202,454 matches
-
deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de spirit într-un climat latitudinar, relativist", ne oferă, în locul unui tratat academic, Prelegeri de estetică (1939), "recurgînd uneori, ca H. Pater (apărător al impresionismului critic), la modelul platonic". Capitolul cărții, închinat simbolurilor, "indică o direcție stilistic-cognitivă care s-a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent Foucault și David Lodge". Despre Tudor Vianu se afirmă că ar cultiva un fel de "materialism
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
și este mult mai aproape de limbajul poetic postmodern. Criticul semnalează deja unele eforturi de recuperare din anii '70 și '80, ele fiind semnificative pentru schimbarea de �structură" suferită de literatura română în acea perioadă. Poezia șaizecistă i-a avut drept modele mai ales pe Blaga și pe Barbu, moderniștii tipici din perioada interbelică. O dată cu postmodernizarea literaturii a apărut o altă înțelegere, mult mai adecvată, a fenomenului Bacovia. Trebuie încă o dată subliniat că I.B. Lefter evită postmodernizarea forțată a acestor autori atipici
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
văzută ca o succesiune de perioade - avem de-a face, mai curînd, cu o coexistență a lor, cu o evoluție paralelă. Istoria lui I.B. Lefter este lacunară, prin definiție. Nu aflăm aici toți autorii moderni sau postmoderni. Criticul oferă un model de comentariu, mai mult decît o simplă listă. Nu exhaustivitatea îl preocupă, ci cartografierea unui gen literar care, în secolul XX, a trecut prin două mari tranziții, cea interbelică și cea postbelică - ambele ocupă vreo patruzeci de ani împreună. Tranziția
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Pavel Șușară (o continuare a schiței istorice) Împrumutîndu-și ,,ideile" și conceptele din vocabularul sumar al esteticii moscovite, ideologii și constructorii noului sistem politico-economic impun și în România postbelică supremația adjectivelor și modele de comunicare abstracte, desprinse total de orice formă de reprezentare: viața devine nouă, omul devine și el nou, valorile, de orice natură ar fi ele, devin muncitorești, iar realitatea însăși devine socialistă; și, evident, realismul artistic ajunge și el socialist
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
a acestei istorii în derivă nu era chiar atît de simplă. Deceniile cinci și șase, cele mai corozive din întreaga perioadă comunistă, nu erau populate exclusiv de oamenii noi, în salopetă, nebărbieriți de două zile și cu șapca pe cap, modelul aproape mitic al momentului, și nici doar de cei care-și desăvîrșiseră studiile în celulele de partid moscovite, pe front sau în lupta conspirativă din ilegalitate. Într-un astfel de moment, în care pictura abstractă și, în general, tot ce
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
napalmului. Conform materialelor promoționale, s-a dorit să se respecte o anumită teorie științifică, cea a panspermiei, iar informaticienii, coordonați de maestrul efectelor speciale Phil Tippett, de la studioul ce-i poartă numele, s-au bucurat să reactiveze pe acest principiu modelele de reptile și amfibii, păsări și mamifere, plante și insecte, ființe extraterestre care invadează regiunea, amenințînd securitatea Pămîntului întreg. De unde și oficialele măsuri pe cît de radicale, pe atît de ineficiente. Deși de astă dată regizorul n-a apelat la
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
României moderne (1878, 1913, 1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și magic" ia în dezbatere elemente de teologie judaică și creștină, relevîndu-se, de pildă, că demonizarea evreului a început cu
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
sprijinul primarului liberal din Deva, și nu cu acela al prefectului pesedist! * În LITERE pe iulie, Cronicarului i-a fost atrasă atenția de editorialul d-lui Tudor Cristea despre spectacolul examenelor școlare din vară, de confesiunea d-lui Al. George Modele de urmat și de uluitoarea coincidență descoperită de dl George Geacăr și anume aceea că poezia pentru care Radu Gyr a fost condamnat la moarte în 1958, socotită de Securitate "un virulent manifest anticomunist" (după cum rezultă dintr-un documentar publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
poate fi importantă, cîndva. Acum cîțiva ani, am stat de vorbă cîteva zile pentru a face un interviu pentru revista noastră. Finalul lui m-a obsedat mult timp și cred că poate fi interpretat ca un crochiu verbal al cărui model a fost și este Marcel Iureș. Există pe strada noastră o femeie care se scoală în fiecare dimineață la ora patru și curăță strada. De fiecare dată cînd mă vede îmi spune: "Să fii iubit! Să te bucuri! Să iubești
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
filmat. Iar corolarul acestei smerenii, în actul secund al creației umane, e că, în ce mă privește, nu concep un autor - romancier sau cineast - care să inventeze povești sau să spună povești fără ca ele să fie puse în relație cu modelul inițial, care este pilda, și îndrăznesc să trimit chiar la pildele lui Christos. Nu vorbesc de o morală și cu atît mai puțin de vreo moralizare a poveștii, fiindcă orice poveste are o morală - oricît de sumară, oricît de primitivă
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
într-o fracțiune ideală, ce n-a trăit decât o fracțiune de secundă ideală în ochiul lui I. Cucu, în punctul de vedere, în unghiul de vedere al meșterului I. Cucu. La fel cum pictorii de mâna întâi suspendă durata, modelul din fața șevaletului, pătrunzând fără să știe în eternitate, care, fapt cunoscut, nici nu ne aparține, ea fiind treaba artistului sau a lui Dumnezeu... Nici aparatul-foto dus la ochi de insul vioi, ager, numai priviri rapid ațintite; nici alcătuirea mecanică a
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
Cristian Sturza - Insomnia, Editura Cartea Românească, București, 2000, Colecția "Debut", 48 p., preț nemenționat. Poezia în negru Teribilă încercare să faci poezie cu doar câteva cuvinte ("stea", "cer", "pământ", "noapte", "întuneric", "lumină", "sânge" și "moarte") reluate poem de poem după modelul matematic al combinațiilor de ordin "n", cu atât mai mult cu cât astfel de cuvinte-simbol au fost "stoarse" efectiv de semnificații și expresivitate în poezia ultimului secol. Predilecția poetului nemțean Radu Florescu - proaspăt premiat de revista Convorbiri literare și, totodată
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
va iniția, la Editura Fundației Regale, ediția monumentală de Opere din creația scriitorului fără egal: "Lumea aceasta, de care se îngrozesc judecătorii moralicești ai lui Caragiale, îmi pare mie că se deosebește printr-o vastă lipsă de perversitate. Vorbesc de modelele reale, nu de preparatele artistului. În societatea românească ticăloșiile de orice fel poartă aproape constant semnul inocenței; acești oameni fac rău fără să păcătuiască. Perversitatea, viciul adevărat și tragic nu sunt cu putință decît acolo unde, printr-o îndelungată și
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
Erau foarte mulți, adevăr jenant, adevăr aproape deloc spus pe față, adevăr revelator pentru situația unei societăți, factor cu mai departe rezonanță în zilele noastre. Poate unde, în succesiunea generațiilor, se moștenește o dată cu patrimoniul genetic și un altul, bazat pe modele și... interese! Fapt este că, trecuți în mileniul trei o bună parte a actanților deceniilor anterioare sunt mai departe pe picioare, fericiți posesori de relații și titluri, de grade dacă nu până și de farmec social. Cu toate că P.N.Ț.C.D.
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
popularului gen. Se teme că îi va apuca durerea de cap. Tuturor celorlalți, da, cu entuziasm. Cravata premierului și sugestiile" președintelui Mai toate ziarele au publicat la începutul săptămînii trecute știrea că premierul Năstase are de gînd să introducă un model unic de cravată pentru membrii executivului. Și că intenționează să propună modelul și în teritoriu, adică, printre prefecți. Năstase a făcut această confidență primarului de Iași, Constantin Simirad, persoană cunoscută pentru ideile sale de Dănilă Prepeleac. Primarul a vrut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
celorlalți, da, cu entuziasm. Cravata premierului și sugestiile" președintelui Mai toate ziarele au publicat la începutul săptămînii trecute știrea că premierul Năstase are de gînd să introducă un model unic de cravată pentru membrii executivului. Și că intenționează să propună modelul și în teritoriu, adică, printre prefecți. Năstase a făcut această confidență primarului de Iași, Constantin Simirad, persoană cunoscută pentru ideile sale de Dănilă Prepeleac. Primarul a vrut să impună taximetriștilor din urbea sa, o culoare unică la mașină - galbenul. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
de Dănilă Prepeleac. Primarul a vrut să impună taximetriștilor din urbea sa, o culoare unică la mașină - galbenul. În ceea ce îl privește, Cronicarul nu e deloc convins că Adrian Năstase chiar vrea să-și oblige subalternii să poarte un anumit model de cravată. Mai degrabă premierul a vrut să-l ia peste picior pe primarul uniformizării culorii taximetrelor și să dea un anumit semnal de putere pentru toată suflarea cabinetului său. Dar dacă luăm în calcul că există printre membrii PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
afinități vizibile și uneori marcate cu PRM-ul, s-ar putea ca istorioara cu cravata să li se adreseze și lor. Povestindu-i lui Simirad, care a dat greș cu taximetriștii ieșeni, că membrii guvernului sînt de acord să poarte modelul de cravată impus de el, Năstase a anunțat, implicit, că tot guvernul joacă așa cum cîntă premierul. Acesta a fost adevăratul mesaj pe care prim-ministrul a vrut să-l lanseze, în anunțul cu cravata unică. * Prefectul de Hunedoara, nomina odiosa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Dora Pavel Cred, sînt convinsă că fiecare își are Gellunaum-ul său. Ani de-a rîndul, eu, pe-al meu, am tot evitat să-l întîlnesc. Mi se părea de-a dreptul frivol să-ți vezi, în carne și oase, Modelul. S-a întîmplat totuși ca, în noiembrie trecut, să-l zăresc la Tîrgul de Carte Gaudeamus. A doua zi, în vizită la soții Naum, mi s-a pus condiția să nu deschid reportofonul. Știam c-o să-l deschid. Am făcut
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
mare, în care adjectivul mare apare de două ori, precedînd și urmînd substantivul determinat, e un caz particular de repetiție. De fapt, situațiile în care îl întîlnim evocă o formulă parodiată, fără a se depărta prea mult de ea. Acest model sintactic al insistenței nu se întîlnește cu alte adjective decît mare și rămîne legat de un anume context tipic al petrecerii sau al spectacolului. Formula pare să evoce strigătul cu care se anunțau spectacolele de bîlci: eficient prin insistență, comic
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
al doilea element îl reia doar în parte pe primul, fiind de fapt un derivat (de pildă un diminutiv: "nou nouț"), sau o altă formă flexionară ("frumoasa frumoaselor"). Structura invitației la bal sau la spectacol seamănă cel mai bine cu modelul sintactic destul de puternic în înjurăturile și blestemele românești: fir-ar să fie, arză-l-ar să-l arză, ducă-se să se ducă etc.: cazuri în care o construcție sintactic încheiată își reia (aparent fără justificare) un component deja exprimat
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
așa cum sînt toți cei cu idealuri mari, sînt un romantic, un sentimental incurabil etc. - ce relevanță au astfel de rînduri? Răspunsul indirect l-a dat tot autorul într-o emisiune televizată: Și scrie pentru cititori anacronici care persistă într-un model cultural desuet. Nu cred că cineva din generația mea înțelege ceva din dorința de a fi stoic. Un astfel de limbaj, lipsit complet de referință, un astfel de vertij retoric este incomprehensibil cel puțin pentru un cititor format după '89
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
în ultimul deceniu, ca pasionat al filosofiei orientale). E specifică, fiindcă nu poate fi definită ca aparținând unei anume culturi - în pură tradiție a oralității -, e pe tipar "vechi" și totuși adaptată timpurilor noastre. Jean-Claude Carrière a selectat textele după modelul crestomațiilor medievale (fără a le transcrie "exact", fără a ține prea mult seama de originalitate, și cu atât mai puțin de edițiile sau aparatul critic care însoțiseră, cândva, undeva, aceste povești - în ideea că "umbrela e a ta, dar ploaia
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
enorm fond de timiditate m-a împiedicat să vorbesc vreodată cu vreunul din ei. Voi regreta întotdeauna că nu i-am spus lui Șerban Tassian cât de mult l-am admirat. Arta lui incomparabilă mi-a fost și a rămas model inalienabil. (Nu numai mie). Am văzut, am auzit... de câte ori! Boema de aur. 'Privesc abisul în care mii de coșuri ne fumegă Parisul', așa începea Dinu Bădescu una din cele mai pucciniene arii-portret. În decorul mansardei înghețate îl asculta Mimi: Valentina
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
nume e Lucia. Fragilitatea romanțioasă a unui text vetust (după Henri Murger) era structură firavă a unei sintaxe muzicale a cărei originalitate nu avea pentru noi nici un sens estetic. De unde să fi știut atunci că Puccini nu-și uita niciodată modelele: pe Mozart, pe Verdi, pe Wagner! Pe fiecare din aceștia îi iubeam fără explicații. Important era felul în care încheia Tassian (pictorul Marcello) actul II din Boema, impulsul acelui gest țâșnit cu care își arunca în aer bereta odată cu valul
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]