3,510 matches
-
pietre sau foc sunt doar câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gândire, prin amestecul lirismului cu epicul, sugerând ipostaze dinamice ale omului modern. Viziunea poetică se constituie prin expansiunea imaginației, prin regândirea miturilor fondatoare, prin amestecul de luciditate și fantezie, de gravitate și derizoriu (care as cunde însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III). De aici, biografismul, banalitatea deli berată a discursului liric - mizând pe forme ale oralității, ale stilului colocvial -, hibri darea speciilor și a genurilor, prin narativizarea textului liric și recuperarea unor specii vechi, „minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din jurnalulsursă. Astfel, Romanul adolescentului miop sau Maitreyi de Mircea Eliade ori Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război presupun un pact de lectură ce aduce în primplan formula jurnalului și categoria autorului. Tot astfel, proza și poezia postmoderniste mizează pe genurile biograficului sau textualizează chiar procesul creării operei, așa încât receptorul se poate dispensa de lectura unui jurnal care săi dezvăluie aceste realități. Sintetizând, apare evident faptul că lectura jurnalelor unor scriitori reprezintă, în sine, o experiență de cunoaștere fascinantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40 2.7. Tehnică fără etică? / 41 2
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
într-un cuvânt), tot ce face e să inducă stagnare, chiar regresie, prin viziunea sa nostalgică și mitizantă a unei copilării considerate edenică, pură și necontaminată...". (Frabetti, 2003, p. 47) Capitolul 2 Postmodernismul și problema idealului educațional 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune Idealul devine un concept operațional începând cu secolul al XVIII-lea, și mai ales al XIX-lea, moment care coincide cu apariția și utilizarea unui alt concept, oarecum înrudit, oricum aflate în strânsă legătură: sufletul; în acest caz
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
optimism. Chiar mai grav, există suspiciunea că proiectul iluminismului era sortit să se întoarcă împotriva propriilor idei și să transforme cursa pentru emanciparea umană într-un sistem universal de opresiune în numele eliberării umanității". (Harvey, 2002, p. 20) 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp Prin astfel de idei (unele chiar mai dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
esența (ființa, spune Vattimo) care se ascunde în spatele imaginii și care este constantă, accesibilă cu ajutorul rațiunii; identitatea individului modern se corelează cu esența realității, exprimată în mod adecvat prin legile științei; dar știința ca demers cumulativ trimite la efort continuu, mizează de fiecare dată pe viitor ca orizont temporal care face posibile noi descoperiri științifice. Multiplicitatea identităților individului postmodern se corelează cu imaginile, de fiecare dată altele, accesibile prin intermediul simțurilor și care încadrează individul într-un prezent perpetuu. 2.5. Idealul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
uriașă forță intelectuală a epocii ca pe un instrument de modelare a caracterului uman, servindu-se de ea pentru atingerea idealului său". (Jaeger, 2000, p. 216). Cu alte cuvinte, sofiștii au dislocat areté din contextul aristocratic al naturii (physis), care miza pe calitățile tradiționale moștenite prin sânge (a se vedea contextul epopeilor homerice), pentru a o reașeza în contextul democratic al convenției umane (nomos), care miza pe forța educativă, modelatoare a cunoașterii, adică a adevărului care se dezvăluie (alétheia). Pentru Protagoras
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
216). Cu alte cuvinte, sofiștii au dislocat areté din contextul aristocratic al naturii (physis), care miza pe calitățile tradiționale moștenite prin sânge (a se vedea contextul epopeilor homerice), pentru a o reașeza în contextul democratic al convenției umane (nomos), care miza pe forța educativă, modelatoare a cunoașterii, adică a adevărului care se dezvăluie (alétheia). Pentru Protagoras, dar pentru sofiști în general, paideia nu era știință a educației, nu era artă a educației, ci techné, un meșteșug în sensul în care sculptorul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ruinează tineretul", deoarece oferă acestuia o tehnică, dar nu le pune la dispoziție și o etică, un set de principii, valori și deprinderi care să-i ajute să utilizeze tehnica doar de partea binelui. Paideia ca artă a educației care mizează pe forța formativă a adevărului presupune transmiterea celor două componente ca părți ale aceluiași întreg, ignorarea uneia, presupunând funcționarea defectuoasă a celeilalte. Acest dublet educațional se regăsește, așa cum constată Henri-Irénée Marrou, încă la paideia homerică: "[...] faptul că etica de tip
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
s-au încercat tot felul de substitute: introducerea unor discipline de studiu de tipul etică aplicată, etică și deontologie, etica muncii, educație antreprenorială, cultură civică etc. Pe de altă parte, modul de a fi uman difuzat non stop de mass-media mizează pe o dublă incoerență: una între mesajele diferitelor canale media, iar alta în raport cu valorile care trebuie asociate oricăror competențe tehnice (oricărei meserii); poate că spargerea centrului se impunea, dar modalitatea de concretizare creează cel puțin tot atâtea probleme câte rezolvă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fidel acestor principii, fără ca versurile sale să naufragieze în monotonie. Atât în Cursa de 24 de ore, cât și în volumele ulterioare, Poezii patriotice (1995) și Studii pe viață și pe moarte (2000), poemele, concepute ca o suită de notații, mizează pe impresia de simplitate a discursului și pe efectul de intensitate al repetiției și al sintaxei abrupte. Sub aparența unui monolog, se aglutinează imagini ale concretului cotidian, iar secvențele (articulate uneori în macropoeme, alteori individualizate) sugerează o transcriere neprelucrată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
unioniste s-au organizat într-o formație politică denumită „Partida Națională” care, deși eterogenă sub raportul compoziției sociale, a reprezentat o puternică forță pentru unire. Pentru a împiedica unirea, Austria și Imperiul Otoman s-au concentrat asupra Moldovei. S-a mizat pe „cartea falsă” a opoziției locale împotriva „înghițirii” Moldovei de către Muntenia și pe faptul că Iașul, cu poziția sa periferică, se afla departe de sediile agenților puterilor europene. Campania electorală pentru alegerea deputaților pentru Adunarea Ad-Hoc a fost presărată de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
josnice motive electorale apare această demagogie: am văzut cariere care se construiesc pe temelia panicii, averi colective (și uneori personale) adunate din vânzarea unor "programe" cu eficacitate îndoielnică. Capcana întinsă de violență înseamnă mai întâi exploatarea ei fără măsură, care mizează pe frică și fabrică această frică în rândul publicului. Trebuie mai întâi să ne îndoim, să ne exercităm din plin dreptul la critică, să știm că această violență nu este numaidecât așa cum ne e descrisă de obicei, cu sângele care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iconul cibernetic și trup este complex, de la simularea avatarică a corpului reconfigurabil în sens deopotrivă tehnologic și postmodern la cyborgizarea individului și la mutația transgenică. Prin medierea interfeței computaționale, subiectivitatea și corporalitatea se imagine/ază, ajungând până la performările postobiect care mizează pe mișcarea imaginii trupului în contexte virtuale efemere și interactive. De la arta automutilării corporale (vezi Stiles, 1991, pentru această subdirecțieă, asociind noțiunile rezistenței și ale supraviețuirii, precum acționismul vienez al anilor 1960-1970, la arta feministă sau postcolonială, chestionând probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din propriul sânge și tehnologia digitală. Doctorul, fotograful și videograful poartă haine cu înfățișare religioasă, iar ceasurile de perete indică timpii diferiți specifici zonelor în care performanța este receptată. Mitologia și ideologia se întâlnesc, împreunându-și simbolurile și iconurile. Artista mizează pe actul alegerii, pe împotrivirea la presiunea socială care obligă femeia să se înfrumusețeze în mod artificial și alterează scopul însuși al chirurgiei cosmetice. Arta sa se îndreaptă împotriva legilor divine, ale naturii sau ale societății, ca o „blasfemie” și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interacțiunii dintre privitor și mașină și capacității de evoluție și mutație a imaginii numerice: așa cum genele au potențialul de a se regenera, codul informatic al computerului se multiplică prin recurență, creând o infinitate principială de imagini. Acest tip de artă mizează pe mișcare și pe simulare, mai degrabă decât pe forme și pe reprezentări, încercând să intermedieze între viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a o comenta și critica. Astfel, controversele însele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosofice (fenomenologia corpului la Merleau-Ponty și postumanismul mașinic la Deleuze și Guattariă încearcă nu doar să împace două perspective diferite asupra corpului material și contingent, ci și să sugereze o teorie a subiectului postuman din spațiul virtual. Această teorie nu mizează exclusiv pe ideea mașinii inconștient-productive (existențiale, dar și sociale, în perspectivă deleuzo-guattarianăă, dominatoare astăzi sub emblema ciberneticii sau exclusiv pe ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și lumea virtuală în direcții care valorifică trupul uman. Realitatea fizic-materială și rezistența umană nu pot fi confundate cu imaginația, ficțiunea, sau spiritualitatea, în ciuda pretențiilor anumitor futurologi de a face preziceri cu statut gnostic sau mistic. Propunând teoria postumanismului moderat, mizăm în primul rând pe contingența spațiului virtual, așa cum se conturează în dimensiunile de corporealitate și de identitate, ca o conlucrare între conștiință și trup: precum identitatea nu se poate reduce la corpul material, aceasta nu poate subzista fără un substrat
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subteranele oniricului (Teama de întuneric). Frânturile poetice din Stinghere respiră, totuși, o atmosferă mai densă, conținând imagini pregnante și dând expresie vie timidelor jocuri ale spiritului. Versurile din culegerea Din partea pământului și-a mea (1968), rodul unui autor vizibil maturizat, mizează pe efortul de concentrare a fluxului poetic. Confesiunea și atitudinea reflexivă primesc altoiul stilului cvasisentențios (Așteptare), iar în afara temei erotice, turnată în versuri care mai mult destăinuie decât sugerează (Floarea inimii), poemele, adesea ocazionale, vorbesc despre bucuria vieții cotidiene, frumusețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
sau de un alt personaj), sau indirectă (deductibile din acțiunile, reacțiile, gîndurile și emoțiile personajului etc.); ea se poate baza pe o prezentare dintr-o singură tușă a atributelor (principale) (CARACTERIZARE COMPACTĂ), sau favorizează prezentarea lor una cîte una; poate miza pe permanența lor, sau poate sublinia natura lor schimbătoare; poate favoriza tipicitatea (făcînd personajul să se conformeze unui anumit TIP) sau, dimpotrivă, individualizarea; ș.a.m.d. 2. În cuvintele lui Aristotel, atribuirea de trăsături-tip unui AGENT (PRATTON). Caracterizarea respectă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
consfințit de aderarea țării noastre la Axa, a avut la bază interesele individuale ale fiecarui stat. Germania dorea să folosescă petrolul românesc și armata română contra URSS, iar România intenționa să recupereze, cu ajutorul Wehrmachtului, Basarabia și Nordul Bucovinei și să mizeze pe o eventualitae neutralitate germană, în disputa viitoare cu Ungaria, pentru Transilvania. După ce trecem, însă, de linia narativă inițială, nuanțele încep să prindă contur și să tranforme o poveste la prima vedere clara, într-un ghem al Ariadnei, nedescâlcit în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ideea-pivot care justifică participarea noastră la război, dincolo de Nistru. Apreciem, însă, că recuperarea teritoriului pierdut în anul 1940, în contextul participării și a Ungariei la același război, era puțin probabilă, chiar dacă Germania câștiga războiul. În cel mai bun caz, puteam miza pe neutralitatea lui Hitler, într-o dispută armată cu Ungaria. Așa cum mai subliniam, rămâne, însă, de neînțeles eroarea politică și militară pe care mareșalul a facut-o, începând cu decembrie 1941. Considerăm că acesta a fost momentul în care
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]