3,345 matches
-
p? rerea �n leg? tur? cu aproape toate subiectele �n ciuda faptului c? erau cam ignoran? i ? i semidoc? i. Beaumarchais spunea: �Nu este nevoie s? �n? elegi o problem? că s? vrei s? discu? i despre ea�. Smul? i din mediul lor patriarhal, ei absolveau rareori facultatea; dup? un an sau doi petrecu? i la universitate, renun? au la studii ? i �ngro? au r�ndurile semiintelectualilor ? omeri. Dar ei nu erau doar ? omeri, ci ? i lipsi? i de posibilitatea de a fi angaja? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vidul existențial, despre nepăsare și faptul-de-a-fi-om-azi. Vorbeam mai sus de mediul burghez și de familiile înstărite din care provin Irina și Răzvan. Ea se trage dintr-o familie destul de bogată, însă în care nu sunt evidente preocupările artistice, iar raporturile patriarhale rămân extrem de clare (mama servește la bucătărie și nu dă dovadă de nici o intenție de a-și schimba practicile culinare, de a inova). Cu toate astea, fiica lor e "actriță" și pare să aibă o relație extrem de strânsă cu tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă parte, contextul social este influențat de legile și politicile sociale, de serviciile create pentru a preveni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
incriminate prin lege. Cultura este contextul în care plasăm un act de violență pentru a-i înțelege pe deplin atât semnificația, cât și cauzele. Astfel violența împotriva partenerului de viață sau a copilului are o altă semnificație într-o cultură patriarhală, unde tocmai caracteristicile patriarhatului se pot constitui ca un cadru generator sau promotor al acestui tip de violență. Violența colectivă, cum ar fi răscoalele, revoluțiile, actele de teroare comise de bande violente și alte manifestări de violență de grup sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
speciale care stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încercând să descifrăm cauzalitatea complexă a fenomenului suntem obligați să plecăm de la recunoașterea diferenței ereditare între femei și bărbați cu privire la înclinațiile spre manifestări violente. La nivelul grupurilor sociale, biologia diferită, dotând bărbatul cu forța fizică, susține apariția unor reprezentări sociale patriarhale, în care femeile, copiii și bunurile aparțin capului familiei, bărbatul. în această viziune ierarhică asupra rolurilor sociale, femeia este considerată de rang inferior. în consecință, bărbatul trebuie să o controleze și să o domine. Normele clasei socioeconomice căreia aparțin cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descris astfel: cu vârsta până la 35 de ani, singură, separată sau divorțată, cu venituri scăzute sau în șomaj, consumând droguri sau alcool și mai ales având un partener care abuzează de substanțe ce alterează starea de conștiință. Bărbații cu viziuni patriarhale manifestă mai frecvent tendința de a controla și constrânge femeile partenere la izolare de rețeaua socială care ar putea să fie o sursă de sprijin și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca efect ultim incapacitatea ei de a se separa de partenerul violent (Walker, 1984). Michalski (2005) critică teoriile psihologice care explică violența prin dorința de control și de putere susținând că aceste tendințe comportamentale ar putea fi generate de „natura patriarhală a societății”care condiționează și induce astfel de comportamente la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată de o rețea socială, iar legile nu au putere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de violență provocate fie de soț, fie de soție, pe care le clasifică în categoria „violență comună de cuplu”, în vreme ce în alte familii, bărbatul îi terorizează pe ceilalți membri ai familiei. Aceasta din urmă categorie de violență o numește „terorism patriarhal”. Michalski (2005, p. 632), reluând tipologia lui Johnson, găsește că „violența situațională de cuplu”, ce apare ocazional între partenerii de cuplu și nu conduce la injurii severe fiind simetrică din punctul de vedere al genului, „tinde să înflorească în spații
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mare izolare socială și o relativă lipsă de «partizani» care să intervină; o rețea externă independentă, slabă, cu puține intersectări strânse; o distanță culturală mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mărită față de agenții de calmare alternativă în situații de dispută”. Ceea ce trebuie notat în legătură cu violența patriarhală sau punitivă este gradul de pericol crescut în acest tip de violență, comparativ cu violența în cuplurile unde ambii parteneri se manifestă agresiv. Violența patriarhală se caracterizează printr-o continuă escaladare a evenimentelor (Johnson, 1995), putând duce în final până la uciderea victimei. Michalschi (2005), citându-l pe Johson, prezintă patru tipuri de violență individuală în cuplu: 1. violența unuia sau a ambilor parteneri de cuplu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se referă la fundamentul istoric al statului postsocialist, cu tradiția unui fals feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al unor decizii centralizate ale unui stat profund patriarhal (Miroiu, 2004, p. 237). A doua are În vedere Însuși procesul europenizării, În care are loc transferul de politici de gen din statele welfare Într-un spațiu public postsocialist. Statul socialist 3 a reușit să creeze aparența de alianță Încurajatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la Bal mascat de Ionel Teodoreanu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Crăișorul de Liviu Rebreanu, Cetiți-le noaptea de Ion Minulescu, Joc secund de Ion Barbu, Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade) și cea a lui Grigore Tăușan (la Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Mihail Sadoveanu). A. F., A. St.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
îi plesnește fusta tranz.: Ion îi plesnește fusta Ioanei part. plesnit, -ă nom. plesnirea, plesnitul A REÎNTINERI Ion reîntinerește datorită iubirii pentru Ioana tranz.: Iubirea pentru Ioana îl reîntinerește pe Ion part. reîntinerit, -ă nom. reîntinerirea, reîntineritul A REÎNVIA Idila patriarhală dintre Ion și Ioana reînviază tranz.: Ion reînviază idila patriarhală part. reînviat, -ă nom. reînvierea, reînviatul A ROȘI Ion roșește de rușine tranz.: Ioana roșește ouă part. roșit, -ă nom. roșirea, roșitul A SCĂDEA Prețurile scad tranz.: Comercianții scad prețurile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
plesnit, -ă nom. plesnirea, plesnitul A REÎNTINERI Ion reîntinerește datorită iubirii pentru Ioana tranz.: Iubirea pentru Ioana îl reîntinerește pe Ion part. reîntinerit, -ă nom. reîntinerirea, reîntineritul A REÎNVIA Idila patriarhală dintre Ion și Ioana reînviază tranz.: Ion reînviază idila patriarhală part. reînviat, -ă nom. reînvierea, reînviatul A ROȘI Ion roșește de rușine tranz.: Ioana roșește ouă part. roșit, -ă nom. roșirea, roșitul A SCĂDEA Prețurile scad tranz.: Comercianții scad prețurile part. scăzut, -ă nom. scăderea, scăzutul A SECA Mlaștinile seacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
participant sau chiar ale tuturor nu au o contribuție determinativă esențială. Interacțiunea multiplă și repetată dintre oameni, în condiții obiective concrete, este generatoareaacestor forme de organizare. Cum vom explica, de pildă, organizarea matriarhală a unei comunități? Cristalizarea formelor matriarhale sau patriarhale este cu siguranță un proces întins pe multe generații. La nivelul fiecărei generații s-au petrecut modificări care, prin cumulare, au dus treptat la un mod de organizare a familiei pe care însă nimeni nu l-a planificat sau intenționat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în evoluția societăților. De exemplu, schema celor trei stadii a lui Morgan, preluată de către Engles: sălbătăcie, barbarie, civilizație. Sau ideea succesiunii stricte a tipurilor de familie: de la promiscuitate sexuală, la familia de grupe, la familia monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era asociat cu judecăți de valoare. El implica totodată și progresul. Ideea că întreaga umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este perpetuată decât Într-un număr restrâns de familii (care formează, astfel, nuclee ultime de consumare a sa). Schimbări solidare În raporturile dintre sexe și raporturile dintre generații. Transmiterile inverse și difuzarea schimbării Istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Această mișcare - ce s-a accelerat În cursul istoriei recente - arată interdependența care există Între raporturile dintre generații și raporturile dintre sexe și care se traduce prin evoluții solidare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
permisivă decât educația primită de la părinți. În al cincilea rând, datele empirice arată că evoluția și practica religioase de-a lungul generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire la critica socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală: • “Mușcata
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
sumbră, cu referire la critica socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală: • “Mușcata din fereastră”, 1928 • “Take, Ianke și Cadîr”, 1933 • “Acord familiar”, 1935
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
de copiii prim-vicepreședintelui sînt urmate de mese copioase. Ca urmare a faptului că bucătăreasa Patriarhiei, Leopoldina CÎrstea, este surprinsă de „sursa Apollo” ca fiind foarte nervoasă, are loc o anchetă În care vinovat e găsit șoferul Poenaru, șeful garajului patriarhal. De ce? Tocmai pentru că acesta fusese angajat chiar de către Justinian Marina. Astfel, prin transfer simbolic al vinovăției este acuzată o persoană care făcea parte din anturajul patriarhului. În acest fel răzbunarea este considerată Îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cel mai adesea tacite” pe care se Întemeiază Învățămîntul românesc azi. Autorii se concentrează asupra funcționalităților școlare, și mai puțin asupra finalităților educației. Se raliază tranșant la ideea, cam uzată deja, că Învățămîntul reflectă fidel starea societății românești - rudimentară, rurală, patriarhală, de subzistență, producătoare a „cetățeanului minimal”. Dar nu sesizează un fapt contradictoriu: acela că școala ideală ar trebui modernizată Înaintea societății, care, totuși, o condiționează. În același timp, școala trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1 al art. I din ORDONANȚA nr. 15 din 15 iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 535 din 17 iulie 2015. Cu toate acestea numarul de posturi pentru care se asigură salarizare aferent nr. crt. 3 - poziția "Secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop" rămâne astfel cum a fost acesta majorat de art. 96 din ORDONANȚA nr. 20 din 28 iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 31 iulie 2015 și ulterior de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228482_a_229811]