3,544 matches
-
al succesului, și când dau interviuri, nu mai amintesc de profesorii lor. Dumneavoastră, chiar înainte de a începe emisiunea, ați amintit cu multă plăcere de doamna profesoară Ella Urmă. Ce amintiri aveți despre profesorii de la Iași? N.M. Am fost așa de norocoasă!... Toată viața am spus asta. Pentru că, în străinătate, am impresia că și în școala modernă, profesorii își crează o anumită mândrie în a te schimba, în a spune "acesta este produsul meu". Dar când eu eram în Conservator, doamna profesoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ceaikovski, dar aveam responsabilitatea celor care lucrau aici cu mine. Eu nu puteam să dirijez Beethoven dacă nu aveam orchestra. Și ca să pot avea orchestra, trebuia să muncesc să-i asigur anumite condiții, că altfel... A.V. Ați fost mai norocos decât maestrul Ion Baciu, exact în acei ani, exact ca și dumneavoastră, dirijor și director de filarmonică, al celei din Iași, care a trebuit să se roage de directori de fabrici, de uzine să-l ajute financiar spre a plăti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
am fost la școală, între anii 1980-'90, ceva mai grav și mai neplăcut pentru țara noastră nu a existat, a fost perioada cea mai neagră. Dar eu nu am fost supusă la multe situații grele. Pentru că totdeauna am fost norocoasă. Începând cu familia, părinții mei au iubit mereu tot ce am făcut eu. După aceea, de la 14 ani, la București, la clasa de canto a Miei Barbu, de la Liceul de Muzică și în studiul ulterior, am fost ajutată de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
alege rolurile? Cântați numai ce vă place? A.G. Începând din '93-'94, mi-am ales și am reușit să am lîngă mine ca parteneri de spectacol pe cine am visat, pe cine am dorit. Am fost totdeauna responsabilă, dar și norocoasă din punctul ăsta de vedere pentru că pot, de foarte multă vreme, să cer ca toate spectacolele să fie așa cum îmi doresc. Niciodată nu am vreo surpriză, totdeauna știu în regia cui joc, știu exact cu ce partener cânt. Tipul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cer ca toate spectacolele să fie așa cum îmi doresc. Niciodată nu am vreo surpriză, totdeauna știu în regia cui joc, știu exact cu ce partener cânt. Tipul meu de carieră, tot ce mi s-a întâmplat este puțin atipic și norocos, în același timp, fără să-mi impun ceva. Totul mi-a venit într-un mod natural. A ști dinainte felul în care îmi voi desfășura cariera este ceva obișnuit, știu cu 4-5 ani în avans unde mă duc, de ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
buricul pământului, eu descopăr tot. Aici este dificultatea, pentru că, într-un fel, fiecare îmbătrânește, este o lege că, la un moment dat, cineva trebuie să vină cu o energie nouă, proaspătă, și este foarte important. Dar, ceea ce noi am fost norocoși să avem, a fost ceea ce se numește cei șapte ani de acasă, care ne obligau să avem un respect adevărat pentru înaintașii noștri. Învățam de la ei, și apoi mergeam împotriva lor dar învățam. A.V. Liviu Ciulei era un regizor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un moment bun, la care programele ICR contribuie substanțial, dar într-o perioadă editorială internațională mai degrabă proastă, cu supraproducție de literatură, scădere a numărului de cititori, confuzie de valori etc. Editor român/editor străin: diferențe Mă consider un autor norocos. Până în 1990 am publicat numai la Cartea Românească și datorez scriitorilor care au condus-o (Marin Preda și George Bălăiță) felul în care au apărut cărțile mele, în ciuda dificultăților timpului. Dar mai ales Magdalenei Popescu, un critic și istoric literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
țigară, începeam deja să-mi imaginez fumul scurgânduse în sus pe lângă tine, aud cum tragi din ea însetat, asta m-a făcut să mă simt aproape de tine. Nu îți spun nimic, continui să citesc...'' Uneori mă gândesc la cât de norocoasă sunt că exiști în viața mea. Deseori aud în jurul meu ''prieteni adevarați nu există'' și aproape de fiecare dată vreau să contrazic, dar sunt prea egoistă, am impresia că toată lumea ar tinde la prietenia ta. Când vei primi scrisoarea probabil mă
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
sau mai puțin conștient, cu toții le suntem supuși și anume plăcerea și fericirea. Omul este o ființă rațională, în înțelesul termenului oferit de Descartes. În folclorul nostru se vehiculează chiar ideea conform căreia cel care a descoperit banii este un norocos și nu-și poate abandona norocul pe stradă. Putem imagina o lume în care găsitorul bancnotei să nu o ridice de pe stradă? Nu, pentru că atunci lumea respectivă ar fi în pericol de dispariție. Un individ uman apatic, indiferent la stimulii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Conjunctura economică este schimbătoare. De regulă atunci când ea virează spre timp frumos intră în joc o serie de întreprinzători novici. Vremea rea care vine după aceea îi ia pe neașteptate, îi scufundă fără milă. Doar cei mai abili, cei mai norocoși, cei care au repere la plecare, scapă de acest masacru al inocenților". Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 16. 37 Definim ciclul economic drept ,,o mișcare regulată a activității economice". Vezi Claude Jessua-co., Dicționar de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
accept să fiu ministru, se duce la Președinție”tc "„Pleșu mi‑a spus că, dacă accept să fiu ministru, se duce la Președinție”" Al 91-lea ministru de Externe al României și al optulea postrevoluționar, Mihai-Răzvan Ungureanu este un politician norocos. A semnat Tratatul de Aderare a României, iar în ianuarie 2007, sub mandatul său, țara noastră va deveni membră a UE. Biroul lui Mihai-Răzvan Ungureanu nu se deosebește cu nimic de cele ministeriale. Aceleași steaguri, aceeași mobilă și covoare plușate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
majoritatea cazurilor, lucrările au fost echilibrate. Nu am avut prezentări care să fi ieșit din așteptările noastre. Mă refer la cei 54 care s-au detașat din plutonul candidaților. Elena Chiriță: Dacă tot i-ați menționat pe cei 54 de norocoși care vor avea parte în curând de „botezul diplomației”, spuneți-ne ceva despre ei. Mihai-Răzvan Ungureanu: Cei 54 de candidați admiși nu devin imediat diplomați. Pentru a fi admiși în Corpul Diplomatic și Consular al României, trebuie să parcurgă testele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
poposească în ogradă, foloseam mijloacele publice de transport - o școală a răbdării, a forjării caracterului. Când m-am bucurat copilărește de căderea tiranului, sub a cărui oblăduire mii și mii de Dacii, care papuc, care limuzină, intraseră în patrimoniul unor norocoși românași, nu m-a dus mintea că tot în acele ore de descărcare se năruia ultima speranță de a mângâia volanul ei, de a coborî lubric mâna pe schimbătorul de viteze, într-un gest de cutezătoare intimitate. încăpățânându-mă să
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
cu ei cînd eram copil. Erau la muncă tot timpul. Îi vedeam de cele mai multe ori duminica. Îi înlocuia bunica mea, care a murit cînd eu aveam 7 ani. Situația era de altfel destul de obișnuită. Eu, încă, eram unul dintre cei norocoși, că aveam părinți, cei mai mulți dintre copii nu aveau tată, sau chiar nici unul dintre cei doi părinți. (Nu uitați că era imediat după război.) Î. Nu întreb degeaba lucrurile astea. Aș vrea tare multă să înțeleg ce concură la formarea unui
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
amestecă printre oameni. În Annale, Tacit descrie scena în care Germanicus, deghizat, se duce printre soldați în ajunul unei bătălii decisive și aude doar elogii pe socoteala lui, ceea ce-i dă noi puteri. Henri al V-lea e mai puțin norocos. Își dă seama că a pierdut complet contactul cu soldații lui. Dă peste un William, soldat sucit care nu se simte fericit că merge pe front să moară lângă rege, «luptînd pentru o cauză dreaptă într-o bătălie pentru onoare
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
Este o mitologie a hazardului ( joc, noroc, soartă) și, mai ales, a felului în care îl poți controla. Samuel Berg, evreul-patron de cazino interpretat de von Sydow, își imaginează că poate "acumula" noroc furînd, prin simplă atingere, norocul celor mai norocoși... El este un vampir al norocului - cineva care, pornind de la o întîmplare ( episodul din lagăr, cînd a fost salvat in extremis de o întorsătură de situație), construiește o rețea ocultă de întîlniri controlate, un joc abisal care să se dezvolte
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
poate să anuleze sau să re-starteze "programul". Și totuși, nu el, ci Tomas - tînărul supraviețuitor al unui accident aviatic, urmărit de poliție - este personajul principal al filmului ( și, totodată, personaj secundar în filmul lui Samuel Berg): un "șmecher candid", un norocos a cărui viață se schimbă pentru că pe lume există Berg, "maestrul jocului"... Geniul lui Fresnadillo este acela de a fi construit un concept suficient de "tare" ( în sens computeristic) și, în același timp, suficient de elastic pentru a permite orice
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
o acei generali-maiori de câte un metru cincizeci și doi, ambulante butoaie pe care nici un centiron nu le-ar fi putut cuprinde, agitând mânuțe și mutând pantofiori, cefoși, cu năsuc se puneau pe îngrășat, mergeau aplecați pe spate. Făceau căsătorii norocoase, plecau în misiuni îndepărtate, în capitală cinau la un restaurant anume, cu sentinele la poartă. Alții capotau și reveneau lângă mine, socotitori, pontatori, normatori, blestemându-și soarta, plini de invidie la adresa celor convertiți, marani cărora le mergea bine mai departe
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
Despre entuziastul Iosif Vulcan a scris și G. Călinescu în Istoria literaturii. Nu îl numește ca atare, dar ce se poate înțelege din comentariul său: "Titu Maiorescu nu avea nici o greutate să afirme valoarea lui Eminescu, după ce cu atât de norocoasă ușurință o afirmase Vulcan. Oricum, în martie 1883, participarea la o ședință literară a "Junimii bucureștene, în casa lui Maiorescu, îi favorizează ascultarea lecturii unora din poeziile lui Eminescu și apoi, la intervenția lui T. Maiorescu, poetul încredințează lui Iosif
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
captivat de la început pînă la sfîrșit de istoria tranziției dumitale de la o cultură la alta, ca și de vizita de întoarcere acasă. Americanii au fost atît de feriți de totalitarismul și spaima pe care le descrii, încît e binevenit pentru norocoși ca noi să citim despre o experiență ca a dumitale. Portretul pe care îl pictezi oribilului Ceaușescu - descrierea întîlnirii personale cu el - e o vignetă de neuitat. Sînt multe alte lucruri în carte care m-au impresionat, nu cel mai
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
examina în splendoarea sau în mizeria ei fictivă, în arta și în artificiile ei, în stilistica și în tehnica ei. Nu era tocmai ușor. Dar acest evazionism critic, comparabil cu al poeziei aceleiași generații, abstractă și sofisticată, s-a dovedit norocos: cenzura l-a tolerat. Nu din prostie, aș zice. Cenzorii anilor '60 nu erau stupizi. Ei știau la fel de bine ca și noi că se eluda exact acel context (real și ideologic) al literaturii pe care marxismul stalinizat al doctrinei PCR
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
profesionale sobre, încheiate la toți nasturii, exegetul nostru emite caracterizări dintre cele mai slobode și mai picante: "Viorel Mureșan e ultimul eremit al optzecismului. În vreme ce confrații lui zburdă prin Europa, mai cu treabă ori mai fără rost, iar cei mai norocoși și-au scos chiar abonament transatlantic, Parisul lui a rămas tot Clujul". Sau cu o incizie (nu fără anestezie!) în chiar țesutul unei creații ușor bovarice: "El este (e vorba de Bogdan Ghiu - n.n.) analistul unei epifanii amînate și mereu
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
fapte. Sigmund Freud, Opere 5: Inhibiție, simptom, angoasă, trad. Roxana Melnicu și Georgeta Mitrea, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, București, 2001, 273 p. Psihanaliza epistolară (sau revelația geneveză) Înainte de a fi autor, Aldo Carotenuto poate trece drept un foarte norocos documentarist. Printr-un fericit concurs de împrejurări, el ajunge în posesia unui adevărat tezaur: corespondența dintre Freud, Jung și Sabina Spielrein - precum și jurnalul acesteia din urmă. Sunt recuperate astfel 46 de scrisori ale lui Jung și 12 ale Sabinei; apoi
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
1. Credincioșii creștini se vor strădui mereu, cu multă generozitate, ca binefacerile corespunzătoare educației și instrucției să poată fi extinse cât mai repede la toți oamenii și pe tot pământul, având o grijă specială față de cei care sunt mai puțin norocoși. § 2. Toți credincioșii creștini vor favoriza inițiativele corespunzătoare ale Bisericii în promovarea educației, în primul rând pentru înființarea, îndrumarea și susținerea școlilor. Articolul I Despre școli, mai ales cele catolice Can. 631 - § 1. (cf 796 § 1) Printre diferitele instrumente de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
1. Credincioșii creștini se vor strădui mereu, cu multă generozitate, ca binefacerile corespunzătoare educației și instrucției să poată fi extinse cât mai repede la toți oamenii și pe tot pământul, având o grijă specială față de cei care sunt mai puțin norocoși. § 2. Toți credincioșii creștini vor favoriza inițiativele corespunzătoare ale Bisericii în promovarea educației, în primul rând pentru înființarea, îndrumarea și susținerea școlilor. Articolul I Despre școli, mai ales cele catolice Can. 631 - § 1. (cf 796 § 1) Printre diferitele instrumente de
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]