3,504 matches
-
care pusese un soi de arbuști care înfloriseră. Flori mici, galbene, dese, primele flori ale primăverii. Urca dinspre grădina din fața blocului aburul acela lăptos de pământ dezmorțit, trezit în primăvară, abur de prunc de curând alăptat, răspândind în răsfățul lui mireasma mamei mustoase, cu țâța mozolită, abur de Lume atunci născându-se, umplându-se de minuni abia înmugurite. În capătul aleii, spre stația tramvaiului, un bărbat, într-un fulgarin alb, cu ochelari de orb, sprijinit de stâlpul becului cu neon, cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Îmi beam berile cu gândul pierdut în neputința împăcării că, iată, și eu sunt martor tăcut al unui timp criminal, martor neputincios. Eu însumi eram, fără să o știu, o bisericuță abia începută în zidire, fără catapeteasmă, fără icoane, fără mireasma mirului care, abia acum, când scriu toate acestea, simt cum mă învăluie întru Luminare. Mi s-a întâmplat de câteva ori să trec pe lângă biserici care se demolau. Ocoleam, de obicei, locurile acelea. Cu un fel de teamă. Cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi și altfel, nu numai cu cartele și cu clipele de la „Colombo“. Că ne putem aventura, ghidați de câte un însoțitor precum dom’ Argint, pe aleile unor amintiri netrăite, că ne putem ameți cu miresmele unui timp în veci pierdut pentru toți cei asemeni nouă. Ne mințeam, căutând minciuni, rugându-ne aproape să fim mințiți cu semne ale unui trecut netrăit, înstrăinat, dar de care parcă nu voiam să ne despărțim. Ne rugam, parcă, unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
urmă din crâșmele acelea și ajungeam la casa de bilete, autobuzul plecase de mult, se făcuse iarăși târziu pentru a mai prinde slujba din G. Acum, în sfârșit, în stația de la statui, văzând lumânarea din mâna omului aceluia, îmbătat de mireasma busuiocului, am simțit că atinsesem preotul bisericii râvnite. Am dat să-i sărut mâna și, cu zel duhovnicesc, să aprind și lumânarea pentru a începe cât mai grabnic spovedania. Sufletește eram pregătit, după cele câteva replici schimbate cu marele Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de demult în aceste urme scorojite. Curg vorbele celor din jur fără sevă, uscate și ele în arșița acestui fără de gânduri timp. Vorbim în virtutea marii inerții care ne mai duce. Cuvinte albicioase, tocite de îndelunga lor rostogolire, fără duh, fără mireasmă, fără abur. Cei bătrâni parcă au uitat temeiul cuvintelor, iar cei tineri par a se speria de tăria de a gândi prin cuvinte și se bălăcesc în cloaca unor surogate cât mai cool. Există, paralizantă, o spaimă de cuvintele rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
colbăită noduros râșnița veche, 670În cotlon toarce motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n candelă-o lumină cât un sâmbure de mac, Pe-a icoanei policioară busuioc uscat și mintă Împlu casa de-o mireasmă pipărată și prea sfântă. 675O beșică-n loc de sticlă e lipită-n ferăstrue, Pintre care trece-o dungă mohorâtă și gălbue, Cofa-i albă cu flori negre și a brad miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se putea apropia! Brrrr! O luă frigul numai când se gândea la gustul iodat al frunzelor amare. Te rugăm, dragă omidă, lasă-ne să ne bucurăm și noi de soarele acestei primăveri! Uite ce frumos au înflorit cireșii! Uite ce miresme vin dinspre vișini! Iar caisul, uite ce bucuros este, răspândind în jurul lui petale ca de fluturi în zbor. Pe crengile ninse răsar mici fructe verzui. Trebuie să trăiesc și eu! Asta este legea firii: unul trăiește, altul moare... Asta zic
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
în cămară pentru iarnă, iar din celelalte surate ale mele va face compot, gem și chiar va pune feliuțe la uscat pentru zilele grele de iarnă. Ba noi suntem mai importante! Compotul nostru e aromat, sucul gălbui umple gura de miresmele livezii, iar din țuica făcută bunicul ia câte o picătură pentru că este foarte tare. Nu vă mai certați degeaba, strigară la ele într-un glas mărul și părul. Fructele, fie consumate în stare proaspătă, fie conservate, aduc vitaminele necesare atât
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și sinucigașii. Primii, fiindcă au găsit un sens superior, ceilalți, pentru că nu au descoperit nici unul. Tonul necroloagelor mă face să cred că nici cadavrele nu sunt insensibile la adulări. Mulți oameni descoperă farmecul bucuriilor simple abia în preajma morții. Doamne, câte miresme au putut scoate poeții din moarte? Totuși, coasa este și simbolul regenerării. Când îți moare un copil, puțin din tine mai rămâne deasupra mormântului. Ultima operă a lui Socrate a constat în sfidarea morții. Sinuciderile sunt, de regulă, pedepse pentru
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tăios, care ține de câteva zile, a mai contenit. În sfârșit, vremea s-a îndreptat ...în sfârșit, a înflorit liliacul, în sfârșit, toate frunzele s-au desfăcut de-a binelea. În sfârșit, primăvara aducea o risipa de lumină, flori și miresme, făcând ca totul să râdă în jocul soarelui... Ochii ți se umpleau de zăpada fragedă a petalelor de zarzări și cireși înfloriți, și zborul rândunelelor și a fulgilor de păpădie. Un vânticel cald, mângâietor, sufla ușor în după-amiaza aceea, sub
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
așa am ajuns? Să mă dezbrac în mizeria asta? În porcăria asta? Măi Valy, până la urmă tot mă confunzi tu cu femeile ușoare? Te bat, Valy! Valy luă desuurile în mână și le mirosi de câteva ori făcând Ah, ce mireasmă! Când mă gândesc ce forme grozave, ce rotunjimi cuprind chiloții ăștia mici cât un petic și sutienul acesta ca două cuiburi de mierlă, nu m-aș mai gândi deloc la moarte și le aranjă din nou pe hârtia de împachetat
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Elenă Marin Alexe să-I mulțumești pentru anii de viață și lumina curată care-ți săruta chipul, de dimineață! Nu uită să-I mulțumești pentru splendoarea din flori, îmbrăcate mirific în culori și miresme, armonie în zori! Nu uită să-I mulțumești pentru stropii de ploaie, râuri mari și oceane sau minuni de cascade care curg în șuvoaie! Nu uită să-I mulțumești pentru sfântă dreptate, pentru milă, iertare și binecuvântare, El împarte din
Nu uita by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83321_a_84646]
-
se plimbe. Era de acord să-l Întovărășească În Întunecimea mașinii, cu felinarele, hotelurile și casele rămânând În urmă și copacii apărându-le-n față ca niște siluete de hârtie În lumina verzuie a farurilor, după care veneau tufișurile cu mireasma lor de frunze ude, reținând ploaia dimineții, și o scurtă și barbară plăcere În miriște. Cât despre Isaacs, trebui să se mulțumească doar cu ce găsise, deși aceasta era o brunetă voinică și frivol Îmbrăcată, cu nasul mare și dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cântarea cântărilor $1 1. Cîntarea cîntărilor, făcută de Solomon. 2. Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decît vinul, 3. mirodeniile tale au un miros plăcut. Numele tău este ca o mireasmă vărsată. De aceea te iubesc pe tine fetele! 4. Tragemă după tine! Și haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui... Ne vom veseli și ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult decît vinul! Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ale Ierusalimului, pe căprioarele și cerboaicele de pe cîmp, nu stîrniți, nu treziți dragostea, pînă nu vine ea. 6. Ce se vede suindu-se din pustie, ca niște stîlpi de fum, în mijlocul aburilor de mir și de tămîie, înconjurată de toate miresmele negustorilor de mir? 7. Iată, este patașca lui Solomon, cu șaizeci de viteji, de jur împrejur, cei mai viteji din Israel. 8. Toți sunt înarmați cu săbii, și toți sunt deprinși la luptă, fiecare cu sabia la coapsă, ca să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
pardoșilor! 9. Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gîtul tău! 10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele! 11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. 12. Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
pecetluită. 13. Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; 14. nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămîie, smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme. 15. O fîntînă din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. 16. Scoală-te, crivățule! Vino, vîntule de miază-zi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre iubitul meu în grădina lui, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
Vino, vîntule de miază-zi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre iubitul meu în grădina lui, și să mănînce din roadele ei alese! $5 1. Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... Mîncați, prieteni, beți și îmbătați-vă de dragoste! 2. Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: Deschide-mi, soro, scumpo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
de aur curat, pletele lui ca niște valuri, sunt negre cum e corbul. 12. Ochii lui sunt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor, scăldați în lapte, și odihnindu-se în fața lui plină. 13. Obrajii lui sunt ca niște straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare; buzele lui sunt niște crini, din care curge cea mai aleasă smirnă. 14. Mîinile lui sunt niște inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
fiice ale Ierusalimului! $6 1. Unde s-a dus iubitul tău, cea mai frumoasă dintre femei? Încotro a apucat iubitul tău, ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? 2. Iubitul meu s-a coborît la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-și pască turma în grădini, și să culeagă crini. 3. Eu sunt a iubitului meu și iubitul meu este al meu; el își paște turma între crini. 4. Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul, dar cumplită ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
iarba proaspătă. Să rumeg deci mai departe. Parcă și cu Liviu nu a fost la fel? O comunicare unică, o iubire unică. Nopțile ypsilantiene din vechiul Pantelimon sau plimbările mute pînă-n zori pe malul Cibinului, acolo pe prispa stînei, În mireasma mătrăgunei cerată de lună, cînd mi-a mărturisit pentru prima dată ura lui Împotriva lui Kafka, Împotriva acelei mutilante mentalități de ghettou care Îi anulează omului accesul la cer, ucigîndu-i disponibilitatea imnică și eroismul. M-am Îngrozit. Am recunoscut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
revarsă din tranzistor, nu pot să scriu! Nu pot! Nu mai pot! 17 iulie 1978. În apartamentul de la etajul I al blocului din strada Olimpului, luminație a giorno; la casetofon vocea voalată a lui Nat King Cole. De la bucătărie vin miresme ațîțătoare de cimbru, dafin, mujdei, vanilie, migdale. E aniversarea domnului D. Împlinește 42 de ani. Primii musafiri au și sosit cu nelipsita sticlă de vodcă Moscovskaia și cu clasicul buchet de garoafe. Doamna E. agită aerul În cele trei Încăperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mobile, plînge, icnituri, convulsii, perișorul lui spicul grîului, chiloțeii lui spuma laptelui... se roagă: Miluiește-mă Doamne că neputincios sînt, vindecă-mă Doamne că s-au tulburat oasele mele. Și Wanda: Ce miroase aici a tîrtan? Afară! Marș afară! țîn mireasma teilor În scîncetul mieilor buzele fiarei unsuroase roșii mîinile ca lemnul umflat al latrinelor ce caută cu atîta Înfrigurare În buzunar corpul delict) Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine țcăci rostind vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Sărbătoare Veșnică. Nici o suflare nu-i umbrea cărările, nici un gând trufaș nu-l prindea. Se ducea în apele vii ale Împărăției sale și se scălda în Neînceput. Odată plăsmui din gând o cocă ce avea în compoziție Iubire, Adevăr, cântec, mireasmă și Cartea Înțelepciunii. O trecu prin Soare ca să crească, o împărți în bucăți și apoi dădu Poruncă spre împlinire: - Să fie gata Gogoșii! Și au fost gata. Erau de o frumusețe uluitoare și erau Creații din Început ce purtau în
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]