5,043 matches
-
apel numai la oastea mică: incursiunile din Polonia și din Secuime, sau în luptele din 1467, 1485, 1486 și în timpul incursiunilor din Polonia, din ultimii ani ai domniei. Părerea, potrivit căreia Ștefan cel Mare a făcut apel la țărani, la oastea cea mare, numai în momente de mare primejdie, ca în timpul campaniilor din 1475, 1476, 1497, nu este conformă cu realitatea. Grigore Ureche scria că Ștefan, în anul 1470, “strâns-au țara și slujitorii săi și au intrat în Țara Muntenească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic” (p. 46). După bătălia de la Războieni, se arată: „Și au căzut acolo vitejii cei buni și nu puțini boieri mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mențiune din Letopisețul lui Ștefan cel Mare, se scrie că Ștefan domnul a făcut un mare ospăț „mitropoliților și vitejilor săi”. Este evident că în acest caz este vorba de toți cei care au participat la campania din 1473, cînd oastea cea mare, a boierilor, a jucat un rol esențial. În acest caz, viteaz nu înseamnă o anumită categorie de luptător, ci întreaga oaste, care s-a comportat vitejește. În cel de-al doilea pasaj, referitor la ospățul oferit de domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că în acest caz este vorba de toți cei care au participat la campania din 1473, cînd oastea cea mare, a boierilor, a jucat un rol esențial. În acest caz, viteaz nu înseamnă o anumită categorie de luptător, ci întreaga oaste, care s-a comportat vitejește. În cel de-al doilea pasaj, referitor la ospățul oferit de domn, după lupta de la Vaslui, acesta a fost oferit „mitropoliților și vitejilor săi și tuturor boierilor săi de la mare pînă la mic”. Vitejii sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mici. Nu este vorba de o altă categorie de boieri, ci de vitejii dintre rîndurile boierilor, care s-au distins în timpul bătăliei. Și în pasajul referitor la bătălia de la Războieni se arată că acolo au căzut vitejii cei buni și oastea cea bună și vitează și tinerii husari viteji. Este vorba de vitejii, care se numărau printre boierii mari, printre oșteni buni și tineri, și nu de o anumită categorie de oșteni. „Și mare întristare a fost atunci în țara Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost atunci în țara Moldovei și în toate țările și la domnii dimprejur și la creștinii dreptcredincioși, cînd au aflat că au căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski, husarii au decis soarta bătăliei, fiind „nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia. Faptul că în Letopiseț este deplânsă moartea husarilor viteji în lupta de la Războieni presupune existența unei unități destul de însemnată din armata lui Ștefan cel Mare. Curțile boierești. Documentele moldovenești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o sută de ani”, cum caracterizează el această perioadă, ofensiva turcească a fost oprită pe linia Dunării, dând astfel „timp Europei apusene să primească lupta într-o fază mult mai favorabilă pentru ea, cu alte arme și altă organizare militară”.Oștile tipic feudale din apusul Europei au fost zdrobite la Nicopole (1396) și la Varna (1444). După anul 1500, apar însă oștile moderne de mercenari, dotate cu arme de foc, fapt care le-a îngăduit europenilor să stăvilească ofensiva otomană. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apusene să primească lupta într-o fază mult mai favorabilă pentru ea, cu alte arme și altă organizare militară”.Oștile tipic feudale din apusul Europei au fost zdrobite la Nicopole (1396) și la Varna (1444). După anul 1500, apar însă oștile moderne de mercenari, dotate cu arme de foc, fapt care le-a îngăduit europenilor să stăvilească ofensiva otomană. În lupta românilor cu turcii, un rol important l-au jucat cetățile de pe Dunăre: Turnu, Giurgiu, Brăila, Chilia și Cetatea Albă. Aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a năvăli asupra întregului regat al Ungariei”. Neputând să cucerească Belgradul în 1456, Mahomed al II-lea făurește așadar, planul unei manevre, care să îl ducă în inima Ungariei, ocolind cetatea Belgradului. Cucerind Moldova și iernând în această țară, oastea otomană putea să treacă ușor în Transilvania, pe la Oituz, prin Vatra Dornei, sau și mai spre nord, prin pasul Verecke. În felul acesta, turcii ajungeau la nord de Buda; această cetate și cetatea Belgradului nu mai stăteau în calea turcilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să aștepte o jumătate de veac, ca tunurile de asediu să aibe puterea de foc capabilă să dărâme zidurile puternice ca ale unei cetăți, cum era cetatea Belgradului. Dacă planul lui Mahomed al II-lea se realiza în anii 1475-1476, oștile otomane ar fi avut posibilitatea să să ajungă sub zidurile Vienei mai înainte ca armatele creștine să ajungă în posesia armelor de foc, care le vor îngădui să oprească ofensiva otomană. Deși sultanul acordase o importanță deosebită cetăților de pe Dunăre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și negustori care vin de la Constantinopol, turcii au mare frică de acest domn și de creștinii ce și-ar face drum prin această Țară”. După cucerirea Belgradului, în 1521, abia de acum încolo se poate spune că drumul principal pentru oastea otomană, care ducea spre centrul Europei, trecea prin Sofia-Belgrad-Buda. Cum organizarea unei noi campanii solicita timp și eforturi deosebite, ceea ce presupune și mari cheltuieli, Mehmet-beg, pașa de Nicopole, profită de certurile dintre urmașii lui Neagoe Basarab (moare la 15 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Luptele cu ungurii, cu polonii și cu turcii au fost lupte de apărare a independenței. Ele au oprit ofensiva ungaro-polonă spre Marea Neagră și pe cea otomană la nord de Dunăre. În ciuda faptului că Ferdinand Lot s-a îndoit în legătură cu efectivele oștilor române, el a recunoscut rolul bătăliilor date de noi pe plan european. Iată ce scria Ferdinand Lot: „Ne preocupă luptele sterile din Franța și Anglia în secolele XIV și XV. Ceea ce este important pentru istoria europeană este rezistența grecilor, sârbilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatul Domnesc, alcătuit de domn, a fost instituția pe care s-a bizuit autoritatea domnească. Când am afirmat în Războieni 500, p. 84, că domnul a fost profund impresionat, așa cum o arată inscripția de la biserica din Războieni, de pierderea elitei oastei sale nu era o “nuanțare de ordin social”, impusă de prejudecățile ideologice ale vremii, ci de faptul că din Sfatul Domnesc dispar după 1476 18 boieri și, mai ales, dregătorii cei mai apropiați domnului, cum erau postelnicul, paharnicul, stolnicul, comisul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tătarilor. Apoi erau cetățile din interiorul țării, Cetatea Neamțului, cetatea Romanului, cetatea Crăciuna și cea mai importantă dintre ele, cetatea Sucevei, reședința domnului. Ceea ce îi conferea domnului o putere specială era funcția de comandant suprem al armatei. El comanda adunarea oastei, fixând un loc anume de concentrare - beleagul -, el ordona trimiterea oamenilor la casele lor. Domnul, în calitate de șef al armatei, ordona inspecții ale unor unități - călărașii din anumite ținuturi, inspecții care se lăsau cu pedepse grele, pentru cei care nu veneau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au căsăpit pe boieri, Alexandru Lăpușneanu și Mircea Ciobanul, peste 20 de ani, spune multe despre rolul jucat de oligarhia boierească în conducerea țării. Ca șef al armatei, domnul putea delega pe un dregător să conducă un corp de oastea, atunci când avea loc o acțiune secundară, așa cum s-a întâmplat în 1497. Pentru a-i împiedica pe călăreții mazuri să facă legătura cu armata polonă, domnul l-a numit pe Boldur comandantul (voievodul - cum apare în Letopisețul lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acțiune secundară, așa cum s-a întâmplat în 1497. Pentru a-i împiedica pe călăreții mazuri să facă legătura cu armata polonă, domnul l-a numit pe Boldur comandantul (voievodul - cum apare în Letopisețul lui Ștefan cel Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul l-a numit pe Boldur comandantul (voievodul - cum apare în Letopisețul lui Ștefan cel Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii Cosminului și se lupta cu oastea polonă. Duzinchevici a considerat că Ștefan nu a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii Cosminului și se lupta cu oastea polonă. Duzinchevici a considerat că Ștefan nu a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar, la Wapowski, la Miechowski și în Cronica lituaniană se arată că Ștefan a fost cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii Cosminului și se lupta cu oastea polonă. Duzinchevici a considerat că Ștefan nu a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar, la Wapowski, la Miechowski și în Cronica lituaniană se arată că Ștefan a fost cel care a condus. Interpretarea pornea de la cronica Byhoviec, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii Cosminului și se lupta cu oastea polonă. Duzinchevici a considerat că Ștefan nu a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar, la Wapowski, la Miechowski și în Cronica lituaniană se arată că Ștefan a fost cel care a condus. Interpretarea pornea de la cronica Byhoviec, în care se scria că domnul era purtat cu sania. La 26 octombrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost cel care a condus. Interpretarea pornea de la cronica Byhoviec, în care se scria că domnul era purtat cu sania. La 26 octombrie nu era însă vreme de iarnă. În timpul conflicului pentru Pocuția, domnul a lăsat acolo doi căpitani de oaste, Hrincovici clucerul și Clănău spătarul. Este vorba, așadar, de delegarea parțială a comenzii, așa cum va face Petru Rareș, care l-a trimis pe vornicul Grozav cu oaste în Transilvania. Un sol tătar avea să îl găsească pe domn în tabăra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de iarnă. În timpul conflicului pentru Pocuția, domnul a lăsat acolo doi căpitani de oaste, Hrincovici clucerul și Clănău spătarul. Este vorba, așadar, de delegarea parțială a comenzii, așa cum va face Petru Rareș, care l-a trimis pe vornicul Grozav cu oaste în Transilvania. Un sol tătar avea să îl găsească pe domn în tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]