3,358 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 22 aprilie 2014 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Toni Greblă - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef 1. Prin Cererea cu nr. 5/1.225 din 5 martie 2014, prim-ministrul Guvernului României a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 14 martie 2016 Augustin Zegrean - președinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Mona-Maria Pivniceru - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 3 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]
-
Liviu Burz (Vocea lui Neptun). Pentru compartimentul tehnic al spectacolului, profesorul Farcaș a mobilizat câteva tinere cadre didactice ale Academiei de Muzică "G. Dima", ce și-au îndeplinit con brio misiunile: Ina Hudea și Anca Mihuț (asistență de regie), Adrian Morar (asistent dirijor), Ion Tibrea (asistent dirijor cor), Luminița Gorea (regia tehnică). Eternele carențe financiare și-au spus cuvântul în materializarea, pe alocuri precară, a scenografiei și costumelor concepute de Mariana Pachis (convenției deja existente, într-o opera în care un
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
și a lor. Conform lui Goffmann, dacă viața socială și politică este un joc de reprezentări, aceasta nu se produce fără o dublă constrângere: pe de o parte cea a rolului, și pe de altă parte, cea a ritului (E. Morar, 2003, 100-101). Erving Goffman a inițiat, în sociologie, modelul dramaturgic de analiză al comunicării, cu accent pe aspectele simbolice ale vieții sociale, arătând cum acționează și reacționează individul în interacțiunile cotidiene sub impactul prezenței celorlalți și al motivației de menținere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Institute", în The Metropolitan Museum of Art Bulletin, 30, 1, 1971, pp. 2-10. Moore, Ryan, "Friends don't let friends listen to corporate rock: punk as a field of cultural production", în Journal of Contemporary Ethnography, 36, 2007, pp. 438-474. Morar, Ecaterina, Psihologie și situație, Editura Paideia, București, 2003. Morgando, Marcia A., "Personal values and dress: the Spranger, Hartman, AVL paradigm in research and pedagogy", în Clothing and Textiles Research Journal, 13, 1995, pp. 139-148. Morgando, Marcia A., "The semiotic of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și fidea în valoare de aproximativ 19.000 lei anual. D. Diesam, proprietarul probabil al atelierului, a înființat acel atelier în 1862, producând anual 6.000 ocă aluat, folosind ca materie primă făina și grișul. Făina și-o procura „de pe la morarii din Iași”. El scotea 15 soiuri de aluaturi. Un grup numeros îl formau meșteșugarii care prelucrau carnea. Fiecare târgușor avea cel puțin un casap (măcelar). Orașele mai mari aveau mai multe măcelării, în care lucrau câteva zeci de măcelari (Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și locuință se găsesc la Lyon (mai înainte curtea La Fayette) cu un scaun de exploatație la Galați”. Locul lui Gosme a fost luat de către Antoine Marie Vachon și Jules Jacques Vachon, care urmau să fie reprezentați la Galați de către morarii Marius Glénard și T. Boucher. De aici rezultă că în Franța mai exista în acea epocă, pe lângă societatea morilor mecanice din Moldova, de care am amintit mai sus și al cărei gerant în Moldova era Gueldry, și o altă societate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 100.000 locuitori. Autorii studiului găsesc cele mai ridicate prevalențe în județele din nord-vestul Transilvaniei și în nordul Moldovei, unde prevalența se găsește între 25- 62,6 la 100.000 locuitori. În județul Bihor din nord-vesul Transilvaniei, MIHANCEA și MORAR (1994) găsesc o prevalență de 57 la 100.000 locuitori, iar în orașul Oradea, centrul județului, prevalența este de 49 la 100.000 locuitori. Conform tuturor acestor cercetări, România are zonele cele mai multe încadrabile în zone geografice cu prevalență medie și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
suport al câtorva repere indispensabile. În timpul secetei din ’46 un călăreț necunoscut strigă unui țăran, uscat de foame ca toți consătenii, că „vine gârla”. Ar fi plouat la munte. De teamă ca apa să nu fie oprită în șanțuri de morarii din satele de sus, bărbații încalecă și, înarmați cu ce le cade în mână, merg în susul apei Buzăului să împiedice nelegiuirea. Nici vorbă însă de apă în râu, niciunde. Narația e absorbită de descripția peisajului nisipos, dezolant și a verii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
B., va fi în cele din urmă părăsită. Conceput inițial ca o trilogie, apoi ca un ciclu în patru volume, Oameni la pândă zugrăvește viața unui sat mehedințean între cele două războaie mondiale. În centrul acțiunii primului volum, finalmente intitulat Morarul, se află concurența dintre proprietarii a două mori, una de apă, cealaltă cu motor, posibilă ilustrare a conflictului dintre vechi și nou. Substanța epică este autentică, iar confruntrea eroilor, caractere puternice, ia aspecte cvasiepopeice. Tonul este calm, obiectiv, povestirea păstrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
inundații, în care el însuși piere. Adversarul său, Simeon Armașu, aparține galeriei eroilor tenaci și răzbătători, dar, în final, el cunoaște o transformare - insuficient motivată epic -, ce-l face să ia chipul „chiaburului”. Reușind să transpună în dialoguri firea țăranului, Morarul are și pagini de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic Omul cu două suflete. Clișeele epocii - „dușmanul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
la mort, Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
branșe. Cismari: 18 evrei și 7 romîni. Tălpalari: 2 evrei. Cojocari: 1 evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un copil, botezat tot Mihai. Meșteșugită poveste cu fata asta de la Cucorăni, dar mare minciună, scornită numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Ileana din codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire a poetului, suava copilă din Ipotești, sau, probabil, Ileana, fiica morarului din Cucorăni, fulgerată de moarte în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu i-au zis de atîtea ori Elena. Pentru Cezar Petrescu, ea era Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin Z. N. Pop i-a zis Ileana, care, printr-un amestec de informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
învățător, a fost și revizor școlar al județului, iar apoi s-a făcut avocat în Botoșani. Prin anii 1925-1926, datorită acestuia, a început să se vorbească la Cucorăni că poetul ar fi avut, în acel sat, o iubită Ileana, fata morarului Ichim; că această Ileana ar fi avut cu poetul un copil, pe care ea l-a botezat cu numele Mihai, iar apoi, de rușinea satului și de persecuția părinților, Ileana ar fi plecat la Pomîrla, unde acest băiat a învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipotești: "Mihai I. Lăzăreanu pare să fie fost fiul său natu ral cu Ileana, soția pădurarului Ichim, din slujba lui Eminovici"69. De observat aici că Ileana nu-i fata lui Ichim, ci soția acestuia, care Ichim nu mai este morar la Cucorăni, ci pădurar la Ipotești. Dar de ce băiatul poartă numele de familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
familie Lăzăreanu și nu Ichim nu ne spune. În volumul următor de Noi contribuții documentare, aducînd iar vorba despre iubita de la Ipotești, autorul scrie: "Tot la Ipotești rămîne de așezat întîia iubire a poetului, entuziasm platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
platonic pentru țărăncuța Ileana, fata morarului de la Cucorăni, apropiată lui în vîrstă și ca mentalitate" (pag. 59) și care Ileana "trăiește biografic în aparatul faptic al poemei Mortua est!" (pag. 61). Va să zică, soția pădurarului de la Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipotești a devenit iar fata morarului de la Cucorăni! Se impune o întrebare: presupusa iubită pe care o susține Augustin Z. N. Pop era din Ipotești sau din Cucorăni? Pentru că în acest meșteșugit nod gordian apar două Ilene: una e fata morarului de la Cucorăni, despre care povestea spune că ar fi plecat, cu băiatul, la Pomîrla, iar a doua este Ileana din Ipotești, care era căsătorită cu Ioan Lăzăreanu, pădurar la Eminovici. Actul de naștere, cu nr. 38/1877, de la comuna Cucorăni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Balș, care crede că Eminescu a avut, la Ipotești, două iubite: prima care a murit de tînără și pentru care poetul va scrie mai tîrziu O, dulce înger blînd și a doua, "iubirea vinovată de la 19 ani (sic!), cu fata morarului de la Cucorăni, Elena Lăzărescu (sic!), de pe urma căreia se pare că s-a născut acel copil Gheorghe Lăzărescu" (sic!!)74. Să reluăm acum firul evenimentelor petrecute, după înmormîntarea Casandrei, la 20 ianuarie 1864. Copleșit de o foarte mare durere mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
51). Văzînd apoi că și aici e vorba de o cruce pe-un mormînt, Galdi continua: "Poate nu ne înșelăm presupunînd că cuvîntul cruce evocă, simbolic, tot ce mai leagă pe poet de atmosfera fericită din Ipotești și "de fata morarului, cîntată cu extaz atît de adînc și în Mortua est!" (pag. 54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cruce evocă, simbolic, tot ce mai leagă pe poet de atmosfera fericită din Ipotești și "de fata morarului, cîntată cu extaz atît de adînc și în Mortua est!" (pag. 54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]