13,778 matches
-
Romas Kalanta Își d...dea foc În orașul Kaunas. Acest spectaculos (f...cut pe arteră principal... a orașului) dar lucid gest al țin...rului lituanian avea În esenț... scopul de a atrage atenția Vaticanului asupra situației credincioșilor. Doar faptul c... papă nu a urat „Paste fericit” În limba lituanian... l-a convins pe Romas Kalanta c... trebuie s... rup... aceast... „ț...cere malefic...” printr-o acțiune În fort..., pe care a realizat-o În seara de duminic... 14 mai, strigînd: „Libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Și cu atît mai mult f...r... o societate civil... experimentat... și matur.... O societate civil... hoț...riț... Dou... imagini ilustreaz..., dup... p...rerea noastr..., forța și maturitatea societ...ții civile din Polonia și Ungaria. Prima e legat... de vizita papei Ioan-Paul al II-lea În țară să natal..., În iunie 1979. Autorit...țile comuniste s-au ar...tat atunci foarte reticente, temîndu-se de izbucnirea unor manifestații populare dezl...nțuite și triumfaliste. În realitate nu s-a Întîmplat nimic de felul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
chiar dac... se manifest... inegal de la tar... la tar... și Îmbrac... forme diverse. Astfel, vizitele șefilor de stat și ale oamenilor politici occidentali se intensific... În cursul acestui deceniu, unele c...p...tind un prestigiu deosebit. Ne gîndim la vizitele Papei În țară să natal... (1979, 1983 etc.), În timpul c...rora, f...r... a rosti un singur cuvînt de natur... politic..., galvanizeaz... populația și menține speranța Într-o schimbare: „Trebuie s... acceptați Întregul patrimoniu cultural numit Polonia, le recomand... În iunie
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cel al lui Todor Jivkov, care f...cuse de cîțiva ani tot mai multe erori politice. Unele crime comise de serviciile secrete bulgare, cum ar fi asasinarea unor dizidenți la Londra, În 1978, și participarea lor probabil... la atentatul Împotriva Papei din mai 1981 au indispus regimurile occidentale. Acuzînd-o de terorism de stat, trafic de narcotice și de arme, Washington Își suspend... relațiile cu Bulgaria. În plus, decizia autorit...ților bulgare din mai 1984 de a obliga partea musulman... a populației
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
scăderii puterii de cumpărare a monedei metalice, o formă de inflație lipsită de importanță în epoca noastră, însă principiile utilizate în demersul său sunt de actualitate"511. Preocupările pentru moneda metalică și deprecierea sa au existat chiar înainte de Nicholas Oresme. Papa Inocențiu al III-lea vorbește în Enciclica sa Qvanto (1199) despre "devalorizarea monedelor"512, denunțând-o ca pe un fapt negativ. În ce consta inflația monedei metalice? Principala sa formă de manifestare a constituit-o deprecierea conținutului în metal prețios
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
paralelă în mod voit forțată să se pună în evidență că nu este nimic periculos în această nouă "religie". "O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrânei Europe s-au unit într-o sfântă hăituială împotriva acestei stafii: papa și țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani." Vezi și Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006, p. 9. 1081 Deși nu vom insista, vom spune că până și statul, ca modalitate modernă de organizare umană în colectivități
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
naturale (The Johnstone Flood Memorial), de distrugerea, prin acte teroriste, a unor clădiri cu valoare de simbol (Memorialul din Oklahoma sau Ground Zero din New York), de moartea unor lideri sau figuri populare precum A. Lincoln, J.F. Kennedy, Lady Di sau Papa Ioan Paul al II-lea, de confruntări politice dramatice (piața Tian Anmen din China, Universitatea Kent din Ohio sau Piața Universității din București). Evenimentele dramatice pot declanșa fenomene de mobilizare socială, concretizate prin pelerinaje spontane, fie către locul morții fulgerătoare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase evenimente sau locuri Încărcate de valori culturale pot declanșa pelerinaje laice. Într-o primă categorie intră evenimentele festive, celebratorii, cum ar fi marile concerte de muzică (Woodstock), manifestările sportive de anvergură (Jocurile Olimpice) sau turneele unor personaje prestigioase (de la vizitele papei la vizitele liderilor politici). În a doua categorie se plasează pelerinajele la locurile asociate cu viața și performanțele unor celebrități care Întrupează un anume ideal uman - cum ar fi reședința lui Elvis Presley din Graceland, Palatul Festivalurilor de la Cannes, Walk
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În altar. Iată o evocare a acestei sărbători ireverențioase: În ziua nebunilor, copiii din corul (bisericii - n. M.C.) și clericii de rang mic onorează un reprezentant de-al lor, ales cu urale, pe care Îl numesc episcop al nebunilor sau papă al nebunilor; acesta este confirmat În funcția sa prin bufonerii care pun În scenă farsa: un ceremonial burlesc, parodic și uneori satiric. Cel ales poartă haine sacerdotale cu ornamente bogate, Își pune mitra pe cap, ține crucea episcopală În mână
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scenă farsa: un ceremonial burlesc, parodic și uneori satiric. Cel ales poartă haine sacerdotale cu ornamente bogate, Își pune mitra pe cap, ține crucea episcopală În mână și dă tuturor binecuvântarea sa solemnă. ș...ț Toți se supun episcopului sau papei nebunilor, care, Împreună cu acoliții săi, stăpânește pentru câteva ore. Ca În orice adunare veselă, se distribuie vin din belșug, pentru copiii din cor și cei adunați În biserică. Astfel Încât În fiecare an această liturghie degenerează În strigăte și scandal - pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oameni și, prin intermediul televiziunii, alte câteva milioane. Cu toate acestea, structura ceremonialului a fost aceeași cu a oricărui ritual de căsătorie celebrat după canonul protestant. Același lucru este valabil pentru riturile funerare de la moartea lui Winston Churchill, Robert Kennedy sau Papa Ioan Paul al II-lea. Încoronarea reginei Angliei sau a regelui Japoniei, la fel ca instaurarea președintelui Statelor Unite sau al Franței, urmează structura riturilor de inițiere și de consacrare. Primirea Într-un partid politic sau integrarea În mișcări de contestare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai 1968 În J. Duvignaud, 1991; a revoltelor populare din 1992 de la Los Angeles În S. Body-Gendrot, 1993). Un exemplu interesant, care dezvăluie „plasticitatea” extraordinară a unităților constitutive ale sistemului ceremonial, este oferit de Peter Shaw (1981): În anul 837, papa Grigorie, În Încercarea de a stârni vechile sărbători celtice, a instituit, pe 1 noiembrie, o comemorare a tuturor sfinților, ca o contrapondere la riturile druide care se țineau În acea perioadă. Devenită o celebrare a morților, Ziua Papei s-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anul 837, papa Grigorie, În Încercarea de a stârni vechile sărbători celtice, a instituit, pe 1 noiembrie, o comemorare a tuturor sfinților, ca o contrapondere la riturile druide care se țineau În acea perioadă. Devenită o celebrare a morților, Ziua Papei s-a integrat În calendarul oficial și popular. Mai târziu, În secolul al XVI-lea, când regina Elisabeta a luat puterea de la Maria Stuart, a instituit data de 17 noiembrie ca sărbătoare a urcării ei pe tron. La acea dată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care era marcată prin tragerea clopotelor, act ritual ce a devenit de atunci forma de a marca celebrarea reginei. Sărbătoarea s-a păstrat și după moartea Elisabetei și chiar În perioada revoluției lui Cromwell, diversificându-se cu elemente din Ziua Papei, cum ar fi aprinderea de focuri, procesiuni cu torțe, cântece cântate de copii și ospețe. După 1679, această celebrare s-a transformat Într-un carnaval satiric, din cauza protestelor Împotriva venirii la putere a lui James al II-lea (rege catolic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
satiric, din cauza protestelor Împotriva venirii la putere a lui James al II-lea (rege catolic) - luând În derâdere autoritatea sa, protestanții sărbătoreau urcarea la tron ca pe un eveniment carnavalesc, cu parade mascate, În care o figură reprezentându-l pe papă era plimbată Într-o căruță, În timp ce participanții Își băteau joc de ea. Ideea unei Încoronări În batjocură Își are originea În semnificațiile străvechi ale sărbătorilor carnavalești din noiembrie. Pe acest fundal se adaugă un nou eveniment: invazia lui Wilhelm de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
el înființează o arhiepiscopie nouă, în regiunile originii sale, numită Justiniana Prima, în 535, condusă de un latin, Benenatus (vezi cap. II). Această ctitorie indică supunerea bisericească a malului nordic față de scaunul cel nou romanic din sudul Dunării, binecuvântat de papa Vigiliu, împăcat cu Constantinopolul, și funcționând ca un mijloc de apropiere, de simbioză cu Apusul. Este îndreptățită întrebarea: care este sensul acestei "fundațiuni" religioase a lui Justinian? Este o nouă creațiune organică, țâșnind din substratul popular al regiunilor din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce susținea și Pârvan. Bisericile creștine latine din Dacia depindeau de biserica-mamă din sud-vestul Dunării, Moesia Prima.. Organizarea ierarhică și dependența canonică a bisericilor daco-romane punea problema relațiilor cu papalitatea ale creștinilor nord-danubieni. În 1900, istoricul Dim. Onciul, în studiul "Papa Formosus în tradiția noastră istorică" (în Scrieri istorice, 1968) a pus problema jurisdicției scaunului roman în spațiul românesc, care se exercita prin vicariatul de Thessalonic. Ideea este reluată, în 1911, de V. Pârvan, în Contribuții..., cu argumente epigrafice, literare, arheologice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scrise, îndeosebi catahetice, precum Libelli instructionis (Cărticele de învățătură) și Catehismul, ca și lucrări dogmatice, De ratione fidei, De Spiritus Sancti potentia ș. a. Nu se cunoaște când a survenit sfârșitul său-este amintit ultima dată în 414, într-o scrisoare a papei Inocențiu I, fiind apoi canonizat. Sf. Niceta a fost un apărător al ortodoxiei, cf. deciziilor primelor două concilii (sinoade) ecumenice și un teolog cunoscut al vremii sale.31 Biserica din Gothia Episcopul Ulfila Pe parcursul secolului al IV-lea, în teritoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul acesta, creștinismul latin era adânc înrădăcinat în zonă, iar slujba (liturghia) se făcea în limba latină, limba majorității locuitorilor de la Dunăre. Cele 19 episcopii din valea Dunării s-au aflat până în vremea lui Justinian (527-565) sub jurisdicția superioară a papei (episcopului Romei) și nu a ierarhilor greci (bizantini) din Răsărit. În Moesia Inferior și în Scythia Minor, numele ierarhilor și limba inscripțiilor sunt deopotrivă latine și grecești, episcopia de Tomis depindea de scaunul de Constantinopol. Aceste episcopii numeroase, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credința. Mai mult, episcopul era învinuit de nestorianism, ceea ce l-a determinat pe acesta să meargă la Constantinopol pentru a se dezvinovăți în fața împăratului. La rândul lor, călugării sciți n-au renunțat, ci au plecat la Roma pentru a prezenta papei Hormizdas formula lor, apoi au reușit să obțină simpatia viitorului împărat Justinian. În 520, Paternus continua să se afle la Constantinopol, unde a luat parte la alegerea noului patriarh ecumenic, Epifanie. În scrisoarea către papă referitoare la alegerea făcută, apare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Roma pentru a prezenta papei Hormizdas formula lor, apoi au reușit să obțină simpatia viitorului împărat Justinian. În 520, Paternus continua să se afle la Constantinopol, unde a luat parte la alegerea noului patriarh ecumenic, Epifanie. În scrisoarea către papă referitoare la alegerea făcută, apare și semnătura lui "Paternus, misericordia Dei, episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". Următorul episcop cunoscut este amintit în contextul disputelor de la mijlocul secolului al VI-lea, în legătură cu "Cele trei capitole", iar monofiziții cereau condamnarea lor, ca preț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împăcării cu Biserica. Acestea se refereau la persoana și opera lui Teodor de Mopsuestia, scrierile lui Teodoret al Cirului și scrisoarea lui Ibas din Edesa. În cele diun urmă, împăratul Justinian a condamnat "Cele trei capitole", în 544, urmat de papa Vigilius, în 548. În această dispută a fost implicat și episcopul Valentinian din Tomis, care a scris papei aflat la Constantinopol, cerându-i explicații referitor la problema în dispută. La 18 martie 550, papa Vigilius îi răspundea episcopului Tomisului, asigurându
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cirului și scrisoarea lui Ibas din Edesa. În cele diun urmă, împăratul Justinian a condamnat "Cele trei capitole", în 544, urmat de papa Vigilius, în 548. În această dispută a fost implicat și episcopul Valentinian din Tomis, care a scris papei aflat la Constantinopol, cerându-i explicații referitor la problema în dispută. La 18 martie 550, papa Vigilius îi răspundea episcopului Tomisului, asigurându-l că nu s-a abătut cu nimic de la dreapta credință. În același timp, episcopul Valentinian n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trei capitole", în 544, urmat de papa Vigilius, în 548. În această dispută a fost implicat și episcopul Valentinian din Tomis, care a scris papei aflat la Constantinopol, cerându-i explicații referitor la problema în dispută. La 18 martie 550, papa Vigilius îi răspundea episcopului Tomisului, asigurându-l că nu s-a abătut cu nimic de la dreapta credință. În același timp, episcopul Valentinian n-a participat la Sinodul V ecumenic, ținut la Constantinopol, în 553. După acest an, nu mai avem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
458, thronosul tomitan era ocupat de Theotim II, care apăra cu fermitate profesiunea de credință a părinților de la Chalcedon (451), apoi Petru (470-496), în 520, Paternus, "episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". După el, pe la 550, a urmat Valentinian, care coresponda cu papa Vigilius, iar în 553, este citat în actele conciliului V de la Constantinopol, ultimul episcop de Tomis cunoscut. Conform informațiilor dintr-o Listă a mitropoliilor, arhiepiscopiilor și episcopiilor din cuprinsul Patriarhiei ecumenice, Notitia Episcopatuum, la începutul secolului al VI-lea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]