6,174 matches
-
primejdia rea” prevederea și evitarea pericolului sunt avantajoase pentru om; p. 212, r. 4 5: „eu, ca omul cel bun, tot am tăcut și ți-am răbdat” omul bun, din dorința de a nu fi sursa unor discuții inoportune, 73 neglijează aluziile și faptele celorlalți, îndreptate cu răutate asupra lui; p. 214, r. 6 7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții” nu este recomandată lauda propriilor calități, fiind de preferat aprecierea justă a altora; lauda de sine, pe lângă lipsa de modestie, ascunde adesea o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 20 23 : „Fără nici o-nvățătură, Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită-n a mea gură, Când punguța mi a sunat.” banul este și cel care se transformă adesea în mijloc de influențare a opiniei și atitudinii celorlalți, neglijându-se și chiar ignorându-se intelectul. CUNOAȘTE-TE PRE TINE ÎNSUȚI p. 171, r. 2 5 : „Când mă ia lume-nainte, Ori de prost, ori de cuminte, Ori de bine, ori de rău, De asta habar n-am eu.” atitudinea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; * uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
buni“: așteaptă mai puțin timp răspunsul de la elevii „slabi“; preferă să răspundă el însuși sau să numească pe altcineva, decât să încerce să îmbunătățească răspunsurile elevilor „slabi“ oferindu-le indicii, repetând sau reformulând întrebarea; critică mai des nereușitele elevilor „slabi“; neglijează să ofere un feed - back în public elevilor „slabi“; acordă mai puțină atenție „celor slabi“ și interacționează mai puțin cu ei; îi solicită mai rar să răspundă sau le adresează numai întrebări ușoare care nu necesită capacitate de analiză; îi
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este dificilă, dacă nu chiar imposibilă în condițiile existenței unei relații încordate profesor - elev. Prin poziția sa privilegiată, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii și să stimuleze autonomia elevului. nu poate fi neglijată nici contribuția comunicării didactice în procesul construirii autonomiei elevului. dialogul profesor-elev, cu sau fără cuvinte, are o importanță deosebită în realizarea pe toate planurile a celui din urmă. Sistemul de recompense sau pedepse poate spori sau diminua gradul de autonomie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se vor organiza pentru realizarea obiectivelor: stabilirea și eșalonarea în timp a responsabilităților pentru învățător, dar și pentru elevi (termene precise). Cea mai importantă problemă a planificării însă o constituie corelarea optimă dintre obiective - resurse - timp. Totodată, nu sunt de neglijat nici spațiile acordate microdeciziilor, locale și situaționale, care pot să determine flexibilizarea planificării. Optimizările, revenirile și adaptările pe parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de conexiunile inverse, intenția și creativitatea învățătorului. Organizarea presupune atât cunoașterea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
prevede obligațiile instituționale și personale ale membrilor acestei interacțiuni manageriale, disciplina, recompensele și sancțiunile, precum și detalierea, până la cele mai mici amănunte, a responsabilităților, a formelor de activitate, a timpului. Pentru învățător ca manager al grupului de elevi, nu sunt de neglijat aspectele legate de pregătirea materialelor, ca suport pentru desfășurarea activităților educaționale și didactice, organizarea spațiului ergonomic al clasei, pavoazarea etc. Controlul și îndrumarea reprezintă activități prin intermediul cărora se urmărește cunoașterea stadiului la care se află activitatea de realizare a obiectivelor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
o instituție închisă, care nu influențează mediul familial și nu se lasă influențată de el; contactele cu părinții sunt rare și formale; părinții nu participă la consiliile de administrație școlară; asociațiile de părinți sunt rare și formale; formarea cadrelor didactice neglijează relația între familie și școală; etapa de incertitudine profesională: cadrele didactice încep să recunoască influența factorilor familiali asupra rezultatelor școlare, dar părinții continuă să creadă că școala este autosuficientă; apare tendința de a conserva atitudinea din perioada anterioară; continuă contactele
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
fiind pus: pe elementele de regularitate; pe slaba variabilitate a reacțiilor; pe corespondența dintre statutul familial al subiecților și comportamentul acestora; • reglarea contractuală sau comunicațională presupune că: fiecare situație este definită, interpretată și i se dă un răspuns specific; se neglijează la maximum statutele proprii subiecților, regulile generale, reacțiile tipice față de evenimente. Combinînd coeziunea internă și integrarea externă, primele două dimensiuni ale patternului familial, sînt definite patru tipuri extreme de coeziune a grupului: Familiile de tip PARALEL sînt caracterizate de: • închidere
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
corelează la nivelul r = 0.80. Diferența dintre varianța explicată de media generală din clasa a VIII-a în raport cu reușita la testul național și cea explicată de media generală V-VII este mai mică decît 5%. Oricum, nu este de neglijat faptul că 36% din varianța performanței la testul național nu poate fi explicată prin media din primii trei ani ai ciclului gimnazial. Dacă vom judeca lucrurile nu în termeni de surprindere obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor relevat de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să le discutăm și la momentele considerate potrivite. autonomie 13,4% 4 În mod obișnuit, ne petrecem timpul liber împreună. În cuplul nostru, facem maximum de lucruri în comun. fuziune La noi, fiecare petrece o parte care nu e de neglijat din timpul său liber și din activitățile recreative în mod separat. autonomie 14,5% 5. Împărtășim, în linii mari, aceleași idei (religioase, politice etc.), aceleași gusturi, iar în cazul în care lucrurile nu stau așa, încercăm să ajungem la un
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau să împiedice o propoziție de a fi considerată ca fiind narativă (sau, mai mult, descriptivă, argumentativă, explicativă sau dialogală), criteriile gramaticale nu permit, în mod absolut, ca aceasta să fie definită din punct de vedere tipologic. Este imposibil să neglijăm aici relațiile constante dintre dimensiunea locală microstructurală și globală secvențială a faptelor de limbă. O propoziție dată nu poate fi definită ca fiind narativă sau descriptivă sau de altă natură, decât în lumina dublului joc al caracteristicilor gramaticale și al
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Din acest fapt decurge în mod firesc un binevenit act de respingere al încheierii, al "închiderii" (structurale) textului. Dar, pe de altă parte, dacă un loc important este acordat cititorului (punctul de articulare între mimesis 2 și mimesis 3), Ricoeur neglijează caracterul simetric dintre mimesis 1 și mimesis 2: producătorul povestirii. În sfârșit, limitele acestor propoziții reies din arta narativă: P. Ricoeur situează povestirea obișnuită în cadrul mimesisului 1 (1984: 230 și 37) și acordă o poziție privilegiată în mimesis 2 operelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legătură cu caracterul monologic al primelor patru forme de punere în text. Asumată de un număr de locutori (cel puțin doi), o secvență dialogală este prin definiție poligerată. Nu voi reține acest aspect din două motive. În primul rând se neglijează faptul că secvențele monogerate sunt întotdeauna cuprinse, pe lângă alt tip de secvențe, într-o coenunțare. Roman Jakobson, referindu-se la Peirce și Vygotsky, nota în Essai de linguistique générale: "Orice discurs individual presupune un schimb" (1963: 32). În raport cu enunțul dialogal
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
până la ce punct atunci când vorbim despre reprezentări și imagini? Deși Carl Gustav Jung nu neagă influența culturii și a mediului asupra dezvoltării comportamentului uman, acesta consideră că trecutul îndepărtat al umanității a fost prea ușor uitat și astfel a fost neglijat faptul că formele culturii umane sunt profund influențate de dimensiunea arhetipală a speciei. În acest sens, toate culturile, indiferent de localizarea lor geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice imagine are o istorie, pendulează între miraj și caricatură, alimentează din plin formarea clișeelor mentale care favorizează sau blochează comunicarea"472. Astfel, alteritatea nu prezintă interes din perspectiva efortului de cunoaștere, aceasta fiind o formă de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentare, ci ea există doar în măsura în care devine obiect al reprezentării pentru un subiect, percepția devenind realitate. La acest nivel însă, este important de subliniat faptul că, în procesul de formare al reprezentărilor sociale, hermeneutica individului ocupă un loc deloc de neglijat, întrucât, deși structurile logice pre-existente în cultura socială determină formarea imaginilor sociale la nivel individual, depinde de individ felul cum înțelege să folosească aceste structuri și modalitatea în care conștiința sa se raportează la ele. În acest sens, reprezentarea socială
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiecte considerate prin raportul de asemănare între ele; este deci un fel de comparație" (p. 246) Disimilitudinea care este "o paralelă între două obiecte diferite sau același obiect considerat prin prisma a două aspecte diferite" (p. 246). Dacă R. Barthes neglijează citarea acestor diferite tipuri de descriere, tradiția manualelor de stilistică și de retorică moderne le va păstra în general, fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își strîngea lucrurile doar din ce rămînea de pe la surorile cele mari. Imaginați-vă o fată lungă, deșirată, mult prea înaltă pentru vîrsta ei, cu mîinile și umerii lăsați, timidă de abia dacă deschidea gura și care nu putea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu respectul pentru condiția umană și pentru natură (J. Delors, coord., 200010). Însă implicațiile acestor fenomene constituie încă o provocare intelectuală și politică. De aceea, raportul invită la prudență în țările în curs de dezvoltare care "nu trebuie să neglijeze acele forțe ce duc la creștere economică, în special necesitatea de a pătrunde în lumea științei și a tehnologiei, cu implicații la nivelul adaptării culturale și al modernizării mentalităților" (J. Delors, coord., 200011). În consecință, educația pe parcursul întregii vieți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profesori în proiectarea și realizarea programelor educaționale relevante pentru viitor. În prezent, multe instituții educaționale își concentrează atenția asupra unor funcții cum ar fi cele tehnico-economice sau socio-umane, dar ignoră altele, sau accentuează aceste funcții la nivel individual și instituțional, neglijând nivelul comunitar, nivelul societății și pe cel internațional. Concentrarea îngustă sau accentul discriminatoriu pot întârzia eforturile de a realiza un sistem educațional de calitate în viitor. Pe de altă parte, alături de anxietatea pe care o generează scenariul "deșcolarizării societății", școala
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cântare, atunci când am auzit de un istoric al bisericii din Cuvin am fost interesat să știu ce s-a întâmplat din punct de vedere muzical. Este deosebit de frumos să știm că în Biserica lui Hristos aspectul slăvirii Lui nu este neglijat. Felicit pe toți cei care au fost și sunt implicați în acest domeniu al cântului, dar și orice fel de slujire care face să înainteze cauza lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu și numai Lui să-I fie gloria veșnică. Amin. Cornel
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
ritm tot mai alert, de unde necesitatea ca noi să fim cât mai activi, informați și responsabili, atât în viața personală, cât și ca persoane implicate în viața cetății. Rolul educației în dezvoltarea unor astfel de calități nu mai poate fi neglijat: în societatea actuală, aptitudinile deprinse în mod neorganizat nu mai sunt suficiente pentru formarea cetățenilor informați și competenți. Această educație necesită schimbarea modului în care percepem învățarea, de la ideea de învățare “o dată pentru totdeauna” la cea de învățare pe tot
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]