4,567 matches
-
noblețea și distincția aceasta, cu o putere de care nu mă pot îndoi. Nu mă gândesc nici un moment să fac vre-o comparație. Și actuala capitală are meritele și drepturile sale; și ea are, ca oraș, farmecul său. Ieșenii și Moldovenii, pe de altă parte, n-au dreptul să regrete ceea ce a fost, pentru că își dau seama că așa a trebuit să fie. Dar am emis o ipoteză și am făcut un calcul de probabilitate. Astăzi se visează puțin; eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cetate în Sibiu. După care... Domnul Muntenesc, pus-au în gând și pentru noi ca să ne ia, și au trimes pe un Franț Căpitan Vetroșanu, c-o samă de Nemți și cătane și cu multă adunătură ce au strâns de Moldoveni..." (Restul nu se poate descifra, monumentul fiind deteriorat). Sub crucea aceasta odihnesc rămășițele soldaților austriaci și ale șefului lor, căpitanul Ferenz, căzuți în lupta de la Nicolina. Pag. 272. Biserica Dancu, dărâmată la anul 1903, pentru a face loc grădinei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mea era o persoană de sex feminin, trecută de a doua tinerețe, micuță de statură, slăbuță, ce mă tot încurca în micul meu spațiu pe care îl aveam la dispoziție; i-am spus puțin cam răspicat decât spun de obicei moldovenii, că-mi ia aerul, să mă scutească un pic de prezența ei, că nu am spațiu suficient și mă cam încurcă. Persoana respectiva, s-a retras fără comentarii pe bordura trotuarului, privindu-mă fix fără a mă slăbi deloc din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Valoros cercetător și distins cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Dumitru Gorbănescu a contribuit, timp de peste patru decenii, la formarea a numeroase generații de specialiști în domeniul construcțiilor. S-a născut în comuna Moldoveni, județul Neamț, la 12 octombrie 1941. A urmat școala primară în comuna natală și cursurile secundare la Liceul „Roman Vodă“ din orașul Roman. În anul 1966 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iași, secția Construcții
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în fiecare cadru : este și nu este. A fost și n-a fost. Dacă a fost ca un fapt clar pentru toată lumea și netăgăduit de nimeni , atunci discuția din platoul de televiziune este inutilă ; dacă n-a fost, așijderea. Geniul moldoveanului Porumboiu este că și-a plasat povestea în intervalul acesta dintre a fi sau a nu fi, care la Shakespeare era tragic, iar la Caragiale era comic. A fost sau n-a fost ? este sută la sută caragialian, clasa Căldură
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
deși caragialian, filmul rămâne totuși moldovean ! Cei doi invitați nu au prea multe lucruri de spus (unul, bătrânul Pișcoci, nici n-a fost acolo, celălalt, Mănescu, doar zice c-a fost), dar vorbesc totuși ; Emisiunea trebuie umplută cu vorbe, iar moldovenii sunt sfătoși. (Oare cum ar fi fost A fost sau n-a fost ? dacă s-ar fi petrecut într-un orășel ardelenesc la Turda, să zicem ?...) Faconda aceasta umple de fapt intervalul, demonstrând că se poate vorbi despre orice, chiar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care le vizită ori de câte ori avea ocazia, s-a străduit permanent să adune în jurul său intelectualii moldoveni aflați în Cluj. În anul 1947, când aproape întreaga Moldova suferea de foame, în urma secetei din anul 1946, a fost inițiatorul și organizatorul Cercului Moldovenilor din Cluj, înființat la 31 martie 1947, și al cărui președinte de onoare era un alt mare moldovean, Emil Racoviță. Ca secretar organizatoric al Cercului, Petru Ir. Pogângeanu a avut inițiativa organizării în ziua de 8 mai 1947 a unui
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
reală sau doar unul dintre numeroasele clișee care compun portretul schematic al românului, la rândul lui, „imaginar” ? În 1845, Într-un acces de protocronism avant la lettre, Mihail Kogălniceanu scria că românii (; cf. <endnote id="82, pp. 36-37"/>). Poli- ticianul moldovean spunea aceasta În condițiile În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele Române. Această nouă legislație „proclama principiul apartenenței la credința creștină ca o condiție pentru acordarea drepturilor civile și politice”. Ca atare, din pământeni, evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot Imperiul Habsburgic), tolerarea evreilor era cumpărată de aceștia, prin Toleranztax sau Taxa tolerantiali Judaeorum <endnote id="(557, p. 14)"/>. Sunt destule relatări referitoare la ospitalitatea autentică de care au dat dovadă românii de-a lungul timpului. „Chipul cu care [moldovenii] primesc oaspeți străini și drumeți e vrednic de cea mai mare laudă - scria Dimitrie Cantemir pe la 1717 - ; căci, deși foarte săraci din pricina Învecinării cu tătarii, totuși nu se dau Înapoi niciodată să dea mâncare și găzduire unui oaspe și-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Carol al XII-lea, Erasmus Heinrich Schneider (Înnobilat ulterior von Weismantel). Redactând În 1713-1714 (cam În același timp cu Cantemir) o Descriere a ținuturilor moldovene, el a introdus și un capitol intitulat „Sunt neprietenoși și nepoliticoși cu străinii” : „La Început [moldovenii] nici nu voiau să ne primească În casele lor...” <endnote id="(376, p. 362)"/>. În unele cazuri, țăranii trebuiau să fie constrânși ca să ofere găzduire, hrană și transport străinilor din alte țări : „[Călăuza] ne-a instalat Într-un sat destul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
față de români ; străinilor le Închide casa și, În unele localități, merge până acolo Încât refuză străinului până și un pahar cu apă” <endnote id="(551, p. 149)"/>. Prin 1644, Paul Beke (iezuit ungur, paroh al catolicilor din Iași) observa că moldoveanul este primitor, ospătând „mai ales pe cel care cunoaște limba stăpânului” <endnote id="(655, p. 279)"/>, iar peste câțiva ani Evlia Celebi (cărturar otoman) nota că românii „trăiesc În bune relații cu cei din neamul armenesc ; nu le plac Însă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un azil sigur În Moldova.” În aceste condiții, nu este de mirare, de pildă, că un abate iezuit de la 1768 se arăta nemulțumit de faptul că, alungați din țările Înconjurătoare, „ereticii” și „schismaticii” Își găseau locul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui K.F.V. Hoffmann În 1832 <endnote id="(299, p. 127)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, În vizită la București, prusacul Richard Kunisch nu face nici o discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În spațiul românesc. Ea a fost zugrăvită chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic atunci când un boiernaș român din vremea domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790) este „prins În fapt” (adică În flagrant delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p. 212)"/>. Evident, această mentalitate avea mai multe secole vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi căsătorit cu o catolică sau un catolic s-ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună pe cap un cerc de aramă Înroșit În foc și deci Îl omora În felul acesta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control pe evreii care angajează moldoveni creștini. Atunci când În cataloage se con semnează „feti di creștini ci să află slujând pi la jâdovi”, acuzația de corupere sexuală este subînțeleasă. „Bănuiala compromiterii femeilor creștine - comentează istoricul Mihai-Răzvan Ungureanu - decurge din aceste inventare nominale de contacte individuale, contribuind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote id="(532, p. 108
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi fost motivațiile acestui fenomen socio- economic : „din pricina trândăviei alor noștri [= a moldovenilor]” și, mai ales, „pentru că orice neguțătorie [moldovenii] o socotesc lucru de ocară” (Descriptio Moldaviae, 1717 ; <endnote id="cf. 43, p. 31"/>). În 1879, În discursurile lor parlamentare privind „chestia evreiască”, Titu Maiorescu și P.P. Carp <endnote id="(532, p. 108)"/> vedeau relația economică dintre români și evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
455, I, pp. 104 și 136)"/>. În Europa creștin-ortodoxă, În general, și În Țările Române, În mod special, astfel de legende nu prea au circulat. Un singur autor, francezul Saint-Marc Girardin, povestește că În 1836 ar fi auzit de la un moldovean că evreii ar otrăvi fântânile <endnote id="(109, p. 115)"/>. Fiind vorba de o unică atestare a legendei În spațiul cultural românesc, cred că avem de-a face fie cu un Împrumut, Înregistrat la granița de contact dintre comunitatea creștină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei” ; <endnote id="cf. 276, p. 82"/>). În 1798, evreii din Oradea (vestul Transilvaniei) se plângeau că autoritățile locale le-au interzis cârciumarilor evrei să vândă băuturi alcoolice creștinilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-o fo’ de fel, făr’ numa unu știu că o fost În cinzăci-șî-nouă [= 1859], unu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentat Ion Nistor - părea că izbutise să realizeze țarul Rusiei. Dar curând se arătă că evreii n-aveau predispoziții pentru cultura pământului și prăsila vitelor. După un timp oareșcare ei Începură să se retragă la târguri, vânzând pământurile lor la moldoveni” <endnote id="(400, p. 210)"/>. În 1889, Înșiși evreii din Rusia au Întemeiat la Sankt Petersburg „Societatea de promo vare a muncii manuale” (O.R.T. = Obșestvo Remeslennogo Truda). Această organizație evreiască a Înființat În Rusia colonii agricole pentru circa 120
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici creștini, nici români - tâlharii nu intrau În conflict nici cu legile creștinești, nici cu cele laice. Pe la Începutul secolului al XVIII-lea, de pildă, Dimitrie Cantemir scria : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Pe la 1780, consulul austriac Ign. St. Raicevich scria la rândul lui că românii nu consideră un păcat jefuirea unui necreștin sau chiar a unui creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la curtea domnitorului Moldovei - ; ci, dimpotrivă, noi suntem cei care trebuie [...] să descâlcim caracterul, firea, ba chiar și fizionomia popoarelor contemporane.” „Popoarele barbare și ignorante” la care se referea Carra nu erau cine știe ce populații din Africa, America sau Asia, ci moldovenii și valahii de la Dunărea de Jos. În spirit iluminist, J.-L. Carra percepea actul cognitiv ca pe unul de luare În posesie, de subordonare. De aceea „noi” trebuie să-i cunoaștem pe „ei” Înainte ca „ei” să ne cunoască pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]