13,759 matches
-
fază dispersă, o substanță solidă sau lichidă. În această categorie intră aerosolii propriu ziși, cu grad de dispersie foarte ridicat, în domeniul coloidal, aerosuspensiile, aerogelurile și aeroemulsiile (cețurile). În natură, ceața se formează prin condensarea vaporilor de apă în jurul unor particule higroscopice care funcționează ca germeni de condensare. Fenomenul apare frecvent în zonele industrializate, cu un grad ridicat de poluare, din cauza existenței în atmosferă a particulelor de praf sau chiar a unor ioni gazoși. Când faza dispersă este solidă, sistemul se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și aeroemulsiile (cețurile). În natură, ceața se formează prin condensarea vaporilor de apă în jurul unor particule higroscopice care funcționează ca germeni de condensare. Fenomenul apare frecvent în zonele industrializate, cu un grad ridicat de poluare, din cauza existenței în atmosferă a particulelor de praf sau chiar a unor ioni gazoși. Când faza dispersă este solidă, sistemul se numește fum sau pulbere, aerosuspensie. Aceste sisteme se obțin în general prin două procedee: prin dispersare ca de exemplu la prepararea aeroemulsiilor, folosind pulverizatoare de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exemplu la prepararea aeroemulsiilor, folosind pulverizatoare de joasă sau înaltă presiune (atomizoare); 165 prin condensare prin încălziri, arderi, descărcări electrice, procedeu folosit în special la obținerea dispersiilor metalelor sau ale oxizilor metalici. Aerosolii se caracterizează printr-o mare instabilitate. Din cauză că particulele fazei disperse sunt mari și nu sunt înconjurate de stratul de contraioni și de liosfera necesară stabilității, aerosolii sedimentează ușor. Acest proces este favorizat și de vâscozitatea redusă și densitatea mică a mediului gazos. Deoarece fumurile sunt în general nedorite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
densitatea mică a mediului gazos. Deoarece fumurile sunt în general nedorite și dăunătoare, se folosesc diferite metode pentru îndepărtarea lor. Dintre aceste metode, se pot enumera: filtrarea aerului impur cu ajutorul unor filtre speciale; spălarea aerului prin stropire cu apă; depunerea particulelor solide cu ajutorul pompelor centrifuge sau al curentului electric de înaltă tensiune, în electrofiltre. Aerosolii explică unele fenomene meteorologice (norii, ceața, negura etc.), sunt responsabili de apariția unor boli profesionale (silicoza - provocată de particulele de SiO2 dispersate în aer, în exploatările
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
spălarea aerului prin stropire cu apă; depunerea particulelor solide cu ajutorul pompelor centrifuge sau al curentului electric de înaltă tensiune, în electrofiltre. Aerosolii explică unele fenomene meteorologice (norii, ceața, negura etc.), sunt responsabili de apariția unor boli profesionale (silicoza - provocată de particulele de SiO2 dispersate în aer, în exploatările miniere), dar au și aplicații utile, cum ar fi: administrarea unor tratamente (medicamente vasodilatatoare în astmul bronșic); combaterea dăunătorilor în agricultură prin pulverizarea produselor ca aerosoli, cu suprafață mare de acoperire; producerea ploilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
toxice, perdele de camuflaj). 3.1.3. Emulsii Sunt sisteme eterogene alcătuite dintr-un lichid nepolar (numit și ulei) și unul polar, total sau parțial nemiscibil cu primul. Au grade de dispersie cuprinse între 5·103 - 105/cm și dimensiunile particulelor (picăturilor) între 10-3 - 10-5 m. După diferite criterii de clasificare, putem întâlni mai multe tipuri de emulsii: a) după natura celor două faze - avem emulsii directe (de tip ulei în apă sau U/ A) și indirecte (de tip apă în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1) stabilitatea - cele mai multe emulsii sunt sisteme stabile termodinamic și pot atinge concentrații foarte mari (C ≥ 90%); 2) inversarea - reprezintă fenomenul de transformare a emulsiilor directe în emulsii indirecte și invers, sub influența stabilizatorilor; 3) coalescența - este fenomenul de contopire a particulelor mai mici ale emulsiei și transformarea lor în particule mai mari, tot sferice. Este un fenomen analog coagulării; 4) ecremarea - este fenomenul de transformare a emulsiei prin separarea unui strat de emulsie concentrată (cremă) deasupra restului emulsiei mai diluate. Uneori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pot atinge concentrații foarte mari (C ≥ 90%); 2) inversarea - reprezintă fenomenul de transformare a emulsiilor directe în emulsii indirecte și invers, sub influența stabilizatorilor; 3) coalescența - este fenomenul de contopire a particulelor mai mici ale emulsiei și transformarea lor în particule mai mari, tot sferice. Este un fenomen analog coagulării; 4) ecremarea - este fenomenul de transformare a emulsiei prin separarea unui strat de emulsie concentrată (cremă) deasupra restului emulsiei mai diluate. Uneori, acest fenomen este indus (ca în cazul ecremării laptelui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
alimentară (fabricarea margarinei), textilă, farmaceutică, în agricultură (condiționarea pesticidelor, erbicidelor etc.), în industria petrolieră și minieră (procedeul flotației), industria maselor plastice etc. 3.1.4. Spume Se numesc astfel sistemele eterogene gaz - lichid sau lichidele dispersate laminar în gaze. Au particule mari (de rază r > 0,2·10-6 m) dar sunt relativ stabile. Inițial, toate spumele sunt sisteme corpusculare (bule de gaz sferice dispersate în mediu lichid). Ulterior, spumele iau forma mai stabilă de pelicule sau lamele, transformându se în sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2.1.1. Geluri Sunt sisteme disperse cu structură spațială, alcătuite din particule coloidale unite între ele prin legături fizice și uneori chimice. Gelurile pot fi: umede - sunt elastice și se mai numesc liogeluri; uscate - sunt solide și se mai numesc xerogeluri. Între cele două categorii se intercalează categoria gelurilor tixotrope. După origine
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
umflarea era folosită în antichitate la sfărâmarea blocurilor de piatră pentru construcții. Îmbibarea poate fi parțială, caracteristică gelurilor corpusculare sau celor care sunt unite prin forțe puternice (de exemplu, îmbibarea gelului de polistiren cu benzen) sau totală, la geluri cu particule unite prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și industria materialelor de construcții. 3.2.1.3. Pulberi Sunt sisteme disperse corpusculare, cu aceeași structură capilară ca a gelurilor sau membranelor. Ca exemple de astfel de sisteme, avem făina, amidonul, pudra, explozivii etc. Se caracterizează prin granulozitate (dimensiunile particulelor), distribuție statistică a particulelor și densitate. Densitatea pulberilor este de patru tipuri: în grămadă (netasată); volumetrică (prin tasare); relativă (inclusiv porii capilari ai granulelor); absolută (a substanței de formează pulberea). Pulberile sunt de fapt geluri uscate și dispersate. Sunt folosite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
construcții. 3.2.1.3. Pulberi Sunt sisteme disperse corpusculare, cu aceeași structură capilară ca a gelurilor sau membranelor. Ca exemple de astfel de sisteme, avem făina, amidonul, pudra, explozivii etc. Se caracterizează prin granulozitate (dimensiunile particulelor), distribuție statistică a particulelor și densitate. Densitatea pulberilor este de patru tipuri: în grămadă (netasată); volumetrică (prin tasare); relativă (inclusiv porii capilari ai granulelor); absolută (a substanței de formează pulberea). Pulberile sunt de fapt geluri uscate și dispersate. Sunt folosite în coloane cu umplutură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
g produs, ppm P, mg P2O5/1000 ml etc. Separarea și dozarea fracțiunilor proteice prin electroforeză Principiul metodei Moleculele proteice, în soluțiile lor coloidale, sunt încărcate cu sarcini electrice și sunt mobile într-un câmp electric. Fenomenul de migrare a particulelor spre poli, la trecerea unui curent electric, se numește electroforeză. Fracțiunile electropozitive vor migra spre polul negativ (catod), deci vor suferi fenomenul de cataforeză, iar cele electronegative vor migra spre polul pozitiv (anod), deci vor suferi fenomenul de anaforeză. Viteza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune mărunțirea și uscarea alternativă la etuvă a solului până când grăuncioarele de sol sunt destul de mici. Pentru a avea o densitate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru autoepurarea solului. Acest parametru se mărește prin afânarea solului. B. Capacitatea de reținere a apei Se înțelege prin capacitatea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lasă în repaus 20-30 minute. Se consideră că eprubeta în care s-a format cea mai mare cantitate de precipitat, este cea în care pH-ul soluției corespunde punctului izoelectric. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
consideră că eprubeta în care s-a format cea mai mare cantitate de precipitat, este cea în care pH-ul soluției corespunde punctului izoelectric. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ 2 % de parafină
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2 % de parafină în alcool etilic; 10 ml din aceasta se toarnă, picătură cu picătură și sub agitare energică, în 300 ml apă distilată. Se obține un sol puternic opalescent de parafină în apă (hidrosol de parafină). Pentru a elimina particulele macrodisperse, solul se filtrează. Dacă se dorește păstrarea solului un timp mai îndelungat, este necesară îndepărtarea alcoolului prin dializă, deoarece acesta micșorează stabilitatea sistemului nou format. Analog se pot prepara și solurile de colofoniu și mastic, folosind aceleași volume de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hidrosolul halogenurii de argint date. Stabilitatea solurilor obținute depinde de solubilitatea halogenurii ce formează faza dispersă, stabilitatea fiind cu atât mai mare cu cât solubilitatea este mai mică. Reactivul luat în exces constituie stabilizatorul.; ionii acestuia se adsorb pe suprafața particulelor coloidale, formând un dublu strat electric. Pentru a prepara soluri de AgI de diferite stabilități se toarnă în trei pahare Berzelius câte 5 ml de soluție KI de concentrație 0,01 n. Se adaugă apoi, picătură cu picătură, dintr-o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lungimea sa de undă, conform relației: Dacă lumina incidentă este monocromatică, în lumina difuzată se găsește aceeași radiație; difuzia obișnuită a luminii nu este însoțită de schimbarea lungimii de undă. Relația lui Rayleigh nu este aplicabilă decât soluțiilor coloidale cu particule mici (r ≈ 5 - 10 nm). Cu cât raza particulei este mai mare, valoarea absolută a exponentului lungimii de undă se micșorează și relația devine: În diagrama alăturată este trasată variația exponentului z în funcție de diametrul particulelor coloidale. Dacă lumina difuzată este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]