7,850 matches
-
se vede dincolo de "narativ" în consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul (în postură de moralist bonom) neezitând să apară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
introducând în hinduism, în apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism de tip bizantin coexistă cu tumultul modern al priveliștilor lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un lamento cu acest titlu (la moartea unei fetițe de unsprezece ani). Smerenie și iactanță diferențiază un personaj complicat, cu zeci de măști, anxios, afectuos și lucid, asediat de dubii. Poetul, în totul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat, acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat. Pe un fundal mai senin se succed Sutrele muțeniei, acestea scurte inscripții (unele mai reci, abstracte), însumând norme orientale de conduită. Sanscritul Sutra e totuna cu aforism, cu reflecție; în subtitlul multor "sutre" se repetă termenul Tao, trimitere la doctrina taosită chineză ca esență a ordinii universale: ordine materială, cosmică, dar și ordine spirituală.. Câte o inscripție are sonorități
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Biedermayer"; fugarii îndrăgostiți se duceau la Jeny care "le dădea voie să-i lingă, / doi câte doi, talpa stângă". Termeni din cele mai diverse domenii, referiri la mitologie, istorie și religii, la arte și mașini, toponime românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poate fi transcens. De fapt, occidentalii l-au ratat pe zero și au rămas cu o dorință nostalgică de fuziune, cu o frustrantă căutare a unității, pe care nu mai știu cum să o înțeleagă. Mă simt mai aproape de filosofia orientală a sinelui, a vidului plin, care mă ajută mai bine să percep absolutul, infinitul, unitatea și să nu percep transcendența în manieră occidentală, ca pe un dincolo-de, ci altcumva, firesc, dinlăuntru, din sine și în sine. Ceea ce cred eu este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Simone de Beauvoir, Margaret Mead ș.a., astfel încît, pentru prima dată, înțeleg ceva din ce vrea să spună sintagma "sfîrșitul filosofiei", deși nu pot fi întru totul de acord cu ea. Filosofia va renaște, alimentîndu-se din nou din nesecatele surse orientale, grecești și germane din perioadele lor de glorie. On revient toujours... Am observat că, în timp ce unii se străduiesc să clarifice adevărul, alții îl deconstruiesc, îl complică. De aceea tot rătăcim, iar progresul este foarte lent. Sau poate că lumea e
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
poli ai gîndirii umane. Succesiunea lor la putere scrie istoria umanității. Occidentul a dominat în epoca modernă, impunînd "domnia cantității" (René Guénon) și a raționalității. Acum, acesta pare să se scufunde în propria-i splendoare materialistă, în timp ce renasc vechile civilizații orientale. Numai că acestea nu mai sunt ce au fost în materie de spiritualitate, valorile și "valorile" occidentale reușind să se insinueze în străvechile matrici hinduse sau daoiste și să le modifice spiritualitatea. Cu excepțiile de rigoare, implantul occidental a prins
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
galic, dar e nesemnificativ. Orientul e polifonic și alunecos, nu încape în șabloanele gîndirii occidentale. De ce-ar dori americanii neapărat să se afunde de tot în aceste nisipuri mișcătoare și să-și deterioreze relațiile cu noii poli de putere orientali, nu înțeleg. Și tabula rasa de ar face din această regiune, sunt destui musulmani în Occident care se pot răzbuna. Cred că invitația la dialog a președintelui Rouhani trebuie acceptată, iar Siria obligată, inclusiv de ruși, să-și predea arsenalul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
interpretează azi ca o "expulzare", asupra a ceea se întâmplă în Orientul Mijlociu între israelieni și palestinieni, considerând că în Israel coreligionarii lor sunt amenințați cu aceeași soartă. De altfel, același tip de proiecție se constată și în Israel, unde evreii orientali au transformat, în noua lor țară, necazul născut din exilul și tribulațiile lor, ca orientali, în ostilitate față de palestinieni și evrei în general. Comunitarismele evreu și arabo-musulman, devenite active mai ales începând cu a doua Intifadă și care se manifestă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
galic, dar e nesemnificativ. Orientul e polifonic și alunecos, nu încape în șabloanele gîndirii occidentale. De ce-ar dori americanii neapărat să se afunde de tot în aceste nisipuri mișcătoare și să-și deterioreze relațiile cu noii poli de putere orientali, nu înțeleg. Și tabula rasa de ar face din această regiune, sunt destui musulmani în Occident care se pot răzbuna. Cred că invitația la dialog a președintelui Rouhani trebuie acceptată, iar Siria obligată, inclusiv de ruși, să-și predea arsenalul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
s-a produs mai mult din rațiuni politice, mundane oricum, nu credeți că acestea au fost depășite demult? Apoi, cele două biserici sunt complementare, au nevoie una de alta. Occidentul desacralizat are nevoie de o infuzie de credință adevărată, bisericile orientale fiind parcă mai aproape de creștinismul primar. Acestea din urmă au nevoie de ordinea, numărul și puterea Bisericii catolice. Dar mai ales, această unificare vizionară ar putea evita un amenințător conflict intercreștin Est-Vest, reluat odată cu evenimentele din Ucraina și ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tensiunea confruntării dintre forțele telurice se răsfrânge la suprafață asupra noastră. Și în prezent, îi simțim puterea atunci când ne zgâlțâie și face să se miște pământul sub picioarele noastre. Desigur, gândul ne poartă repede la zona de curbură a Carpaților Orientali, amintindu-ne de groaznicele cutremure care ne-au marcat existența. E un reflex logic având în vedere aria întinsă pe care își etalează forța distructivă 3. Cutremurele nu sunt, așadar, decât ultima zvâcnire a alunecării coloșilor est european și ponto
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apăsării lor, rocile se topeau, iar magma incandescentă erupea la suprafață. Mărturie a teribilei frământări din aceste străfunduri stă formarea celui mai întins lanț vulcanic din Europa. Resturile de conuri și de cratere, împrăștiate ca niște cicatrici pe trupul Carpaților Orientali, ne amintesc de splendoarea acestei dezlănțuiri de demult a forțelor naturii din subteran. c. Pe domeniul românesc Evenimentul fundamental care, din punct de vedere geologic, a marcat geneza spațiului românesc este reprezentat de apariția Carpaților. Nașterea munților s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
celor trei țări române sub Mihai Viteazul și făurirea României Mari de către Ferdinand I. Anatomia sistemului ne relevă că, în interiorul lui, reprezentând centrul domeniului carpatic, este dispus Podișul Transilvaniei. Acesta adăpostește o largă depresiune, străjuită de lanțurile muntoase ale Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali. Desfășurându-se atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul inelului montan, sistemul se continuă cu dealurile subcarpatice (o asociere de culmi deluroase secționate de văi și depresiuni). Subcarpații formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile de grâu și orz, dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-au hrănit și adăpostit în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
închis de Dunăre, fără a cunoaște influențele sociale, culturale și economice ale acelor vremii. Și nici nu putea să se întâmple astfel, atât timp cât, la fel ca în neolitic, izolarea naturală nu a fost una absolută. Pentru a pătrunde în Europa Orientală, încă din vechime se putea ocoli cursul balcanic al fluviului, urmând firul țărmului pontic. Din vremuri de demult, grecii au valorificat acest traseu, reușind să deschidă meleagurile noastre. Au dezvoltat contacte fecunde care i-au menținut pe geto daci conectați
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
al Epocii moderne. Din păcate, aceste lupte aveau să se răsfrângă direct asupra tragicei istorii a Moldovei. Carpații, secționați de trecători și văi, nu au reprezentat o barieră naturală de nepătruns. În neolitic, cultura Stracevo Criș a trecut parțial Carpații Orientali, așa cum, mai târziu, ceramica bogată în culori Cucuteni Tripolie s-a strecurat prin Pasul Oituz în sud estul Transilvaniei (Depresiunea Brașovului). În Antichitate, geto dacii au putut să stăpânească teritoriile intra și extra carpatice, iar Burebista să întemeieze un stat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la adăpostul cărora își făcuse curaj să cutreiere ținuturile noastre. Nimerise într-un teritoriu care, pe hartă, părea să ducă în orice direcție, dar, în realitate, dădea spre nicăieri. Un destin similar îi era hărăzit dacă alegea să traverseze Carpații Orientali... Niște munți ce-i păreau oarecum accesibili, având în vedere numeroasele trecători care-i deschideau calea spre vest. Dar la capătul acestui drum, străinul se înfunda în Depresiunea Transilvaniei o zonă închisă aproape perfect de arcul Carpaților. Nu doar Carpații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țările române de imperiile dezvoltate în regiune. Colapsul istoric al stăpânirilor ajunse la noi nu a fost decât efectul logic al acestor realități geografice. Să nu uităm, de pildă, că expansiunea otomană și-a fixat ca ținte Camenița, în Europa Orientală, și Viena, pentru Europa Centrală. Și nimic nu părea să reziste în calea turcilor în timpul lui Soliman Magnificul și urmașilor săi. Cuceriseră faimoasele cetăți ale Sucevei și Târgoviștei, dar nu au putut ocupa efectiv Moldova și Muntenia, care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au clădit puteri orientale având tendința naturală de a se extinde în interiorul Europei. Pe acest fond, au prevalat, oarecum, particularitățile influenței estice față de cea vestică. Într-un spațiu tampon trebuie investit în multiple planuri, în special pe zona de infrastructură, pentru a putea servi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acestui sistem natural circular (perfect oglindit mai ales în perioada interbelică). Privind dintr-un unghi geologic, apariția și dezvoltarea Moldovei s-au petrecut într-o perfectă armonie naturală. Principatul a evoluat în limitele Podișului Moldovei, mărginit la vest, de Carpații Orientali, la est, de Nistru, la nord, de Prutul superior, iar la sud, de Siretul inferior. Dacă pe axa vest est se poate spune că Ruso Vlahia a moștenit granițe puternice, nu același lucru ar putea fi zis pe direcția nord
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
epocii fanariote, unele familii grecești au stabilit legături de rudenie în mediul elitelor autohtone, formând influente case boierești ai căror reprezentanți au ocupat chiar tronul (Calimach și Cantacuzino). În pofida declinului suferit, otomanii au continuat să reprezinte o putere în Europa Orientală, care exercita o presiune imensă asupra spațiului românesc. Transilvania reușise să se sustragă influenței Sublimei Porți, însă Muntenia putea fi stăpânită pe mai departe cu ușurință cu ajutorul pașalâcurilor (Vidin, Ruse) și raialelor (Giurgiu, Brăila). Față de Moldova, prin preluarea Tighinei și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
divizărilor făcute de austrieci și ruși care au reorientat traseul spre nucleele lor politico militare 62. Cât timp în nord estul continentului nu a existat un centru de putere, direcția de deplasare împrumuta mai degrabă traseul istmic în lungul Carpaților Orientali. De altfel, pe această direcție s-au dirijat treptat spre sud triburile celtice, germanice și slave. De asemenea, segmentul sudic al drumului moldovenesc a fost aproape în permanență afectat de prăpădul zămislit din frământarea stepelor. Dezordinea punea stăpânire adesea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a cleștelui avea să strivească fără milă destinul Moldovei. După cotropirea Dobrogei, Imperiul otoman a continuat să avanseze spre nordul litoralului pontic, anexând Bugeacul. Având consolidat flancul vestic prin ocuparea Câmpiei Panonice, turcii și-au reluat ofensiva în zona Europei Orientale. Au reușit să supună Hanatul Crimeii, pentru ca apoi să se îndrepte spre Polonia, fostul regat protector al Moldovei. Astfel, Moldova a fost transformată de otomani într-o bază de expansiune spre Podolia. Au angajat lupte în care au slăbit puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca putere absolutistă, exprimându-se în diferite forme (totalitarismul din timpul defunctei Uniuni Sovietice sau autocrația specifică actualei Federații Ruse). b. Vâltoarea timpurilor actuale Trăim vremuri decisive în care, sub ochii noștri, se desfășoară o confruntare de proporții în Europa Orientală. Destinul țării noastre va fi modelat durabil de rezultatul acestui război care opune comunitatea euro atlantică și Rusia. Ne referim la o bătălie care își propune să câștige, mai degrabă, minți și suflete decât teritorii. Este restul unei lupte care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]