4,425 matches
-
progresat treptat de la T1 la T3. Putem să concluzionăm că, în urma aplicării strategiei didactice, testele psihomotrice pun în evidență faptul că s-au dezvoltat/ educat echilibrul, orientarea în spațiu și coordonarea. Scopul experimentului nu a fost de a îmbunătăți calitățile motrice și psihomotrice ale copiilor, dar indirect, procesul de instruire tehnică, prin volumul activității, a determinat îmbunătățiri ale motricității și psihomotricității. 6.4. Analiza și interpretarea rezultatelor evaluării calității și eficienței instruirii 6.4.1. Modalități individuale de parcurgere a instruirii
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
aruncătorilor, în ceea ce privește componenta tehnică a antrenamentului, la vârsta de 8-10 ani, dacă strategia instrucțională este adaptată particularităților vârstei, fără a perturba creșterea și dezvoltarea normală a copiilor. 3. La vârsta de 8-10 ani motricitatea este în dezvoltare, capacitatea de învățare motrică bună, dar posibilitățile de fixare a mișcărilor noi sunt reduse și, în aceste condiții, doar repetarea sistematică și evaluarea permanentă, asigurate de instruirea programată, integrează și stabilizează structura nouă, mecanismul tehnic al aruncărilor atletice, în repertoriul motric al copilului. 4
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
individual, înregistrarea unui indice maxim de calitate a procesului instrucțional derulat în cercetarea experimentală, calculat prin raportarea obiectivului propus la obiectivul realizat/competența manifestată. Utilizarea metodei a asigurat maximum de eficiență și argumente solide pentru promovarea procedeului analitic de învățare motrică, în contextul temei de cercetare. 5. S-au confirmat ipotezele cercetării și s-a validat experimental o linie metodică de însușire a mecanismului de bază al tehnicii aruncării suliței, discului și ciocanului, în condiții ușurate, ce s-a materializat în
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
efortului sportiv, Editura Editis, București. 32. Demeter, A., (1982), Bazele fiziologice ale educației fizice și sportului, Edit. Sport-Turism București 33. Demeter, A., (1984), Fiziologia educației fizice și sportului, Edit. Stadion București 34. Denisiuc, L., (1990), Metode de apreciere a capacității motrice. Teste, metode, aparate, vol. II, Centrul de cercetare științifică și de documentare C.N.E.F.S., București 35. Dicționar de pedagogie, (1979), Edit. Didactică si Pedagogică, București 36. Dobrescu, T., (2005), Teza doctorat Optimizarea strategiilor de selecție și orientare în sportul aerobic, Pitești
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
București 36. Dobrescu, T., (2005), Teza doctorat Optimizarea strategiilor de selecție și orientare în sportul aerobic, Pitești 37. Doucet, C., (1982), “Les elements de la motricite”, Buletin des Educateurs Amicale de l ′Essone 38. Dragnea,A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Edit. Didactică și Pedagogică, R.A.București 39. Dragnea, A., Teodorescu, S., (2002), Teoria sportului, Edit. Fest București 40. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă, Edit. Medicală, București 41. Drăgan, I., (1994), Medicina sportivă aplicată, Edit. Editis, București 42. Drăghiță, S., (1978
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
activităților corporale, Edit. Fest București 49. Epuran, M., (1973), Jocuri de mișcare. I.E.F.S., București 50. Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice și sportului, Editura Sport Turism, București 51. Epuran, M., (1992), Fiziologie, Vol.I, Edit. IEFS, București 52. “Evaluarea capacității motrice”, (2005), Centrul de cercetare pentru problem de sport, București 53. Famose, J.P., (1985), “Habilite motrice: Analyse et enseignement”, Revue STAPS, vol. 6, nr.12 54. Gagea, A., (2000 a), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Ecologică, București
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice și sportului, Editura Sport Turism, București 51. Epuran, M., (1992), Fiziologie, Vol.I, Edit. IEFS, București 52. “Evaluarea capacității motrice”, (2005), Centrul de cercetare pentru problem de sport, București 53. Famose, J.P., (1985), “Habilite motrice: Analyse et enseignement”, Revue STAPS, vol. 6, nr.12 54. Gagea, A., (2000 a), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Ecologică, București 55. Gagea, A., (2000 b), Statistică computerizată în educație fizică și sport, Edit. Fundației “România
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
educației fizice - coordonator Matveev, L.P., Edit. Sport-Turism București 75. IDEM, (2010), Teoria EFS, note de curs, Universitatea din Pitești 76. IDEM, (2010), Orientări metodologice moderne în antrenamentul sportiv, note de curs, master, Universitatea din Pitești 77. Ifrim,M., (1986), Atropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. 78. Ifrim,M., (1986), Biomecanica generală, C.N.E.F.S., București 79. Ifrim,M., (1993Ă, Criterii somato fiziologice în selecția sportivă, București 80. Ionescu, N. A., (1988), Creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, Edit. 81. Johan, P., (2004). Coaching
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Didactică și pedagogică București 107. Neculau, A., (1995), Psihologie socială, Edit. Polirom, Iasi 108. Nicu Alexe, (2002), Antrenamentul sportiv modern, Edit. Editis, București 109. Nicu Alexe, (1993), Antrenamentul sportiv modern, Edit. Editis, București 110. Niculescu, I.I., (2009), Evaluare în educația motrică, Edit. Universitaria Craiova 111. Niculescu, M, (2001), Știința pregătirii musculare, Edit. Universității din Pitești 112. Niculescu, M, (1999), Elemente de psihologia sportului de performanță și mare performanță, Edit. Didactică și Pedagogică București 113. Niculescu, M, (2000), Personalitatea sportivului de performanță
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
pe grupe de vârstă din atletism, (1983), F.R.A. 128. Rață, G., (1997), Bazele generale ale antrenamentului atletic , Edit. Plumb Bacău 129. Rață, G., (2008), Didactica Educației Fizice și Sportului, Edit. PIM, Iași 130. Rață, C.B., (2006), Aptitudinile în activitatea motrică, Edit. EduSofr, Bacău 131. Rață, G., (2002), Atletismtehnică, metodică, regulament, Editura Almamater Bacău 132. Sabău, E., (2003), Jocurile de mișcare - fundamente teoretice și metodice, Editura Arvin Press, București 133. Sabău, I., Nagy, I., (1968), Aruncarea suliței, Eitura Consiliului Național pentru
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
caracteristica fizică a antrenamentului adolescenților. Cu ce începem sportul la copii și juniori, Edit. C.N.E.F.S., Sector documentar, București 138. Skinner, B.F., Cornell, W., (1974), Pensare ed apprendere. Metodica dell insegnamento, Roma, Armando Armando 139. Stănescu, M., (2002), Strategii de învățare motrică prin imitație, Edit. Semne, București 140. Stănescu, M., (2004), Jocul de mișcare - metodă și mijloc de instruire în educație fizică și sport, Editura Cartea Universitară 141. Șchiopu, U., Verzea, E., (1995), Psihologia vârstelor, Edit. Didactică și Pedagogică , București 142. Șiclovan
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
sub influența hormonilor sexuali; excitată electric (în condițiile existenței unui nivel minim hormonal) determină apariția unui răspuns sexual în afara existenței excitanților adecvați din mediul. Hipotalamusul posterior (nucleii mamilari laterali) la șobolanii masculi este așezat pe calea efectorie; declanșează actul consumator (motrice) al ejaculării, dar nu poate provoca motivația sexuală (indiferență la erecție). Lezarea hipotalamusului median (nucleul ventromedian și eminența mediană) abolește comportamentul sexual, simultan afectând secreția hormonilor sexuali; apare atrofia gonadică și de tract genital, dar terapia hormonală înlătură atât efectele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
DSM - elevi cu deficiențe senzoriale multiple Scop: - Dezvoltarea comunicării expresive prin ritm și muzică Obiective terapeutice: - dezvoltarea competențelor de comunicare în grup - creșterea stimei de sine - formarea deprinderilor de a percepe și reproduce diverse ritmuri cu ajutorul instrumentelor muzicale - dezvoltarea coordonării motrice Forma de organizare: în grup Materiale folosite: toba, castanietele, tamburina, bongo-uri, shaker Activități terapeutice: - Exerciții de executare a unor ritmuri prin imitare, cu ajutorul unor instrumente muzicale - Exerciții de modulare a intensității ritmului (lent, rapid) - Joc de rol - Jocuri de asociere
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
resturilor auditive și a învățării comunicării verbale. Recuperarea poate fi biologică (prin operații de timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio-profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă și se referă la reeducarea tulburărilor de comportament, psihice, motrice, a limbajului (în cazul afaziei) etc. La surzi se pune problema reeducării auditive (exersarea reziduurilor) pe cale naturală sau tehnică. Reabilitarea este procesul complex de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
apreciere: a nivelului de înțelegere și a celui de utilizare a limbajului în funcție de vârsta copilului. Testul de orientare, judecată și de limbaj de Suzanne Borel-Maisonny pentru copii de 5,6 - 9 ani; are două părți: una non-lingvistică (probe de orientare, motrice, vizuale, auditive, de judecată) și o parte lingvistică (articulația, vorbirea, limbajul propriu-zis cu probe de înțelegere și exprimare). Probele non-lingvistice pot furniza bogate informații clinice privind copilul surd; analiza limbajului pe care o propune este inspirată din metode de educare
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
la nivelul ortofonic, la nivelul articulației și coarticulație, caracteristicile vocii, vocabularul active și pasiv, capacitatea de labiolectură; nivel morfologic și sintactic. De asemenea, a prezentat Testul Tree diferențiat pe nivele și domenii, fiind folosit în diagnosticarea nivelului de dezvoltare psiho- motrică, nivelului inteleligenței generale precum și a dezvoltării proceselor cognitive precum memoria, atenția auditiv-verbală. Echipa liceului nostru a prezentat pentru DVD, filme relevante în aplicarea Testul Ears și în ilustrarea metodei oral verbală. Datele obținute prin aplicarea EARS pun în evidență progresul
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
provine și din faptul ca învățarea limbajului scris se sprijină nu atât pe funcții psihice gata formate, cât pe funcții aflate pe cale de maturizare. Dintre toate formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo- motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Programele de intervenție destinate terapiei și dezvoltării limbajului trebuie începute cât mai timpuriu, când sistemul nervos este mai plastic, iar funcțiile și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
VI Transversal: ridicării și rotirii coastelor I-VI. Expirația de repaus este în mod normal pasivă. Forța motrice a expirației este de natură elastică, recul elastic, iar în ortostatism avem forța gravitațională; în expirul forțat participă mușchii expiratori accesori. Forțele motrice întâmpină rezistență. Forțele de rezistență sunt de trei tipuri: elastice vâscoase (frecare) inerțiale. În respirația de repaus forțele vâscoase și cele inerțiale au valori neglijabile, condiția de echilibru mecanic pentru respirația de repaus este: P MUSCULARĂ= P ELASTICĂ/P PULMONARĂ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ca, peste noapte și din aproape „nimic”, să se instaleze profiluri umane și grupuri apte de a conduce o structură socială și umană atât de complexă, de enorm ramificată și uneori contradictorie, cum este o națiune vie, cu straturile ei motrice cum sunt administrația, industria, economia, agricultura, armata, școala, instituțiile sanitare... Încă și azi, după mai bine de un deceniu și jumătate de la acel decembrie ’89, ne plângem că avem o clasă politică improvizată, deși dreptul esențial al democrației, votul universal
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul - doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică - inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical antisemită nu a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă. Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale Orânduirea socială Istoria universală Istoria națională Orânduirea comunei primitive Până în 106 e.n. Orânduirea sclavagistă Până în 476 e.n.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la 1600, apoi prin unirea din 1859 și finalizată în 1918, a fost văzută ca o concretizare politică progresivă a "duhului național". Materialismul dialectic a înlăturat în totalitate factorul idealist din principiile motrice ale istoriei. Ideea națională a fost astfel eliminată și înlocuită cu principiul material al intereselor obiective de clasă. Construirea statului unitar român, departe de a fi o materializare a vreunei idei naționale, s-a realizat ca funcție a infiltrării capitalului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vârstă contribuabililor; - activitatea se desfasoara într-un spațiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; - realizarea de lucrări, prestarea de servicii și obținerea de produse cu material propriu sau al clientului; - folosirea de mașini, dispozitive și scule, acționate manual sau de forță motrica. 3. Venitul net din activități independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporțional cu: - perioadă de la începutul anului și până la momentul autorizării din anul începerii activității; - perioadă rămasă până la sfârșitul anului fiscal, în situația încetării activității
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126564_a_127893]