5,290 matches
-
chip de înger, blând dar implacabil. Prima formulare a luat ființă încă din concepția realistă, căutând accentele impresionante nu în valorile formale, ci în povestirea dramei, și de aci banalitatea soluției. Tânărul Cornel Smigelschi zace în pat cu capul pe pernă, cu cămașa descheiată pe piept, iar îngerul se apleacă peste el, sprijinindu-și mâinile pe căpătâiul patului și sărutându-l ușor pe frunte. Aripile fantastice apar ca niște umbre sinistre în fața ferestrei, iar o lumânare așezată pe o măsuță, alături de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezent la Muzeul Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un tron, un adevărat tron, înalt și îngust, din lemn sculptat, umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de aceeași culoare cu franjuri îi îndulcea tăria. Treptele erau așternute cu un covor lung și îngust, care venea tocmai din capătul celălalt al salonului. În sfârșit, pe o consolă, în dreapta, prezida bustul de bronz al magistrului, operă de F.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a tabloului, se află expuse o serie de vase cu caracter decorativ, fapt care sugerează înserierea corporalității feminine decorativismului întregii încăperi. Nudul este expus asemeni celorlalte obiecte decorative, reificat, aflat la confluența unor stofe grele, cuvertura roșie a patului, două perne satinate de culoare auriu-portocalie și valtrapul albastru care lasă să se vadă în transparența sa ceva similar unei mâini aflate deasupra capului femeii. Această prezență străină, precum și deschiderea cortinei către o zonă obscur-indescifrabilă, conferă nota subversivă tabloului lui Teișanu. Femeia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ns.) peste biblioteci și alte incendii se alimentează. Ți se face milă de tot ce se distruge (subl.ns.). Un copil cu o lamă taie pielea de pe un scaun, altul târăște o ușă de șifonier, altul scoate fulgi dintr-o pernă și-i aruncă în vânt. De i te adresezi, îți aruncă o piatră în cap și te înjură. Pe lângă orice casă când treci, se aude cum se sparg farfurii și oglinzi, se dărâmă tablouri, se ia tabla depe case, se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
armatei germane a fost devastat și lăsat într’un hal de neînchipuit”. Evocând momentele grele de după ocuparea orașului de către ruși, medicul mai nota: „S’a muncit peste măsură ca să se poată înjgheba spitalul, cu saltele de pae, fără cearșafuri sau perne care au fost toate furate (subl.ns.)”. Potrivit unui document de mare importanță descoperit de noi în arhiva Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, toate aceste bunuri strict spitalicești au fost ridicate de soldații ruși din dispoziția personală a „gloriosului” mareșal
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
infecțioase. Conform legii, toate cazurile de boli infecțioase epidemice, cât și bolnavii „fără mijloace”, beneficiau de „căutare gratuită în spitalele statului”. Din „inventarul” unui pat nu trebuiau să lipsească „un mindir umplut cu paie sau cu foi de porumb, o pernă umplută cu paie sau lână, o pătură de lână, 6 cearșafuri, 6 fețe de pernă, 3 prosoape, un halat de iarnă, dou) halate de vară, 6 cămăși, 6 perechi de ciorapi, o garnitură menstruală, un pahar și o cană” ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de „căutare gratuită în spitalele statului”. Din „inventarul” unui pat nu trebuiau să lipsească „un mindir umplut cu paie sau cu foi de porumb, o pernă umplută cu paie sau lână, o pătură de lână, 6 cearșafuri, 6 fețe de pernă, 3 prosoape, un halat de iarnă, dou) halate de vară, 6 cămăși, 6 perechi de ciorapi, o garnitură menstruală, un pahar și o cană” ș.a. Beneficiind de resurse proprii de finanțare, dar și de subvențiile statului, administratorii spitalului au reușit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la unele lucruri găsite în casa sa, fierarul Ciulin a scris următoarele: „...seara, venind femeia mea Catinca dela Pungești, mi’a spus că s’au stricat și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl.ns.), pe care mi’a spus că le-a găsit pe drum”. Și Neculai Elena Lache din Gârceni, însurat cu vârsta de 29 de ani, a trebuit să dea cu subsemnatul după ce organele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ani) din satul Slobozia, comuna Pungești, au fost nevoiți să explice autorităților proveniența acestora. Astfel, „fata mare” a declarat: „...atunci când m’am întors acasă am luat și eu de pe uliță o pereche cioboțele, 2 fețe de masă, o perdea, o pernă și 2 surtuce pe cari le’am dus acasă la mine unde s’au și găsit de geandarmi”. Muzicantul Dura a declarat o versiune ce s-a vrut a fi credibilă asupra bunurilor găsite în casa sa: „Eu n’am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rămas doar cu uitatul, însă, în urma percheziției făcute de către jandarmi în casa părinților săi, s-au găsit următoarele lucruri care cu greu puteau fi justificate numai cu veniturile obținute de o familie de oameni săraci din acele timpuri: „...1 față de pernă, una bucată mătase, două șervete, una pereche pantaloni de stofă neagră, una pereche botini mici, o bobină de ață, 2 cuțite, o pilă, 4 casânci și 2 barizuri”. Puștanul ascunsese aceste lucruri sub o grămadă de lemne. Vrând și el
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire de horbotă, o bluză, o față de pernă, o cioboțică și o pereche de pantaloni pe care le’am dus la mine acasă”. Costică Boancă de 45 de ani din satul Racova, a fost la fel de „băftos” atunci când i-au picat în mână, ca din senin, câteva bunuri: „...o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de carieră Savel Rădulescu, ce fusese numit președintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, primise toate asigurările din partea celor de mai sus că „eroii” din armata roșie sovietică nu vor pleca dintr-o unitatea de cazare (rechiziționată sau nu) cu tot cu cearceafuri, perne, fețe și dosuri de pernă, țoalele de pe jos sau de pe pereți, hârtia de ziar de la closetul din fundul curții, sau varul dat cu bidineaua doar cu două zile în urmă, etc.: „Cererile unităților militare ale Armatei Roșii având ca obiect
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fusese numit președintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, primise toate asigurările din partea celor de mai sus că „eroii” din armata roșie sovietică nu vor pleca dintr-o unitatea de cazare (rechiziționată sau nu) cu tot cu cearceafuri, perne, fețe și dosuri de pernă, țoalele de pe jos sau de pe pereți, hârtia de ziar de la closetul din fundul curții, sau varul dat cu bidineaua doar cu două zile în urmă, etc.: „Cererile unităților militare ale Armatei Roșii având ca obiect lucruri de pat (subl.ns
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de sânge, nu mai poate scăpa cu una, cu două. Imediat au început să cotrobăiască prin casă, chipurile să facă o percheziție cu toate că nu ne arătaseră niciun act în privința asta. Au răvășit toate paturile din casă aruncând plapomele, cearceafurile și pernele în mijlocul camerei pe care, ce-i drept nu le-au tăiat după cum auzisem că au năravul. În continuare, au deschis șifonierele, dulapurile, sertarele, și au aruncat absolut totul pe jos într-un talmeș balmeș greu de imaginat. Nu știu dacă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Universitas XXI, Iași, 2007, p.59 29 Zigu Ornea, op.cit., vol.I, p. 24 30 Sorin Alexandrescu, "Junimea": discurs politic și discurs cultural, în "Dacia literară", nr.1, 1990, pp. 47-53 31 Pe de o parte, loc al bătăilor cu perne, pe de altă parte, "locul în care Miorița a devenit Odă în metru antic", cum avea să o numească Nichita Stănescu; pe de o parte, loc al poveștilor de pe "ulița mică", pe de altă parte "templu al literaturii române moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
capacității de stocare, prin înlocuirea tamburului cu un pachet de discuri acoperite pe ambele fețe cu material magnetic. Lagărul aerodinamic era realizat prin suflarea de aer sub presiune între cap și mediu. Apoi, acest principiu a fost înlocuit cu metoda pernei de aer (1963), un lagăr „aerostatic” creat de profilulplăcii suport a capului. Portanța acestei plăci are ca efect „decolarea” capului în momentul în care discul se rotește cu mare viteză, antrenând o cantitate de aer suficientă. În paralel cu memoriile
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
meargă În lumea cealaltă curat (bărbații proaspăt bărbieriți) și Îmbrăcat În hainele cele mai bune, cele care i-au fost lui mai dragi după care se așează pe o laiță. După ce este adus sicriul, se așează În el pe o pernă umplută cu talaș. În cele trei zile până la Înhumare, clopotarul trebuie să tragă de trei ori clopotele Într-un fel anume, diferit de cel de la Începutul slujbelor de sărbători sau de cel care anunță apropierea unui pericol. Oamenii satului recunosc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Paris, 1979. Corbin, H., Le paradoxe du monothéisme, L'Herne, Paris, 1981. Cousin, V., Cours d'histoire de la philosophie morale au dix-huitième siècle (1819-1820), M.E. Vacherot (ed.), 4 vol., Ladrange, Paris, 1839-1982. De Sanctis, F., Leopardi, C. Muscetta și A. Perna (ed.), Einaudi, Torino, 1960. Donoso Cortés, J., Obras completas, C. Valverde (ed.), 2 vol., BAC, Editorial Católica, Madrid, 1970. Dostoievski, F., Tutti i romanzi, 2 vol., trad. it., Sansoni, Florența, 1984. Dubuffet, J., Asphyxiante culture, Minuit, Paris,1968. Egorov, I.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto, Silvestri, Milano, 1845, p. 204. 238 C. Cattaneo, Scritti filosofici, N. Bobbio (ed.), 3 vol., Le Monnier, Florența, 1960, vol. I, p. 335. 239 F. De Sanctis, Leopardi, C. Muscetta și A. Perna (ed.), Einaudi, Torino, 1960, p. 268. 240 Cf. W. Welsch, Unsere postmoderne Moderne, VCH/Acta humaniora, Weinheim, 1987. 241 Cf. L. Pareyson, Dostoevskij. Filosofia, romanzo ed esperienza religiosa, G. Riconda și G. Vattimo (ed.), Einaudi, Torino, 1993; Ontologia della libertà
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pomană de la credincioși din caritate. Iar în cazul în care prisosea ceva la masa sa atât de săracă, împărțea totul săracilor, fără să păstreze nimic pentru ziua următoare. În timpul nopții, dormea îmbrăcat și avea drept saltea niște stuf, iar ca pernă, un sac; era bucuros să se învelească pe timpul nopții doar cu îmbrăcămintea pe care o purta ziua, rasa și ciliciul. 4. În acest fel, pentru a vesti Evanghelia, umblând desculț și îmbrățișând viața apostolică, predica în zilele de duminică și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
divin. Custodia de Oxford, care a fost condusă de fratele William de Ashby, a devenit renumită mai ales pentru activitățile sale intelectuale. 42. În Custodia de Oxford, condusă timp de douăzeci de ani de fratele Petru, frații nu au folosit perne până când fratele Albert de Pisa a devenit ministru. De aceea, atunci când fratele Albert a spus în capitul că frații se foloseau într-un mod necorespunzător de spătare pentru a-și ține drept capul, custodele i-a răspuns că frații știau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
numit de’ Denti [cel al Dinților], fiindcă avea dinții mari, a venit personal cu unii cavaleri la conventul fraților pentru a-l vizita pe fratele Elia. Acesta stătea în camera unde mănâncă oaspeții, adică străinii, așezat pe un pat cu pernă, și avea în fața sa un foc mare, iar pe cap purta o beretă de tip armean. Nici măcar nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut cu ochii mei. Acest gest a fost considerat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și i-au abătut într-o ogradă. Erau aprinși la obraz și aveau plăcere să cinstească pe drumeți și să-i ospăteze. Vitoria a trebuit să se supuie, să descalece, să intre la lehuză și să-i puie rodin sub pernă un coștei de bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hîrtie de douăzeci de lei. S-a închinat cu paharul de băutură cătră nînași, a sărutat mîna preotului, ș-a arătat tuturor celor care vreau s-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
erau făcute de Moș Crăciu în persoană, dar mai târziu am aflat că erau confecționate de tata. Ca s-o dreagă, mama ne spunea că tata le dădea moșului, care se cobora noaptea pe horn și ni le punea sub pernă. Ne erau tare dragi aceste jucării din lemn și nu le-aș fi schimbat pe cele mai frumoase jucării de magazin. Ne jucam cu ele până se decolorau și se stricau. Ghiță urnea încet pe pământ denivelat vreun camion din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]