4,268 matches
-
Încet-Încetișor, cercul cel mai mititel; Îl oarecum fixa, pe doage, cu pene, scoase din gură; după aceea Îl petrecea pe al doilea; pe al treilea Îl pe-pe-trecea, suind din ce În ce și din ce În ce floarea Își strângea petalele. Dădea, ghemuit, câte trei-patru ocoluri, pentru fiecare cerc, până când doagele stăteau singure, fără prăjinile alunilor, fără mâinile ucenicilor... - Șșșșș... S’ nu prin’ de veste, când i-om pune coroana... Și de astă dată lucram Împreună: luam, amândoi, câte un cerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
al zilei. Sampath se întinse amețit în patul lui de sfoară. Își ținea palmele în sus astfel ca umbra lor să se reflecte pe trunchiul iluminat din fața sa și-și privea degetele mișcându-se, compunând o floare de lotus cu petale care se deschideau și se închideau, un pește înotând, o cămilă balansându-se. Era uimit de gradul de sofisticare al umbrelor pe care le făcea. Își lăsă degetele să se miște ca un păianjen ce străbătea în grabă scena improvizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lungi și subțiri, pe care le putea vedea atârnând din gurile lor, cărăbuși pudrați fin, cu ochi conturați cu kohl și omizi cu figuri de clovni cu nasuri rotunde, bărbi false și picioare caraghioase; creaturi făcute din frunze și sepale, petale și praf de polen. Le privea parada nesfârșită, tremurînd, sărind, zburând, ieșind parcă din ceaunul bolborosind al vreunui magician, cu sclipitul și strălucirea de bijuteriii a... a cui? A esenței de vânt și de iarbă? A luminii soarelui și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
nimic din toate astea nu era bun pentru el sau pentru maimuțe sau pentru livadă, pentru păsări și insecte... sau chiar pentru iarba care era atât de fără milă călcată în picioare. Sampath își frecă buza de jos cu o petală de mușcată, înroșind-o. Își frecă obrajii în sus și-n jos cu o floare, colorându-i ca să se asorteze cu buza. Scutură o păstaie de tamarin din cutia sa de tinichea și mâncă o sămânță. Mâncă și un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul otrăvitor, privise fluturii de noapte traversând întunericul ca să plutească, nefericiți în dragoste, peste o floare de tutun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu grijă pe lângă șirul de lumânări, Julia a urcat în dormitor și-a aprins luminile. Patul arăta impecabil și îmbietor, fiind acoperit cu așternuturi albe, proaspăt spălate, și niște perne gogonate. Pentru un efect și mai intens, Julia presărase deasupra petale roz de trandafir. Femeia a început să aprindă și alte lumânări, pe care le-a așezat pe blatul șemineului și pe cele două noptiere din lateralele patului. Apoi a luat telecomanda și-a îndreptat-o către cufărul de lemn de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
luminile. Chiar atunci a auzit un taxi oprind în fața casei și pe James mulțumindu-i șoferului. Julia s-a întins pe pat și a așteptat. —Ei, asta da întâmpinare de bun-venit! a zâmbit James în timp ce-și culegea o petală de trandafir de pe piept, pe care apoi a aruncat-o pe podea. Scopul nostru este să vă facem plăcere. Julia, complet dezbrăcată, cu excepția ciorapilor și a pantofilor cu toc, stătea călare pe el. Părul îi cădea pe umeri în valuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
zi, atunci când Omar Îl Însoțește din nou pe cadiu la curte, atmosfera este de nerecunoscut. Nasr e așezat pe tron, un fel de divan Înălțat, acoperit cu un covor de culoare Închisă, În preajma căruia un sclav ține un taler cu petale de trandafir zaharisite. Suveranul alege una, o așază pe limbă, o lasă să se topească pe cerul gurii, Înainte de a Întinde alene mâna către un alt sclav, care Îi stropește degetele cu apă parfumată și i le șterge cu zel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a condus la cimitir. Luând-o la dreapta după intrare, am văzut mormântul, rezemat de zidul unei grădini. Peri și piersici Își Întindeau peste el ramurile, care-și presăraseră florile deasupra criptei, astfel Încât aceasta era ascunsă sub un covor de petale”. Cu oceanul s-a unit picătura de apă. Un fir de praf din nou s-a prins de pământ. Tu poți să-mi spui de ce-ai venit pe lume? A venit o muscă, a zburat apoi. Omar Khayyam s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o cărare, apoi, cu o Încetineală de automat, cade În genunchi, se Întinde la pământ, o rază Îi luminează fața de copil umbreb și pomeții strălucind de lacrimi, o mână din preajmă aruncă asupra costumului său negru un pumn de petale. Nu mai aud mulțimea, am privirea ațintită asupra prietenului meu, aștept cu neliniște să se ridice. Ceremonia mi se pare interminabilă. Mă grăbesc să-l prind din urmă. După un ceas, ne regăsim la misiune, În jurul unei supe de rodii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cotropi, dar cu ce preț! Și, bineînțeles, toată Persia rămânea de străbătut. Nu cunoșteam decât Tabrizul și Teheranul. Dar Isfahanul? Dar Șirazul, Kashanul și Kirmanul? Dar Nichapurul și mormântul lui Khayyam, piatră cenușie vegheată, de secole, de necontenite generații de petale? Din toate aceste drumuri care se ofereau, pe care să apuci? Manuscrisul a ales pentru mine. Am luat trenul până la Krasnovodsk, am traversat Așhabadul și străvechiul Merv, am vizitat Buhara. Și, mai ales, m-am dus la Samarkand. XLIII Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
defilarea. În fiecare an, de ziua națională, eu eram în culmea fericirii. Din cauza mirosului de friptură, care urca până la ferestrele noastre. Alergam pe balcon și simțeam cum mi se lărgesc nările ca ale lui Fernando, taurul cel cuminte, când adulmecă petalele florilor. Teribil îmi plac desenele animate. Pe axa principală, care lega Gara de Nord cu Piața Operei, mesele înguste erau acoperite cu hârtie albă, iar pe hârtie rămâneau pete verzui de muștar și sticle maronii de bere. Se defila de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mi-a trecut mâna stângă prin păr. Am simțit la fel ca atunci când mă mângâiase milițianul. Simți întotdeauna la fel când te mângâie cineva. Doar mamele știu să o facă altfel. Mâna lor te atinge așa cum ating piciorușele de albine petalele florilor. Mâna tatei mă apăsa mai greu. Când mă mângâia el, mi se părea că a căzut un elefant din copac, Deși tata n-are mâini uriașe, de muncitor. Pe dosul palmelor i-a crescut puțin păr, are degetele subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
inima grea, intru în salonul copiilor, stau aliniați acolo asemenea unor recruți, cărucior lângă cărucior, îmi amintesc felul în care o luam de acolo pe Noga cea micuță, cu mutrița ei luminoasă în formă de inimă, cu buzițele ca niște petale de trandafir, o dată m-am încurcat, stăteam emoționată în toiul nopții în fața unei alte mutrițe, iar când am citit numele scris la mânuța copilului, mi-am dat seama că nu este al meu. Uite-l acolo, copilul lui Eti, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o ridică și o privi În lumina soarelui. Apoi i-o dădu tatălui lui Davey și acesta o Învîrti Între degete. David observă florile albe care atîrnau și Începuseră să se veștejească. Dar soarele nu le uscase Încă și nici petalele nu le cădeau. — O să fie al dracu’ de greu, spuse taică-său. Hai, să mergem. După-amiaza tîrziu, ei căutau Încă urmele prin terenul accidentat. I se făcuse somn de multă vreme și, cum Îi privea pe cei doi bărbați, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se zbăteau sălbatic, ucise pe rînd de vîntul tot mai puternic. Crengile de mango se cutremurau și În cele din urmă se rupeau troznind, iar florile erau arse de vîntul fierbinte, pînĂ ce ajungeau să fie maronii și prăfuite, cu petalele uscate. Iarba se uscase, pămÎntul nu mai avea nici urmă de umezeală și praful era purtat de vînt. A bătut fărĂ oprire timp de cinci zile, iar cînd s-a oprit, jumătate din crengile palmierilor atîrnau moarte pe lîngă trunchiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de vînt. A bătut fărĂ oprire timp de cinci zile, iar cînd s-a oprit, jumătate din crengile palmierilor atîrnau moarte pe lîngă trunchiuri, florile verzi de mango zăceau Întinse la pămÎnt sau printre crengile copacilor cu mugurii uscați și petalele uscate. Recolta de mango era distrusă, ca și restul recoltelor ce trebuiau culese În anul acela. Legătura prin telefon cu continentul fu reușită, centralistul Îi spuse: Da, Îl aveți pe doctorul Simpson. După aceea Îi auzi vocea aia de sărĂntoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care ar trebui să le fac pentru a mă simți mai bine, dar la care am renunțat și grupul nostru îmi amintește neîncetat de ele, așa că sunt foarte dezorientată... Care sunt acele lucruri? Trecem pe sub niște cireși înfloriți ale căror petale roz și albe, bătute de vânt, cad pe pământ ca niște nori ușori și trandafirii. La rădăcinile copacilor, iarba e plină de aceste ciudate umbre roz. Mă simt ridicol, de parcă tocmai am trecut într-o altă dimensiune: parcă am pășit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o zonă cu aer tropical. Ca și în Palm House, gradul de umiditate e foarte ridicat și blugii mei se umezesc instantaneu. În centru, se află un lac cu nuferi. Pe suprafața apei zboară o mulțime de gângănii aproape invizibile. Petalele multicolore (roz, portocaliu, roșu) sunt ascuțite și contrastează într-un mod neașteptat cu frunzele rotunde și plate. Efectul e aproape hipnotic; oamenii din jur vorbesc în șoaptă, ca într-o biserică. — Am impresia că te mai preocupă și altceva, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pentru a bate Începutul unei foarte scurte zile a judecății, un raft cu chintesențe de răspândit În rândurile Micului Popor al Elfilor din Avalon, și aparatul inobservabil de mic pentru analiza combustiei uleiurilor, globulele de sticlă dispuse În formă de petale de caprifoi, cu mai mulți caprifoi legați unul de altul cu tuburi de aur, iar caprifoii de alte tuburi de cristal, iar acestea de un cilindru de aramă, și apoi - cu capul În jos - un alt cilindru de aur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mine când am fost la ea acasă. Ce surprinzătoare este fata asta! Nu după mult timp, Teofana bate la ușă. Cezar îi deschide și rămâne uimit văzând-o atât de frumoasă cu obrajii ei cu gropițe, cu rochia violetă ca petalele toporașilor de primăvară care îi pune în evidență frumusețea corpului după ce îi ia paltonul, cu cerceii cu piatră roz pe care Zina insistase să-i poarte, cu părul ei frumos prins în cozi peste cap în formă de coroniță. Arăta
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
niste șușoteli. Știți cine erau? Copacii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, prinseseră viață, iar acum stăteau la taifas. Aceasta și-a aranjat deja rochia de mătase și după ce a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au început să-și deschidă petalele, să parfumeze aerul și să zâmbească cerului albastru cristalin. Ea nu a uitat să-și contureze puțin ochii și iarba a prins deja culoare. După ce și-a pieptănat părul, și-a pus pe cap un voal alb prin care a
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
părul, și-a pus pe cap un voal alb prin care a anunțat izvoarele că pot începe să murmure poveștile adunate în timpul iernii. Un cer de primăvară plutește pe apele aurii ale văzduhului. Lujerele verzi ale florilor împânzesc natura, iar petalele lor par niște dansatoare în bătaia vântului. Soarele este mai darnic în lumină, zilele s-au mărit, iar nopțile s-au micșorat. O dată cu sfârșitul iernii, încep zilele senine de primăvară. Viața parcă se umple de lumină, mai ales când vezi
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
ceafă, se agita țanțoș, strălucitor, ca un capelmaistru răsfățat, uitîndu-se înapoi în răstimpuri. Camera zumzăia discret, ca un stup în ajunul roitului. Tribunele pline de doamne păreau niște straturi de flori multicolore. Briliantele licăreau ca stropii de rouă, dimineața, pe petalele catifelate, însăși tribuna diplomatică era înflorită de uniformele atașaților militari, printre care miniștrii străini, în costumul internațional al breslei lor, făceau impresia unor rozete bătrâne și ursuze. În incintă străluceau plastroanele, cheliile și decorațiile. Sute de mâini se întindeau și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
panseluțele în culorile curcubeului râd parcă în bătaia luminii, stânjeneii albi și grena își întind spre infinitatea cerului lujerii cu bobocii ca niște vârfuri de săgeți gata să-și desfacă buchetul alb imaculat sau grena cu ornamente discrete pe marginile petalelor, bujorii sunt gata să-și desfacă buchetul de petale roșii ca focul, iar trandafirii încep să îmbobocească. Ziua a început de dimineață cu un soare darnic. Niciun petec de nor zdrențuit pe cupola de un albastru intens al cerului nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]