4,439 matches
-
cu trupuri mlădioase și o atitudine pe măsură. După o zi petrecută aici,cei arși de soare se îndreaptă rapid spre festivalele de stradă din Copacabana,deoarece acolo nu au nevoie de invitație. Plajă Ipanema se întinde la nord și nord-vest de Plajă Copacabana;preferabil de vizitat în lunile noiembrie-martie(vară). 6)Statuia lui Iisus din Rio de Janeiro. Statuia se află pe vârful Muntelui Corcovado,care are o înălțime de 704m.Piedestalul măsoară 8m în înălțime,iar statuia are o
Turismul în Brazilia () [Corola-website/Science/309103_a_310432]
-
valuri de turci, majoritatea aparținând ordinelor Sufi. Un astfel de ordin este cel Safavid, ordin care la început a fost sunnit și apolitic, dar care mai târziu a devenit shiit și având baze politice, stabilindu-se în ceea ce astăzi este nord-vestul Iranului. În timpul secolelor XIV și XV, ordinul Safavid și alte ordine similare, cum ar fi ordinul Bektasi au devenit rivali ai otomanilor. Căderea Constantinopolului—oraș pe care turcii l-au numit Istanbul—în 1453 le-a permis otomanilor să-și
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
dezvoltarea Tórshavn-ului ca oraș cu port maritim ar fi fost imposibilă, dacă nu exista Nólsoy ca „spărgător de valuri“. Insulele Feroe se află într-un climat deosebit de umed, de aceea în Tórshavn există un pericol mare de lăsare de ceață. La nord-vest se înalță muntele Húsareyn (347 m), iar la sud-vest Kirkjubøur (350 m). În anul 1075 orașul a fost perntru prima dată amintit. În 1271 a început domnia norvegienilor, creând un monopol asupra comerțului de pe Insulele Feroe. În 1580 Magnus Heinason a
Tórshavn () [Corola-website/Science/309122_a_310451]
-
două mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale șanțului de apărare, cu o deschidere de 3-5 m, precum și a valului de pământ ridicat în fața acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetății, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetății printr-o șa îngustă și contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
828-923), în binecunoscuta operă a sa, intitulată „"Istorie"”, scrie: „"Îndată ce ieși din capătul limitrof la Zandjan și Abhar și, în final, la Derbend-Hazar, toate acestea se numesc Azerbaidjan"”. Și istoricul secolului al XIII-lea, Yakut Hamavi (1179-1229), arată că la nord-vest, Azerbaidjanul se învecinează cu Trapezuntul (Trabzon). În Kitabi-Dede Korkut noțiunea de loc, de apariție geografică, corespunde teritoriului Aran-Albanya din Evul Mediu, din Azerbaidjanul de nord. Țara, denumită în termeni generici Kalın Oğuz, este alcătuită din İç Oğuz, adică Orașul Principal
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
Caucazul Mare (care o separă de Rusia), la sud - Turcia, respectiv Iranul, iar la est - Marea Caspică. Transcaucazia are o suprafață de 186.100 km² și o populație de 16.441.000 de locuitori. Munții Caucaz se întind în direcția nord-vest - sud-est, fiind compuși din două lanțuri muntoase - Caucazul Mare la nord, și Caucazul Mic la sud. Valea dintre Caucazul Mare și cel Micul este împărțită de Munții Lihski, la vest, în graniță cu Marea Neagră, și de Kura-Araks, la est, limitrofă
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
a azerilor care formau în perioada de început populația străveche a acestei țări. În partea de nord, de-a lungul lanțului principal Caucazian, se întinde granița dintre Azerbaidjan și Rusia. La vest aceasta este scăldată de Marea Caspica, iar la nord-vest si sud-vest se învecinează cu Gruzia si Armenia. O mare parte din teritoriul Azerbaidjanului o formează o câmpie întinsă înconjurată de lanțuri muntoase care treptat lasă locul șesului. Locuitorii ținuturilor azere din antichitate, în lupta îndârjită pentru existență, au trecut
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
albaneză exista deja în a doua jumătate a mileniului I î.e.n. Pe teritoriul Albaniei au locuit și triburi care nu erau de origine albană, statornicite aici în diferite timpuri. Printre acestea erau și grupuri iraniene, în deosebi în regiunile de nord-vest ale Albaniei, în Sacasena și Cambisena, precum și în fâșia de la Caspica, unde în primele secole e.n. deja exista statul Mascut. Datele obținute în urma săpăturilor arheologice arată în general că Albania din a doua jumătate a mileniului I î.e.n. și din
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.528 km² și se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Țărilor de Jos, în câmpia costieră au fust amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale
Geografia Belgiei () [Corola-website/Science/309213_a_310542]
-
Bucșani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Golească, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat. Comună se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătuta de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
pentru statornicia unui nou regim politic în țară. Din punct de vedere geografic comuna se desfășoară de-a lungul văii săpate de râul Motru în timp, fiind străbătută de paralela de 45⁰ latitudine nordică și este poziționată în partea de nord-vest a județului Gorj, având granițe cu: A luat naștere în urma proceselor tectonice care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care duce spre nord-vest la Mihăilești (unde se intersectează cu DN6), Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adunații-Copăceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Grindu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Grindu se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Grindu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Grindu se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Cotnari (în ) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni, Lupăria, Valea Racului și Zbereni. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
XVII-lea s-au restaurat între anii 1984-1986 cu fonduri acordate de Sfînta Mitropolie prin stăruința, osteneala și directa îndrumare a Înalt Prea Sfințitului Teoctist, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei.”" Turnul-clopotniță se află în partea de nord-vest a ansamblului bisericesc. El este construit în întregime din piatră fasonată, cu bolta din cărămidă. El impresionează prin zveltețea sa, având o bază tetragonală și patru niveluri suprapuse, care se retrag succesiv până la ultimul nivel. La primul nivel (parter), se
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Nabucco West este de 1.329 de kilometri, cu următoarele distanțe în fiecare dintre țările de tranzit menționate mai jos: În România, conducta va trece pe sub fluviul Dunărea și va traversa teritoriul românesc dinspre partea de sud-vest către partea de nord-vest, punctul inițial de intrare fiind Portul Bechet, iar cel nord-vestic de ieșire fiind Nădlac. Conducta va traversa județele Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș, si Arad. Conducta va traversa 11 situri protejate, două parcuri naționale, trei rezervații natural, 57 de cursuri de
Nabucco (gazoduct) () [Corola-website/Science/310597_a_311926]
-
diviziile Corpului al 12-lea și unități ale Corpului al 27-lea, care se retrăseseră intacte din Orșa, erau acum prinse în capcană lângă Pekalin. Comandanții de corpuri au decis pe 5 iulie să încerce două străpungeri ale încercuirii spre nord-vest, respectiv spre vest. În acel moment, aceste unități germane se aflau la cam 100 km în spatele liniile sovietice. Atacurile date atât la nord, cât și la sud de Minsk au fost în cele din urmă respinse de sovietici. Doar unele
Operațiunea Bagration () [Corola-website/Science/310620_a_311949]
-
latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunțat că în aproximativ 1000 m s-ar afla și țiței, aici fiind un “fund de mare” (această afirmație fiind însoțită de diferitele scoici
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, si Marcu, în nord-vest. Pe părțile boltii sunt scene din Vechiul Testament și Geneză, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
Farcașa (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bușmei, Farcașa (reședința), Frumosu, Popești și Stejaru. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Bistriței, acolo unde primește apele afluenților Fărcașa și Stejaru, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Este străbătută de șoseaua națională DN17B, care leagă Piatra Neamț de Vatra Dornei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Farcașa se ridică
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în DN1). În satul Strejnicu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ129G, care duce spre est la Ploiești (unde se intersectează cu același DN1). Conform
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Bijuteriile Coroanei. O a treia curte a fost amenajată odată cu extinderea Turnului în timpul domniei lui Edward I, ca incintă îngustă care înconjura complet castelul. În același timp, a fost construit și un bastion denumit Legge's Mount, în colțul de nord-vest al castelului. Brass Mount, bastionul din nord-est, a fost adăugat ulterior. Cele trei turnuri cu plan dreptunghiular aflate de-a lungul zidului de est la câte 15 m unele de altele au fost desființate în 1843. Deși bastioanele au fost
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
din lucrări s-au concentrat pe clădirile cu rol de palat din curtea interioară. Tradiția spoirii Turnului Alb (de la care își trage și numele) a început 1240. Începând aproximativ cu anul 1238, castelul a fost extins către est, nord și nord-vest. Lucrările au durat toată domnia lui Henric al III-lea și puțin din cea a lui Edward I, fiind ocazional întrerupte de frământări populare. Între noile construcții s-au numărat un nou perimetru defensiv, punctat cu turnuri, iar pe laturile
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]