3,262 matches
-
acest raport și după ce a făcut o modificare privind comerțul cu China comunistă, și-a reafirmat sprijinul pentru CSN 152/3676. Ivirea unei noi perspective Modificarea politicii de îngrădire a exporturilor reflecta o schimbare a stării de spirit de la Washington, oglindită în egală măsură și în deliberările CSN cu privire la problemele securității naționale americane. Hotărîrea CSN 20, adoptată în 1948 se referea la problema războiului sovieto-american și la consecințele unei eventuale victorii a americanilor. CSN 68, adoptată în 1950, ascundea, însă, o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Istoria românilor apare în 1908. Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 Sursa: calcule proprii după Bibliografia Românească Modernă 1831-1918, 4 volume Saturația la care se ajunge în intervalul 1870-1900 în privința pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Partidului. Apostazia Partidului la doctrina antinațională este astfel desăvârșită. Concluzii: renaționalizarea memoriei istorice românești. Inițiate timid încă din anii '60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în prima fază a socialismului fibra națională a fost pe de-a-ntregul desprinsă din înțelegerea istorică a trecutului poporului român. Memoria istorică românească a devenit din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială este istorie contemporană! Analiza pe care am demarat-o relevă că modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de propoziție se încadrează tot în categoria raporturilor de determinare sau de subordonare, deși acest raport se găsește într-o situație destul de deosebită: determinarea dintre subiect și predicat este oarecum reciprocă, ea are aspectul unei corelații de inerență, ceea ce se oglindește și în modul de definire a părților de propoziție respective”. De aceeași părere este și Ecaterina Teodorescu, care privește problema interdependenței dintre cele două părți principale de propoziție sub aspectul restricțiilor de ordin formal pe care și le impun unul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are o legătură determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vecinii de pe moșia Sinești, a căror devălmășie este și mai bine ilustrată când cer judecătoriei să-l oblige pe Ioniță Racoviță „a-și arăta dovezile și supt ce cuvânt se face neam cu noi”. Încă un caz în care se oglindește indiviziunea majorității structurilor din teritoriul obștii umbrăreștene răzeșești ne este sugerat de cererea unui cumpărător de pământ local, polcovnicul Sandu Avram. El solicita în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce exista în trecutul mai îndepărtat, o au, în ordine cronologică, regimurile vexatorii și inechitabile ale guvernărilor din perioada modernă și apoi silnicul jug, impus de sovietici după august 1944. CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI „Anumite particularități ale contactelor româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce pentru timpul respectiv nu este deloc puțin. Numele și cifrele din documentele celei de-a doua jumătăți a secolului amintit vin să întărească afirmația de mai sus, căci ele oglindesc mai aproape de realitate densitatea populației din aceste sate, cu toate că și acum rămâne operativă deducția potrivit căreia nu toți locuitorii dintr-o așezare erau implicați direct și nominal în actele timpului dat. Un exemplu de omisiuni frapante, în ceea ce privește cuprinderea reală numerică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cel de-al doilea, conducerea rămâne aceeași ca persoană, schimbarea producându-se numai în situația că vechiul stăpân moare ori cedează dreptul său de stăpânire altei persoane prin danie, zestre, vânzare. S-au păstrat suficiente surse documentare în care se oglindește fenomenul social numit ascultare ca instituție juridico-administrativă, cele mai multe ilustrând ultima situație, dar și câteva din care se poate deduce preexistența sa în perioada anterioară. Spre exemplu, pe 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dă mănăstirii Bistrița ctitoria sa, două sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceasta a fost situația majorității satelor din partea de sud a Moldovei intrate în stăpânire boierească ori mănăstirească. Că o astfel de stăpânire și dreptul de folosință decurgeau din obligația de a plăti prin dijmă, ne convingem urmărind surse documentare ce oglindesc asemenea situații. Sunt cazuri când chiar dregători în funcție nu se pot sustrage de la obligația dijmei atunci când folosesc structuri aflate în stăpânire ce implică o anume dependență. De exemplu, pe 20 aprilie 1712, domnul Nicolae Mavrocordat împuternicește pe egumenul mănăstirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]