8,224 matches
-
martie 516), 109 (22 martie 517), 123 (11 aprilie 518). Sever a întreținut o vastă corespondență care a fost adunată în 23 de cărți cu un total de circa 4000 de scrisori (4 cărți de epistole scrise înainte de a deveni patriarh, 10 din perioada patriarhatului, 9 începând cu exilul); mai târziu a fost alcătuit un extras (Eklogai), în mai multe cărți și acesta, cuprinzând circa 700 de scrisori din perioada patriarhatului. A șasea carte din această selecție, conținând un număr de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
numită Octoechos. Imnurile sunt dedicate unor evenimente și personaje din istoria evanghelică, în special celor legate de marile sărbători (Crăciun, Paște, Rusalii, Urcarea la Cer...), însă și unor figuri de martiri sau Părinți ai Bisericii (Grigorie Taumaturgul, Atanasie, Basilius...), unor patriarhi, episcopi și împărați, ca și unor evenimente din actualitate (invazia hunilor, războiul cu perșii, cutremure), sau conțin învățături (împotriva mâniei, împotriva teatrului și a dansului; aceasta din urmă fiind o temă care apare și în omilii); altele au ca temă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
principali ai neocalcedonismului. Bibliografie. Ediția critica a tuturor textelor: M. Richard, Iohannis Caesariensis presbyteri et grammatici opera quae supersunt (CChr. SG 1) Brepols-Leuven University Press, Turnhout-Leuven 1977 ( Dialogul cu un maniheu este editat de M. Aubineau). 21. Efrem din Amida, patriarh de Antiohia Născut la Amida, Efrem vorbea limba siriană, însă ulterior a învățat bine limba greacă. A ajuns comes orientis (vicar pentru cele 15 provincii ale diocezei din Orient) și a fost prețuit de toată lumea pentru că era cinstit și drept
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Născut la Amida, Efrem vorbea limba siriană, însă ulterior a învățat bine limba greacă. A ajuns comes orientis (vicar pentru cele 15 provincii ale diocezei din Orient) și a fost prețuit de toată lumea pentru că era cinstit și drept, astfel încât, atunci când patriarhul Eufrasius a pierit în groaznicul cutremur din 29 mai 526, Efrem a fost ales ca succesor al acestuia în 527. După un al doilea cutremur dezastruos care a avut loc în 528, Efrem a reconstruit orașul care a primit numele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și nu a ezitat să-i persecute pe monofiziți, prevalându-se de legile promulgate de Justin I și provocând chiar reacții violente ale populației antiohiene (531), până când Justinian a îmblânzit legislația antimonofizită a predecesorului său. După numirea lui Antim ca patriarh de Constantinopol, Sever s-a putut muta în capitală în 535 (v. aici p. ???) și atunci Efrem i-a scris papei Agapet pentru a denunța uneltirile monofiziților la Constantinopol. Situația s-a schimbat în favoarea calcedonienilor o dată cu sosirea papei la Constantinopol
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a trebuit să fugă în Cilicia, dar s-a reîntors fără îndoială la puțin tmp după aceea, imediat ce perșii au plecat. În preajma sărbătorii Paștelui din 540, Efrem a participat la Gaza la un sinod care urma să-l judece pe patriarhul calcedonian de Alexandria Pavel din Tabena și să condamne origenismul; Efrem însuși s-a situat pe poziții antiorigeniste fiind influențat de călugării de la mănăstirea din Saba de lângă Ierusalim, unde fusese găzduit după sosirea sa la Gaza. A murit după 18
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
descrie numai două din ele (Biblioteca, cod. 228-229). Codexul 228 conținea numeroase scrisori; Fotie face un amplu rezumat al epistolei către un anume Zenovie din Emesa din gruparea Acefalilor în care Efrem aborda, între altele, problema Trisagion-ului (cam prin 470, patriarhul monofizit de Antiohia Petru Fulon adăugase formulei „Sfânt, sfânt, sfânt” din liturghie clauzùla „care a fost răstignit pentru noi”, care orienta adjectivul Sanctus către Fiu, cu intenție monofizită), afirmând că nu era o dovadă în sine de erezie; tot aici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
era o dovadă în sine de erezie; tot aici apăra Tomul către Flavian al lui Leon cel Mare respingând criticile aduse textului de către monofiziți. Printre celelalte scrisori, mai existau două adresate lui Justinian și două lui Antim din Trapezunt, ulterior, patriarh de Constantinopol; în a doua epistolă trimisă acestuia, Efrem sublinia că recunoașterea a două naturi într-o singură ipostază nu presupune deloc ideea de diviziune. Scrisoarea adresată lui Mega din Berea este caracteristică pentru orientarea neocalcedoniană a lui Efrem care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu monofizismul și prin Ordonanța împotriva lui Antim, Sever, Petru și Zoara din 6 august 536 confirma anatemele pronunțate de sinodul ținut la Constantinopol în același an în mai și iunie sub conducerea lui Mena, sinod menit să ratifice depunerea patriarhului Antim și condamnarea lui Sever de Antiohia, protejatul lui Antim, de către papa Agapet (cf. aici, p. ???). În timp ce ordonanța consfințea respingerea nestorianismului și a monofizismului deopotrivă, în această circumstanță particulară lovea așadar în cel de-al doilea. O expunere teologică în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a monofizismului deopotrivă, în această circumstanță particulară lovea așadar în cel de-al doilea. O expunere teologică în care este atacat acest curent este Tratatul dogmatic contra monofiziților, compus sub formă de epistolă adresată unor călugări din Alexandria pe care patriarhul Zoil îi convertise, sau era pe cale să-i convertească, de la monofizism la doctrina calcedoniană (probabil în 542-543). Prin intermediul a numeroase citate din Părinții Bisericii, în special din Atanasie și - mai ales - din Chiril, autorul încearcă să găsească temeiuri pentru doctrina
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
caz au fost denumite în acest fel chiar scrierile anatemizate. Pentru a obține aprobarea papei Vigilius, Justinian l-a făcut să vină la Constantinopol în 547; după tergiversări și refuzuri, Vigilius a condamnat cele Trei Capitole într-o scrisoare adresată patriarhului Mena (11 aprilie 548), însă a ridicat repede anatema din cauza reacției episcopilor occidentali și a cerut convocarea unui conciliu. În 551, Justinian a promulgat un alt edict intitulat Declarație de dreaptă credință împotriva celor Trei Capitole în care, după enunțurile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la această chestiune: o scrisoare lungă prin care este desființată o operă pierdută al cărei autor, necunoscut, lua apărarea celor Trei Capitole. În contextul controverselor iscate în jurul lui Origen (aici, mai sus, pp. ???-???), Justinian a trimis în 543 celor cinci patriarhi un Tratat contra nelegiuitului Origen și a odioaselor sale doctrine din care s-a păstrat exemplarul trimis lui Mena, patriarhul de Constantinopol. Erau stigmatizate aici și condamnate cu ajutorul unor citate biblice și patristice mai multe teze atribuite, uneori fără îndreptățire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Trei Capitole. În contextul controverselor iscate în jurul lui Origen (aici, mai sus, pp. ???-???), Justinian a trimis în 543 celor cinci patriarhi un Tratat contra nelegiuitului Origen și a odioaselor sale doctrine din care s-a păstrat exemplarul trimis lui Mena, patriarhul de Constantinopol. Erau stigmatizate aici și condamnate cu ajutorul unor citate biblice și patristice mai multe teze atribuite, uneori fără îndreptățire, marelui Alexandrin: Fiul este inferior Tatălui, iar Duhul Sfânt Fiului; Fiul nu-l poate vedea pe Tată, nici Duhul Sfânt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
considerat și autorul imnului Fiul unul-născut și Cuvânt al lui Dumnezeu care este inclus în liturghia lui Ioan Hrisostomul. Bibliografie. Scrierile teologice ale lui Justinian sunt editate în PG 86/1, 945-1152; însă ediții critice ulterioare sunt preferabile. Epistola către patriarhi contra lui Origen: ACO III, pp. 189-214. E. Schwartz, Drei dogmatische Schriften Justinians (AAM NF 18), Giuffrè, Milano 19732, conține Tratatul dogmatic contra monofiziților (incomplet în PG), Epistola contra celor Trei Capitole și Declarația privind dreapta credință. Textele teologice ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Migliardi Zingale, Scritti teologici ed ecclesiastici di Giustiniano, Giuffrè, Milano 1977. 23. Hipațiu din Efes Prima informație pe care o avem despre el se referă la anul 531 când împăratul Justinian l-a însărcinat să meargă să-l întâmpine, împreună cu patriarhul de Constantinopol, Eusebiu, și cu presbiterul Eusebiu, pe marele anahoret Saba care venea la Constantinopol ca mesager al episcopilor din Palestina (Chiril din Scitopolis, Viața Sfântului Saba 70; cf. și aici, mai jos, p. ???). Îl regăsim la dezbaterea ce reunește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru condamnarea unor călugări din Constantinopol care negau teza potrivit căreia Cristos care a pătimit și a murit ar fi parte a Sfintei Treimi. De la 2 mai la 4 iunie 536, Hipațiu a participat la sinodul prezidat la Constantinopol de către patriarhul Mena și menit să-l condamne pe Antim din Trapezunt, ales patriarh de Constantinopol în 535 cu ajutorul severienilor, pe care papa l-a declarat însă destituit, în înțelegere cu împăratul, în februarie sau martie 536, hotărâre confirmată întocmai de către sinod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care a pătimit și a murit ar fi parte a Sfintei Treimi. De la 2 mai la 4 iunie 536, Hipațiu a participat la sinodul prezidat la Constantinopol de către patriarhul Mena și menit să-l condamne pe Antim din Trapezunt, ales patriarh de Constantinopol în 535 cu ajutorul severienilor, pe care papa l-a declarat însă destituit, în înțelegere cu împăratul, în februarie sau martie 536, hotărâre confirmată întocmai de către sinod. În 537-538, Hipațiu era încă episcop de Efes, așa cum dovedește inscripția despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cf. mai ales Conferințe X, 2, 3). Sceti a fost devastată în 407 de o primă invazie a barbarilor care a provocat exodul multor eremiți și moartea altora; o a doua invazie a avut loc în 434. Politica brutală a patriarhului Teofil de Alexandria - care, începând cu Epistola sărbătorească din 399 a inițiat o campanie de persecutare a călugărilor pentru vederile lor origeniste (aici, p. ???) - s-a reflectat mai ales asupra deșertului Nitria, dar pare să nu fi cruțat nici Sceti
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care vrea să se facă monah și pe care Ioan îl obligă să devină stareț la moartea lui Serid; nu mult după aceea, moare chiar Ioan, în timp ce Varsanufie, încă în viață, încetează în această epocă să mai ofere răspunsuri. Și patriarhul Petru de Ierusalim (524-552) are un schimb de epistole cu Varsanufie în care îi cere sfaturi pentru a rezolva problemele născute în urma legilor lui Justinian din 529 care impuneau catehizarea și botezarea unui mare număr de păgâni. Laicii pun întrebări
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Așadar, aceste date confirmă afirmația lui Gheorghe Monahul, cronicar din secolul al IX-lea, care îl amintește pe Nilus pentru elevii lui Ioan Hrisostomul; prietenia dintre cei doi trebuie să se fi născut probabil la Constantinopol (Hrisostomul a fost aici patriarh între 398 și 404) unde Nilus a putut să cunoască opera lui Evagrie Ponticul care l-a și influențat. Nu se știe altceva despre viața lui. Prima mențiune cunoscută este aceea a lui Procopie din Epitom despre Cântarea Cântărilor (sfârșitul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de Ierusalim, Geronțiu, monofizit, a militat printre anticalcedonieni și nu a renunțat la convingerile sale nici când Eudocia care îl protejase s-a împăcat cu Pulcheria și cu papa Leon în 456; nu a aderat nici la acordul încheiat de patriarhul Martirios din Ierusalim (478-482) cu monahii anticalcedonieni (aici, p. ???). Vorbesc despre el Chiril din Schitopole, în mai multe pasaje din biografiile sale, și Ioan din Maiuma în Pleroforii și în Viața lui Petru Ibericul. Viața tinerei Melania e un document
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Maiuma Ceea ce știm despre el provine din indicii pe care le găsim în opera sa. Arab din Palestina meridională, probabil din Ascalona, Ioan a studiat dreptul la Beirut și a fost hirotonisit preot între 476 și 478 la Antiohia de către patriarhul monofizit Petru Fulon, al cărui succesor desemnat fusese. I se mai spunea și Ioan din Beth-Rufina sau din Antiohia. După ce Petru a fost alungat în 478, Ioan a plecat în Palestina unde i-a cunoscut pe Isaia și pe Petru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
formată din episcopi arunca un copilaș într-un cuptor încins; după trei zile acesta ieșea și se dovedea că este Domnul care spunea: „Episcopii m-au răstignit a doua oară și au hotărât să mă lipsească de slava mea” (14). Patriarhul monofizit de Alexandria, Timotei Aelurus, este, firește, unul din eroii culegerii, în timp ce Juvenal din Ierusalim este considerat un Iuda și e asociat cu tot soiul de nenorociri. Așa cum a scris F. Nau, e vorba despre „o culegere de apoftegme care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care a fost instituită această sărbătoare, adică înainte de intervalul 530-535. Acest imn a mai fost cântat și în alte ocazii solemne, cea mai cunoscută fiind cea din 626 când Constantinopolul, asediat de avari, apărat de patricianul Bonus și încurajat de patriarhul Sergios, ar fi fost salvat datorită intervenției Fecioarei: tocmai la această intervenție s-ar referi prologul dedicat Mariei. Așadar, s-a spus de multe ori că autorul prologului ar fi fost Sergiu, chiar dacă în tradiția manuscrisă nu există dovezi explicite
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoria se oprește în 414, cu toate că în cursul povestirii apar aluzii la evenimente ulterioare acelui an, cum sunt urcarea pe tron a lui Valentinian al III-lea, împăratul din Occident, în 425, și aducerea unor relicve la Constantinopol în vremea patriarhului Proclus, adică între 434 și 446. Apoi, de două ori, Sozomen face referiri la pasaje ulterioare din istoria sa care, în schimb, în versiunea care ne-a parvenit, nu există, cum se întâmplă atunci când subliniază meritele Pulcheriei, sora mai mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]