155,444 matches
-
cărți și alte materiale, studii, articole, fotografii, scrisori, programe - și au servit școlii românești timp de aproximativ un deceniu și jumătate, așa cum am arătat în urmă cu aproape peste un deceniu și jumătate, când prezentam următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995, p. 195; footnote> . De asemenea, etnomuzicologul sesizase rolul deosebit pe care-l au învățătorii în tezaurizarea și integrarea folclorului în activități educaționale, formulând prevederi speciale pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII - lea; în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București, 1941 - 1942, sub îngrijirea lui Mihail Jora, București, Imprimeria Tiparului Universitar, 1943; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 37 - 69; footnote> , cel din 1955<footnote Breazul, George - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București; în: Muzica, Supliment nr.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
37 - 69; footnote> , cel din 1955<footnote Breazul, George - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București; în: Muzica, Supliment nr. 6 - 7 - 8, București 1955; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., 1970, pp. 70 -130; footnote> , precedate de lucrarea de sinteză publicată în anul 1937<footnote Breazul, George - Un capitol de educație muzicală, Extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, Editura Cartea Românească, (1937); footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
titlul Muzica românească la Praga, București, Cartea Românească, 1936, p. 12. O variantă mai scurtă a apărut în revista Mișcarea muzicală, București, An I, (Serie nouă), nr.6 - 7, iunie - iulie 1936, pp. 7 - 9; Republicat în formă integrală în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 352 - 359; footnote> . Manualele au intrat în atenția specialiștilor străini, o mare autoritate e timpului elogiindu-le deoarece găsea în ele edificatoare exemple pentru învățământul muzical școlar din România - „des curieux et édifiants
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sistemul educațional cade victima ideologiei comuniste. Așa cum remarcam în urmă cu peste 15 ani: „zborul înalt și sigur al pedagogiei muzicale românești este curmat brusc și brutal de noua ideologie impusă României după al doilea război mondial”<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești...,, p. 197. footnote> . În pofida unor pledoarii în favoarea reconsiderării sistemul educațional preconizat de Breazul<footnote Vasile, Vasile - Înapoi la Breazul!, în: Tribuna învățământului, București, An II, nr. 4, 4 februarie 1991; footnote> , deoarece
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1987, pp. 11 - 12; footnote> . Cele mai multe dintre aceste materiale amintesc marile sale împliniri, Patrium Carmen, antologia de Colinde, volumele La bicentenarul lui Mozart, Un capitol de educație muzicală, manualele didactice, monografia lui Gavriil Musicescu, din 1962 și primul volum al Paginilor din istoria muzicii românești, din 1966 (celelalte cinci volume vor intra în atenția cercetătorilor pe măsura apariției lor). Timpul a prilejuit și conturarea diferitelor fațete ale activității și personalității lui George Breazul, privite disparat și pe care le putem urmări
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
urmări într-o formă rezumativă, pe grila de mai sus: - etnomuzicologul: Gheorghe Ciobanu: în studiul din 1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1966<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul; în: st. cit., loc cit.; footnote> și în prefața celui de-al V - lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești, amintită mai sus<footnote Ciobanu, Gheorghe - Prefață - Preface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., pp. 5 - 52; footnote> , Iordan Datcu, în lexiconul din 1983<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul folcloriștilor, vol. II, București, Editura Litera, 1983, pp. 49 - 54; footnote> , în cel din 1998<footnote Datcu, Iordan - Dicționarul etnologilor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Gheorghe - George Breazul - 110 ani de la naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> ; - istoricul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I..., pp. 5 - 83; footnote> , Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu Ioana - Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, 1967, p. 20; footnote> , Petre Brâncuși<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> ; - istoricul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I..., pp. 5 - 83; footnote> , Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu Ioana - Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, 1967, p. 20; footnote> , Petre Brâncuși<footnote Brâncuși, Petre - George Breazul și istoria nescrisă a muzicii românești, București, Editura muzicală, 1976. footnote> , - bizantinologul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
etc; - muzicologul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul și muzicologia noastră; în: Muzica, An XV, București, nr. 10 - octombrie pp. 10 - 23 și nr. 11 - noiembrie, 1965, pp. 7 - 16; articol apărut ca studiu introductiv la volumul I al Paginilor de istoria muzicii românești, 1966; footnote> , Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu, Ioana - Național și universal în concepția lui George Breazul; în: Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” București - Național și universal în muzică - Lucrările sesiunii științifice a cadrelor didactice, 10 - 12 mai
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Tribuna, Cluj, An X1, nr. 6 (523), 9 februarie 1967; footnote> , Petre Brâncuși<footnote Brâncuși, Petre - George Breazul; în Muzica, București, An XXXVIII, nr, 7 (430), iulie 1988, pp. 39 - 46; footnote> ; - pedagogul - profesorul - educatorul: Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu Ioana - Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, februarie 1967; footnote> , Nicolae Parocescu<footnote Parocescu, Nicolae - George Breazul educator, în: Studii de muzicologie, vol. V, București, Editura muzicală, 1969; footnote> , Vasile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote Firca, Gheorghe - Prefață - Préface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 5 - 15; footnote> , Zeno Vancea<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; art. cit., loc cit.; footnote> , Numele lui Breazul a fost înscris și în istoria psihologiei muzicale de către discipolul său
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
l-a văzut la una din miile de expoziții pe care le-a vernisat în ultimii 40 de ani, la sutele de lansări de carte și simpozioane la care a fost invitat, i-a citit cronicile plastice sau literare din paginile ziarelor locale sau din cele ale revistei "Orizont". Aproape toate promoțiile Universității din Timișoara, de la înființarea Facultății de Litere până astăzi, l-au avut ca dascăl. Eu l-am cunoscut pe Deliu Petroiu în anul 1978 când, elev fiind, fusesem
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Regman, Negoițescu relata înfrigurat și puțin bâlbâit câte o istorie nou-nouță și năstrușnică, Gary Sîrbu, o aventură galantă, Doinaș tăcea inspirat, dar gata să riposteze în versuri cu umor când era provocat, Puiu Cotruș (mai târziu) cita iluminat poeme sau pagini întregi de proză" (p. 11). Fiecăruia dintre acești prieteni de tinerețe (cărora li se adaugă Ilie Măduța, Eta Boeriu și Gheorghe I. Tohăneanu) i se dedică apoi câte un capitol de evocare. Acestea încearcă să surprindă toată complexitatea personajelor respective
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
sunt punctuale și aproape nesemnificative. Pentru că această carte se adresează în primul rând sufletului și doar apoi minții. Aș spune chiar sufletului celui care o scrie, mai mult decât cititorului. Chiar așa, copleșită de sentimentalism cum este, cartea oferă câteva pagini antologice care scot în evidență indiscutabilul talent literar al lui Deliu Petroiu. Iată un foarte succint portret făcut lui Eugen Todoran în care, toți cei care l-au cunoscut pe regretatul rector al Universității din Timișoara vor recunoaște cu siguranță
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
afecțiunii, un intelect pătrunzător, cu vocația planului de profunzime și cu mai puțină prețuire pentru scânteierile de suprafață" (p. 114). Pulsul relațiilor dintre cerchiști este dezvăluit de câteva epistole primite de Deliu Petroiu de-a lungul timpului și reproduse în paginile cărții. Cei mai vajnici corespondenți ai săi au fost Radu Stanca și Ilie Măduța. Dacă din evocări aflăm cum îi vedea Deliu Petroiu pe colegii săi de generație, din unele scrisori se poate deduce care erau raporturile acestora cu autorul
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
B.D. după romanul Travesti, al lui Mircea Cărtărescu ? Dar de temele cyber-punk, heroic fantasy, rock ale aparent liniștitelor benzi desenate. Fie și numai pentru acestea, dar și de dragul nostalgiilor copilăriei, merită să răsfoiți - lent - numărul din noiembrie-decembrie al DILEMATECII. Câteva pagini mai încolo, răspunzând anchetei legate de "necazurile aduse de literatură", Bogdan Ghiu e tranșant:"Critica literară nu mai poate azi mare lucru. Dar nici nu mai pare că și-ar propune. Critica literară actuală mi se pare mică: incultă, nepasionată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după sistemul francez, alții după cel german; cei mai mulți după amîndouă deodată sau după nici unul" (p. 220); Ar trebui să ne compilăm un sistem; dar în această privință la noi nu s-a
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
în ultima vreme. Pur și simplu, consider că fiind publicate în cea mai importantă revistă culturală românească a ultimei jumătăți de veac - în România literară - ele câștigă mult în greutate și prestigiu. Așteptările la adresa scrisului meu sunt, așadar, așteptări privind paginile României literare. În această perspectivă trebuie, cred, privite și frecventele P.S.-uri, completări sau delimitări ale redacției de unele din articolele mele. Acestea fiind zise, n-am luat drept atac la persoană, insultă sau dorință de-a fi minimalizat nici unul
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
când, la intervale mari, am cuvinte bune despre câte cineva. (Adevărul e că am astfel de porniri mult mai frecvent decât îmi concede dl Stănescu!) Dar nu asta e problema. Remarcând "exercițiul de admirație" consacrat d-lui Mihai Șora în paginile României literare, dl C. Stănescu nu se poate opri să insinueze că rarissimele mele laude nu s-ar produce în mod natural, ci ar fi rezultatul unor calcule meschine. Cu alte cuvinte, scriu "de bine" doar atunci când pot stoarce din
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
Românească, bătrîna doamnă cam bolnavă a presei dintre războaie. Reclama datorată revistei care ținea și editură, pe a treia copertă, din hîrtie subțire, stîrnește și zîmbete, dar și complexe. Primele, fiindcă "apare odată pe lună, cu cel puțin 160 de pagini". Celelalte, fiindcă își punea, cu aproape nouăzeci de ani în urmă, problema abonamentului pentru străinătate, costînd dublu decît cel din țară și asigurînd, am putea crede, o pătrundere mai eficientă în lumea europeană a începutului de veac. Revin la volumul
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
morală, Fiziologul latin are un profil apăsat de apologetică creștină. În rîndurile lui nu e vorba numai de amănunte privind etica unui creștin preocupat de păcatul sau de răul lumii acesteia, ci mai ales de o viziune creștină pusă în pagină prin intermediul unor animale, plante sau pietre. Așadar, nu mai e vorba de morală și atît, ci de viziunea creștină pe care se sprijină această morală. Toate regnurile sînt chemate să pună umărul la urzirea unei rafinate apologetici închinate învățăturii creștine
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
Rodica Zafiu Lexicul politic românesc nu se rezumă la formulele oficiale, administrative, internaționale. Între paginile de politică ale ziarelor și dezbaterile politicienilor nu e, adesea, o mare diferență: clișeele, expresiile familiare și argotice, violențele pamfletare circulă ușor dintr-un mediu și dintr-un tip de discurs în celălalt. Metaforele clișeizate, eufemismele și hiperbolele prin intermediul cărora
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
Alexandra Olivotto Decizie: umplu această pagină cu discuția a două filme, de nații extrem de diferite, dar nici unul fără o tușă de multiculturalism, ambele care mi-au căzut extrem de bine și încerc să forțez o legătură între ele. Le iau în ordinea vizionării (mele) și construiesc din
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]