14,286 matches
-
ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi de ani. Țintuit la pat vreo cincisprezece zile - ultimele - de o criză de litiază îah! Montaigne, credincios până la exces maestrului său!), el se îmbăiază, își adună prietenii, bea un pic de vin, face câteva recomandări privitoare la viitorul Școlii și apoi moare, liniștit, calm, departe de extravaganțele asociate foarte adesea morții filosofilor în doxografia antică. Sfârșitul filosofului, începutul legendei... -2- Proaste vremuri, proastă reputație. Acest trup șubrezit interacționează cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nu s-a schimbat câtuși de puțin. Ea traversează secolele neatinsă, ignorând entropia... Textul pe care Philodemos din Gadara îl consacră morții combină considerațiile filosofice clasice ale Școlii cu frazele convenționale constituind un fel de înțelepciune populară ce decurge, un pic mai fadă, din băutura concentrată de la începuturi. Să rezumăm deci: moartea este capătul existenței pentru toți oamenii, indiferent de statutul lor social; ea face o distincție clară între oameni și zei; presupune desfacerea agregărilor materiei și recompunerea acesteia în alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aceste versuri, Ieronim însăilează o poveste abracadabrantă, dar care pare a corespunde realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi fost îndrăgostit cândva, și nu doar un pic! Ce altceva poate genera o asemenea nebunie dacă nu niște vrăji? Așadar, filtre și parfumul de vrăjitoare asortat - căci spectrul femeii nu doarme la niciun creștin! Cum ar fi putut un om să se apropie atât de mult de nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu venusiene? Nu toți aveau această posibilitate, bineînțeles, unii pentru că nu fuseseră programați s-o aibă, alții pentru că fuseseră programați s-o aibă, ca să muncească mai mult pentru a și-o putea satisface; însă luându-se cu munca, azi un pic, mâine mai mult, până la urmă uitau de ce munceau. Și munceau, nu glumă. Ora H, ora decolării, sosi. Cu un scrâșnet, nava spațială multifuncțională „Bourul” se desprinse de pilonii care-o susțineau și, în câteva secunde, accelerând din principiu, se înălță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Și alene Să chemăm pe moșul Iene Din poiene Să ne-nchidă: Mie, gene; Ție, Cornul drept, Cel stâng, Binișor, Pe când se frâng Lemne-n crâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" III Dintre pene și cotoare Gata nins, Cum mijea un pic de soare Pe întins, Războind cu lunecușul, Din țăpoi săltând urcușul, Înălțat la dîmbii prinși, Îl zării lângă culcușu-i De frunziș. Era, tot, o scorojită Limbă vânătă, sucită, O nuia, ca un hengher, Îl ținea în zgărzi de ger! Zale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel. Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el. * La Isarlîk
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel. Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el. * La Isarlîk, cea albă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Știi vreo pisică! Și ții minte că mi-e dragă, Miorlăita, care-și bagă Prin cămări, prin așternuturi, Ochi-pucioasă, de te scuturi: Dracu-aducător de boale, Cald inel, cu blană moale Și cu prefăcut răsuflet Ca păcatele din suflet! Stai un pic, Că mă ridic Și-i venim acum de hac! Lasă numai să mă-mbrac Și-ți ajut să urci în pom, Câine vorbitor și om, S-o dăm jos din pom și cracă, Apoi - tava Și-n tarbacă, De trei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei,/ Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite,/ Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite/ Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel./ Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el." Domnișoara Hus
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei,/ Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite,/ Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite/ Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel./ Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el." Domnișoara Hus, apelând din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aducă în pas cu vremurile. Monarhiile populare: Secolul XXI, și mai ales anul 2011 nu au marcat numai sfârșitul unor epoci, ci și începutul altora. Departe de realitate ideea că monarhiile au dispărut. Din contră, cele rămase, poate învățând un pic și din experiența lui Otto și a lui Sir Anthony, prosperă și se transformă. Numai în acest an am asistat la două nunți regale urmărite de întreaga lume. Este vorba, desigur, de căsătoria ASR Principelui William de Wales cu dra
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
orice știre, și... ca un solfegiu în gama mi sau în gamaglobulină sângele fierbea la lumină în multe tonuri peste nerostite zvonuri. În preajma sa, așa de jur împrejur dar cine jură în preludiul pur, și cine te întoarce, toarce, arce, picuri ce demult se vor sparge așa cum de la mult, totdeauna în vânt sau cum am răspuns la întrebarea unde sunt într-un refren ce locuiește-n gând. Ca un iepure ascult unde mă lovește frica, firida, lacătul și vina. Da frica
FRICA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364311_a_365640]
-
nici stării de veghe și pe care nu o mai avusesem altădată înainte. Vedeam un peisaj cunoscut, deși încă neidentificat și, ca într-o ieșire din propriul corp, pluteam pe deasupra lucrurilor, mă deplasam instantaneu acolo unde voiam și fără nici un pic de efort. Și ca într-o mișcare de travelling cinematografic, plutind pe deasupra unei alei cu multă iarbă, am zărit acele câteva pete întunecate, sânge, am zis eu înspăimântat și, apoi la doar câțiva metri, pe el, pe acel necunoscut zăcând
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Și s-a sfârșit! iubirea mea cea mare! S-a terminat cu totul, vreau să zic Am mers alături prin zloată și prin soare, Regrete n-am deloc, nici măcar un pic! Nu pot să uit și nici nu vreau, de altfel Că te-am iubit, cum n-am iubit nicicând, Că mi-am pus fruntea-n palma ta, și astfel M-ai legănat pe brațe multe nopți la rând. Și bătălii
ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364373_a_365702]
-
Stoica, publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Și s-a sfârșit! iubirea mea cea mare! S-a terminat cu totul, vreau să zic Am mers alături prin zloată și prin soare, Regrete n-am deloc, nici măcar un pic! Nu pot să uit și nici nu vreau, de altfel Că te-am iubit, cum n-am iubit nicicând, Că mi-am pus fruntea-n palma ta, și astfel M-ai legănat pe brațe multe nopți la rând. Și bătălii
LĂCRĂMIOARA STOICA [Corola-blog/BlogPost/364376_a_365705]
-
cu bucurie și interes de către cititorii însetați de minunățiile acestei lumi. Zâmbesc astăzi vieții cu recunoștință pentru că mi-a oferit, spre încheierea destinului meu pământean, un complex de împrejurări ce mi-au permis a mă apleca asupra scrisului aducător de picuri de lumină din izvorul bucuriei curate și înălțătoare. Zâmbind vieții, am încercat să mă înalț prin scrieri dincolo de clipă, să explorez cu sufletul și mintea adâncuri de nepătruns și să-mi potrivesc pașii pentru a pătrunde în viitor. Zâmbetul meu
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
la alta, cum cuvintele domniei sale sunt spuse cu multă prețiozitate, având un adios valoros de gânduri neștiute de mine desire propia persoană, despre unii care se simt fericiți în propia lor piele prin cele ce scriu ( de cele mai multe ori fără pic de talent) însă nefericiți din cauza multelor lor păcate. Poate mi-ar fi fost mult mai simplu să scriu cu totul altceva; dar mi-am dat seama dintr-o simplă ochire că poetul, prozatorul și editorul Ștefan Doru-Dăncuș, nu face nici o
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
de acum șaptezeci de ani, un model perpetuu, iată, al luptei asidue pentru stăpânirea anumitor zone geografice pline ochi de resurse naturale atât de necesare momentului, unde obstinentul rulaj financiar desfășurat la fluierul scurt al conducătorilor lumii își realizează fără pic de moralitate hazardantul joc economic global (indiferent de numele importante doar din punct de vedete statistic al managerilor politici efemeri, stăpâniți până în adâncul rărunchilor, din nefericire, de duhul inexpresiv și închis la culoare al lipsei de bune intenții și al
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DESPRE REALȚIILE SOCIALE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 71 din 12 martie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă am sta să socotim un pic mai mult, cum se zice în popor, poate ne-am da seama, sau poate deja chiar am constatat că armonia în societate e asigurată de calitatea relațiilor sociale dintre indivizi. Pe vremea primei mele studenții, profesorul nostru de sociopsihopedagogie (căci
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
cu portofelul la fel de gol că și stomacul câteodată În cele mai "fericite"cazuri cu Christian Dior și Pradă,cu hotel cinci stele...șampanie...și cu un el bogat ,drăguț căsătorit din interes cu "acritura"care nu și-ar coborî un pic capul.Care pe langă sex sălbatic și indecent mai vrea și mângâiere și alinare... Spun victima...și mă gândesc la femeia care și-a promis că o să facă meseria asta pana cand"face ceva cheag"sau"termina facultatea"sau "până
PRETTY WOMAN ??? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364453_a_365782]
-
că chiar îi place puțin "fătuca"(dar cum dracu' să te încurci cu ea când mai toți prietenii tăi o știu)apoi din obișnuință...Barbat-victima care mai târziu în viață chiar îndrăgostit și însurat...tot o să-și mai doresca un pic din genul de sex la care nevasta clatină desgustata din cap. ."About 80% of women în prostitution have been the victim of a râpe. It's hard to talk about this because..the experience of prostitution is just like râpe
PRETTY WOMAN ??? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364453_a_365782]
-
care, cu stupoare, soacră-mea-n carne și oase; Somnoros, privind la ea, scărpinându-mă la ochi, Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi! Însă dumneaei, nimic, nici „bon jour”, nici „bun găsit” Ori în gât, măcar un pic, să îmi sară c-a sosit, Mă ia scurt, fără pupici, întreabând printre lentile: „Pot să stau și eu aici...cam vreo trei sau patru zile?” „Poți să stai și-un an, chiar doi!”, îi raspund cu nonșalanță, Închizând ușa
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
nu doream să perturb.. Așa că am sărit în spate și am inceput masajul scalpului, a tâmplelor, a frunții și chiar a obrăjorilor tăi încă reci. Oricum, sărutam cu foc tot ce începeam să masez cât și ce terminăm.. erai un pic mai fresh și mai luminată, desi rumena de la ger, apoi de la masaj - EȘTI FRUMOASĂ ÎN PERMANENȚĂ TU!! Am sărit înapoi și mi-am dat mâna să ți-o țin, dar am masat-o doar un pic după care am pus
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
ce terminăm.. erai un pic mai fresh și mai luminată, desi rumena de la ger, apoi de la masaj - EȘTI FRUMOASĂ ÎN PERMANENȚĂ TU!! Am sărit înapoi și mi-am dat mâna să ți-o țin, dar am masat-o doar un pic după care am pus-o pe volan. Ai dat aprobator din cap. Ajungând la localul tău preferat ai parcat lângă un magazin, nefiind loc acolo, dovada renumelui și a aglomerației dinăuntru. Acolo la magazin o rochie îți atrăsese privirea, dar
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
crăpe ochiul să iasă pe cat nici n-am dorit asta..rapid s-a prelins pe obraz..am șters-o repede, oamenii iar se uitau, am facut un gest.. tu ai observat si-ai chemat înapoi ospătarul cu pachetul.. ohhh, un pic să-mi revin oare? Mă înnebunești... O doamnă simpatică te-a sfătuit s-o probezi, tu ai luat-o și ai plecat... când te-ai întors erai precum o mireasă, dar una modernă cu o rochie mulata de dantelă de
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]