658,900 matches
-
care te Îngrozește și pe tine, om format și echilibrat. De ce?! Pentru ca generația tânără să ajungă Întradevăr ceea ce vor cei ce se cred stăpânii lumii: o târâtură care să semene cu orice animal și care să știe să asculte de ordin, numai om să nu mai fie. Și după atâtea exemple adevărate pe care vi le-am dat, vă rog să-mi spuneți și mie de ce se miră presa că profesorii proaspăt scăpați de pe băncile facultăților sau chiar din cei cu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu se spună „În vest” că nu suntem o democrație. A cui și pentru cine, rămâne de văzut. Urmăresc, printre altele, și emisiunile domnului Marius Tucă. Și mi-a plăcut un timp moderatorul. Până am văzut că pleacă spinarea la ordinele venite de sus. Este un bun moderator, dar, pe zi ce trece, din ce În ce mai plin de sine. Îmi amintesc de o Întâlnire Între domnul Gușă și domnul Paller În acest show. Un adevărat scandal. Domnul Paller a Îndrăznit să spună, cu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
an. Structura consumurilor energetice, în contextul bilanțului energetic general pozitiv al agriculturii, reprezintă un spectru extrem de larg. Astfel, un studiu întocmit de FAO pentru 29 de țări evidențiază în medie un raport energetic (energia consumată raportată la energia produsă) de ordinul 1 per 2,5. Această medie este plasată în raporturile extreme de 1/1,1 și 1/4. Tendința pe termen scurt este de înrăutățire a acestui raport, în unele cazuri înregistrîndu-se rapoarte supraunitare. În aceste cazuri, intervențiile se fac
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
înstrăina și se îndepărta de el, dispărându-i acea nerăbdare, grabă și bucurie nestăpânită cu care-l întâmpinase pe scări. Tot nu înțeleg. Ucide-mă, și nu înțeleg, strigă el. Dincolo se demontează fabricile și se cară-n Germania din ordinul lui Hitler, se duc cu forța mecanicii de locomotivă, și-aici, belferilor le arde de petreceri? Să se pupe bot în bot cu ticăloșii ăștia! Politica! Așa-i politica, șopti ea plictisită, și chipul ei luă aerul unui om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de holercă. Întinde arma să tragă în mine. M-a-ntristat rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte c-a fugit Țurcanu. Și pe tine te credeam fugit. Toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
rău al dracului, auzi, se apăra mecanicul prieten, beam holercă cu el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte c-a fugit Țurcanu. Și pe tine te credeam fugit. Toată noaptea te-au căutat jandarmii. Nemții au întărit paza. Să-i ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
grijă. Lasă-te în seama mea, flăcăule. Mai bei o holercă? Tu-i pompa mă-sii, c-o viață are omu, și pe-aceea vor să ne-o pună pe nicovală! De când au auzit ce-ați făcut voi, au dat ordin să demontăm. Toți meseriașii la demontat! Mașini, strunguri, raboteze! Scos șuruburile, desfăcut piesă cu piesă și, la vagoane, pentru Germania! Mai bem un rând și dăm o raită pe la depou, să vedem care-i mișcarea. Bine? Dacă-i groasă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să nu se izbească în cercurile roșii și vinete ce săltau înainte și-n urma ei pe câmpie. CAPITOLUL 9 Alergară la depou și se puseră pe lucru. Ce încărcau pe-o parte ceilalți, cu santinelele nemțești în vagoane, conform ordinului, ei, pe de altă parte, cu băieții de la sculărie, descărcau. Toate piesele principale erau scoase din vagoane și îngropate în spatele depoului, sub stiva de zgură. Lucrau îndârjiți, încordați, pe muțește. Santinelele, cu armele la piept, mișcându-se automat de ici-colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că arborați steaguri îndoliate după noi", mi-a replicat vexat de politețea mea exagerată, sau poate de formula pe care o alesesem. "Nu, de ce să mint. Asta nici măcar în glumă, i-am spus. Ce mă îngrijorează e că ați dat ordin să fie distrus podul care leagă orașul nostru cu restul țării. Cum se poate așa ceva, domnule general?" Îmi permiteam să-i țin acest mic logos, pentru că el știa că eu mi-am făcut studiile în Germania, vorbeam cu el nemțește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
statale, de la sud și est de Carpați, a crescut numărul curierilor interni și cel al mijloacelor de transport. Afară de curieri însă, exista o rețea organizată de agenți fiscali, răspândiți în toată țara, pentru strângerea impozitelor, prin care se puteau transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltarea, dar nu pentru mult timp. Unii antreprenori deși au fost despăgubiți, au renunțat la ținerea poștelor, fiind înlocuiți cu alți solicitanți, începând din 1855. Printre noile condiții de arendare, s-a prevăzut înființarea unui serviciu de "Ștafete urgente" pentru ordinele ce nu sufereau amânare, emise de stat către diferite autorități din țară și invers. Cuvântul "ștafetă" folosit de-a lungul timpului avea un dublu înțeles, pe de o parte însemna curierul special rapid, care ducea scrisoarea sau mesajul urgent, iar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
special rapid, care ducea scrisoarea sau mesajul urgent, iar pe de altă parte, desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la transmiterea știrilor care reclamau urgență
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
precum și modificările survenite în regulile de exploatare, a determinat administrația să înlocuiască legea telegrafo-poștală din 1880. În noua lege de exploatare din 9 iulie 1892, s-a mai prevăzut printre altele: încasarea cupoanelor și efectelor de comerțăfacturi, chitanțe, bilete la ordin etc.); admiterea la prezentare a mesageriilor voluminoase, a scrisorilor recomandate și a obiectelor de mesagerii cu ramburs limitat; admiterea avizului de plată, reexpedierea fără achitarea taxelor și expedierea mandatelor prin telegraf, sub denumirea de “mandate telegrafice”; introducerea cărților poștale închise
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din lipsă de fonduri. În consecință, serviciul poștal rural a continuat să se efectueze prin personalul administrativ al subprefecturilor, dar neregulat, încât scrisorile și ziarele ajungeau cu mari întârzieri la destinație, deseori luau altă cale. În anul 1867, printr-un ordin circular al Ministerului de Interne, adresat tuturor prefecților de județe, se stabilesc noi norme după care să se execute serviciul poștal rural de către organele administrative, admițindu-se pentru localitățile rurale numai expedierea de ziare și scrisori simple francate, înlăturând scrisorile recomandate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trimită porto-ul datorat. Măsura reținerii la oficiul poștal și anunțarea prin avize a destinatarilor nu era practică și nu a dat rezultate. De aceea Direcția Generală a interzis primirea și expedierea scrisorilor nefrancate pentru mediul rural. Printr-un alt ordin circular adresat, în octombrie 1869, prefecților de județe, ministrul de interne le solicita să insiste, cu ocazia deschiderii sesiunii Consiliului județean, a se aloca fonduri din bugetul pe anul viitor, pentru înființarea serviciului poștal rural.Intervențiile ministrului au rămas în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Generală a solicitat prefecturii și a primit consimțământul pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele de mai sus, în aceleași condiții în care funcționau și celelalte posturi telefonice din județ. La 14 februarie 1900, Inspectoratul face cunoscut ordinul pentru instalarea liniei telefonice Fălticeni-Pleșești-Valea GloduluiLiteni. În 19 februarie același an, au început lucrările respective, iar în primele zile ale lunii următoare, Direcția Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 15 august 1903, s-a ajuns ca din 2.744 de comune rurale existente în întreaga țară, numai în 1.209 comune, să fie înființate și date în exploatare posturi telefonice. Lista respectivă furnizează și alte informații, îndeosebi de ordin tehnic, privind capacitatea și felul centralelor folosite, felul posturilor telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa unității, care coordona și răspundea de întreaga activitate. Pentru distribuirrea avizelor telefonice exista un “avizier”, care mai executa și alte sarcini de ordin administrativ. Oficiul Telefonic Fălticeni avea în total 10 angajați. Toți erau interesați, lucrau cu plăcere și puneau mult suflet în ceea ce făceau. Sistemul de retribuire și stimulentele acordate recompensau din plin eforturile salariaților, obligându-i totodată să presteze o muncă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
disciplinară este o faptă În legătură cu munca și care constă Într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a Încălcat normele legale, regulamentul intern din unitate, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile conducătorilor ierarhici.“ Analiza definiției abaterii disciplinare evidențiază trăsăturile caracteristice ale acesteia și anume: - este o faptă În legătură cu munca;constă Într-o acțiune sau inacțiune; - este săvârșită cu vinovăție de către salariat; prin fapta respectivă sunt Încălcate normele legale, cele
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
evidențiază trăsăturile caracteristice ale acesteia și anume: - este o faptă În legătură cu munca;constă Într-o acțiune sau inacțiune; - este săvârșită cu vinovăție de către salariat; prin fapta respectivă sunt Încălcate normele legale, cele ale regulamentului intern, ale contractului colectiv de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. 3.4.1. Elementele constitutive ale abaterii disciplinare sunt: - obiectul ( care este constituit din relațiile sociale de muncă, ordinea și disciplina la locul de muncă);latura obiectivă (fapta ilicită - acțiunea sau inacțiunea - care duce
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
este constituit din relațiile sociale de muncă, ordinea și disciplina la locul de muncă);latura obiectivă (fapta ilicită - acțiunea sau inacțiunea - care duce la Încălcarea obligațiilor din contractul individual de muncă, normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.); - subiectul ( Întotdeauna este o persoană fizică, În calitate de subiect calificat, respectiv salariatul); - latura subiectivă (vinovăția - intenția directă sau indirectă și culpa, ușurința sau nesocotința), se apreciază concret, În funcție de pregătirea profesională, capacitatea, aptitudinile și experiența salariatului
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
În cazul răspunderii penale, aplicându-se prin analogie și În răspunderea disciplinară. Acestea sunt cele prevăzute În art. 44-51 din Codul penal și anume: - starea de necesitate; - constrângerea fizică și constrângerea morală; - cazul fortuit; - forța majoră; - eroarea de fapt; - executarea ordinului de serviciu; - beția; - iresponsabilitatea. În literatura de specialitate se apreciază că și infirmitatea salariatului poate constitui o cauză de nerăspundere disciplinară 3.5. Cumulul răspunderii disciplinare cu alte forme ale răspunderii juridice. O astfel de problemă În practică poate apare
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
indisciplinate care dăunează Întotdeauna procesului muncii și colectivului din care face parte autorul abaterii disciplinare;urmăresc stabilirea cu exactitate a abaterilor săvârșite; - asigură posibilitatea exercitării dreptului de apărare a celui sancționat. Acțiunea disciplinară se finalizează cu un act sancționatoriu - decizie, ordin, dispoziție, hotărâre disciplinară etc. Efectul acestor acte, arătate mai sus, este acela al executării sancțiunii de către cel vinovat. Această acțiune disciplinară este o prerogativă a angajatorului care are dreptul „de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]