14,398 matches
-
metaforele) sunt pline de miez literar, transmițând profunda trăire a eului liric. Dorința (din păcate irealizabilă) de întoarcere la iubirea de altădată, este deplină și copleșitoare, fiind evidențiată atât ideatic, cât și morfologic (prin unele verbe bine plasate). Intimitatea iubirii pierdute, dar dorite continuu, apare uneori mai direct, alteori mai discret, creând o magie poetică, un tot poetic unitar. Repetițiile completează universul liric, accentuând, dar și amplificând dorul, punctând, în mod cu totul potrivit, mesajul poetic transmis. Chemarea și căutarea iubitei
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
fie undeva consemnat, indiferent unde te-ar duce acel pas! Să nu poți deschide gura , fără a nu simți junghiul regretului : mai bine tăceam! Oricum, "filosofii " din jurul tău te-au și catalogat : DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, DIO ESTE DEJA UN OM PIERDUT! NU-L MAI CĂUTAȚI ÎN LUMEA ASTA! Ninge nonstop. Dio nu mai reușește să mențină cărările practicabile printre nămeții din jurul casei. Albul înghețat potopește totul : locuințele și conștiința oamenilor. Impracticabile. Cenușiul uman a dispărut după cortina iernii. Spectacolul zăpezii se
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
un moment dat. Nu puțini au fost autorii care au abordat această specie - elegia - sub forma clasică pentru a ilustra o stare de pierdere irecuperabilă, cu tot ce decurge din ea: tristețe, amintire, lacrimi, gânduri-puzderie, dureri, melancolii. Dând glas iubirii pierdute, poetul (și nu numai el) simte o oarecare alinare sufletească, își ogoiește dorul în cuvinte și imagini rămase pe hârtie sau doar atunci când îl ajunge acea specifică stare de jind, numită îndeobște, inspirație. O stare normală până la un anumit punct
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
inhibiții, pentru că știe că nu trebuie s-o ascundă sub obroc, numai pentru sine. Surpriza cea mai grozavă a acestui volum este suita de rondeluri din partea a doua a lui. Sunt rondeluri de iubire în care apare frecvent icoana dragostei pierdute și a dorului nespus care-l animă pe poet la amintirea ei. Universul tematic este în general același, cu câteva mici excepții în care natura, rotirea anotimpurilor și florile sunt subiecte pentru aceste poezii cu reguli stricte, înrudite structural cu
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
c.f.r. moftan gii arendașul român la poștă cum se înțeleg țăranii moșii năpasta intelectuali artiști poeți prozatori cri tici muște tv paprika criză internet deșteaptă-te ro mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută monșer gogoși stimabile gogoși literare lua-te-ar naiba să te ia cu tot cu erezia ta Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352498_a_353827]
-
arendașul român la poștă cum se înțeleg țăranii moșii năpasta intelectuali artiști poeți prozatori cri tici muște tv paprika criză internet deșteaptă-te ro mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută monșer gogoși stimabile gogoși literare lua-te-ar naiba să te ia cu tot cu erezia ta Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1026
NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352498_a_353827]
-
măsură și ordinul divin de opt la puterea șaizeci și patru de “Stele arzătoare cu opt raze”. Și se hrănește cu ființe de lumină ce întrece toate luminile, pentru că dorește neîncetat Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii și regatul sacru pierdut. Acest soare i-a luminat pe Atlanții din Carpați și îi luminează pe români. După schimbarea numelui soarelui, nimic nu va mai fi la fel ca înainte. În urma unei explozii solare, totul se va schimba prin “Arta-transformarii” într-un ritm
SCRISOAREA NR.53 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352415_a_353744]
-
goale, Privea tăcut, spre depărtare, tundra. Pierea lumina'n cergi de întuneric ... Tălăzuiau doar gloate disperate, Lăsând în urmă, în cenusă, sate Și fum mânjind un orizont asferic. Zorind spre moarte, i-au uitat povața Și'n goana spre nimic pierdut-au urma Păstorului nebun, imploră turma Descântul lui să readucă viața. - E noapte-n voi! V-ați lepădat credința! Nu'i leac în cer să curme ignoranța. Acum sunteți umili, cerșind speranța, Dar dăinuiește'n voi necuviința! Nu negrul, însăși
LUPUL ALB de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352597_a_353926]
-
lotti e ruggisci come un leone. VIAȚA MEA ! Ce lucru mărunt e... viața! A mea, ca și toate celelalte, este doar o picătură... așa că doresc să o pierd într-o mare de dragoste: este singura cale; altfel ajunge o picătură pierdută: prea mică pentru a fi fericită singură prea mare să se mulțumească cu nimic. LA VITĂ MIA ! Che piccola cosa e la vită! La mia, come tutte, è una goccia. Voglio și perda în un mare d'amore: è l
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
necaz, Contrastul dintre plâns și veselie Descris-a-n ”Agonie și extaz”. Charles Dickens, Alexandre Dumas, Honoré de Balzac Cu “Marile speranțe”, -ntre golani, Aveam iluzii ferme, renăscute, Dar astăzi, “După douăzeci de ani”, Mai am, e drept, “Iluzii, dar pierdute” William Shakespeare Văzând electoratul consecvent Ce-i dus la vot cu mințile buimace Și-alege numai hoți în Parlament, A ridicat din umeri - “Cum vă place”. Referință Bibliografică: Biblioteca pentru (t)hoți / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BIBLIOTECA PENTRU (T)HOŢI de DAN NOREA în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350535_a_351864]
-
ale țării, găzduitoare cu brațele întinse de-mbrățișat, anul acesta, și alte cincizeci, anul viitor. E o premieră absolută, o fereastră de sticlă aurie prin care răzbate luna în seara lăsată peste ultimii douăzeci și cinci de ani ajunși la capătul aleei pașilor pierduți. Muzica ușoară românească ajunsese o rochie superbă de mireasă de crai, agățată în crengi cu spini, pe cărarea unei grădini cu ghirlande. Turneul „Șlagărele României” o va descâlci și-o va tivi cu fireturi. Vor murmura cântece dulci ca viața
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
ceva maiestăți calde! Marele Armaș era însă de mult prin pâlcul de copaci și striga: - Maiestate, băi, maiestate, hai bă, o dată, că să termină treaba și ne pleacă mosafirii... Îl găsi pe Rege prăvălit lângă un trunchi scorburos cu privirea pierdută undeva către infinit, cum a stabilit mai târziu Marele Savant, cu gura strâmbă și cu trupul țeapăn. Marele Doctor stabili diagnosticul exact: fandaxie! A doua zi, Marele Rege pleca definitiv după privire, fără să lase vreo vorbă de duh pentru
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
în extaz, așa cum numai stăpânii de haremuri pot să o facă și din când în când fiorul acela devenit acum fierbinte îl trecea din creștet până la călcâie, iar superbul său ADN pleca, picătură cu picătură, pentru a salva o lume pierdută undeva în negura cosmosului. Cum însă și divinitățile au resurse limitate, după un timp Trică spuse cu glas cam pierit care parcă nici nu era al lui: - Gata, fă, nesătulelor, că mă omorâți și rămâneți dracu’ de căruță cu toată
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
departe ... Anca Florentina Popescu este chimistă de amintiri, iar în ceara clepsidrelor află haikuuri sau tocuri de 15, cadouri de Seară de Ajun. Iată aici un text vorbind despre dragostea față de abecedarul de demult: Șine de tren -/ întâlnind o iubire/ pierdută demult. Camelia Ioniță Mikesch a văzut la Tulcea cum ninge cu flori de migdal și a spus cititorilor gazetei Delta, prin iunie 1990, după care, terminând liceul de matematici și fizici, a studiat afaceri - pre limbă academică management și relații
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
într-un poem-comentariu: Inima mea ca o pasăre vede nopți albe în dormitorul roșu. Vai, eu sunt oglindă, prizonierul iubirii! Eu sunt cel care te aștept, da, inima-mi zboară spre tine, pasăre albă. Și vorbe din poeme: Decupez bijuterii pierdute ... Trandafiri îmi înfloresc în minte ... Singurătatea m-a îmbătrânit ... Înjunghiat de dorul tău/ sufletul îmi varsă lacrimi ... La micul dejun am spart semințe de răbdare ... Eu sunt prizonierul iubirii și n-am nici o intenție de-a evada ... Teodor Răpan - jurist
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
LACRIMI ÎN TĂCERE... Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Îl priveam și vedeam în fața mea un metru și un pic de lumină. Ochii lui cântau bucuria copilăriei. Mâinile îmbrățișau tinerețea mea pierdută, basmul devenit amintire. Zâmbetul lui alunga cel mai însingurat gând și făcea să se risipească orice urmă de pas pierdut. Și am plâns. El nu a înțeles nici măcar o clipă sensul acelor picături născute pe obraz, izvor într-un deșert
DOAR LACRIMI ÎN TĂCERE... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351259_a_352588]
-
și vedeam în fața mea un metru și un pic de lumină. Ochii lui cântau bucuria copilăriei. Mâinile îmbrățișau tinerețea mea pierdută, basmul devenit amintire. Zâmbetul lui alunga cel mai însingurat gând și făcea să se risipească orice urmă de pas pierdut. Și am plâns. El nu a înțeles nici măcar o clipă sensul acelor picături născute pe obraz, izvor într-un deșert uitat de ani. Atingându-l m-a întrebat de ce este umed și, pentru un moment nu am știut ce să
DOAR LACRIMI ÎN TĂCERE... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351259_a_352588]
-
aș fi Dumnezeu, dar numai azi, că mâine mi-aș lua liber, ce aș face eu mai întâi... ce aș face, frate dragă?! aaa, desigur, mi-aș scoate de sub patrafir ultima marcă de molecular ce funcționează pe bază de suflete pierdute și l-aș suna pe... ați ghicit? nuuuu!, pe prietenul meu, pe Satanică l-aș suna. - alo! ce faci băi Parpanghelis? cum îți merg afacerile? - criză, Doamne, nașpa rău! - cum așa, băi, Sarsailă?! nu-ți mai cere osândă, că ai
• DACĂ AZI AŞ FI DUMNEZEU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351288_a_352617]
-
Pe 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România, încununa, la Albă Iulia, Actele de Unire de la Chișinău și Cernăuți. Nicolae Bălcescu ne-a lăsat testamentul: „Națiunea este mai importantă că Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă, dar Națiunea, odată distrusă, este definitiv dispărută!” Consiliul Unirii s-a constituit în acest an, în care s-au împlinit două secole de ocupație ruso-sovietică a pământurilor românești dintre Prut și Nistru, și are drept obiectiv strategic
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
-
către țărm prin valuri cărunte . Un far, departe, se vede sclipind , în salba urbană puzderie becuri se-aprind . Ce liniște deplină domnește pretutindeni ! Pe plajă se deslușesc stampe a mii de pași sprinteni... Te iau pe urme ca pe vânat pierdut și hoinăresc prin beznă ca lupul cel flămând . Tu te-ai ascuns hulpavă într-un salon de lux, în dos de cartier și mai puțin expus . Se amuzau clienții dându-și mereu cu cotul privindu-ți cu dispreț - în goliciune
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]
-
în România, trebuie să li se faciliteze, minimum doi ani scutirea de taxe. Dar eu aș merge până la a cere cinci ani scutire! Pensiile, sunt o altă mare problemă. Cursele aeriene directe care ne aduc atâta neplăcere și atât timp pierdut, trebuiesc reintroduse! Am o agendă plină (spațiul și contextual articolului nu îmi permite să le expun/ N.R) pe care o voi complecta numai împreună cu dumneavoastră, nu sunt vorbe, sunt realități pe care le vom respecta împreună. Și încă un
CANDIDATA ROMÂNILOR DINAFARA ŢĂRII de LIA LUNGU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351360_a_352689]
-
Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă trezesc dimineața, hotărât să înfăptuiesc un miracol, și urzesc peste dragoste și cer jurăminte, apoi mă supun, obosesc, aduceri aminte, mă conduc spre un drum efemer. Seară încovoiat și pierdut alerg în odaia mea de tihna și sunt răvășit de necazuri amoroase, sau pentru că banii printre degete-s pierduți sau altfel de vină. Acum ce să fac în semn de consolare, Încet să o iau de la început? Referință Bibliografica: Altfel
ALTFEL DE VINA de PETRU JIPA în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351366_a_352695]
-
pe stradă, / O frunză galbenă tremura după ea - („Scântei galbene”, 1965:91). Poetul vrea să creadă că a uitat de trecerea timpului și că Pământul se va adânci într-o beznă pe care el o vede intrând în fiecare noapte: Pierdut, mă duc și eu, cu brațele învinse, brațele nemișcate ale celui fără de viață sunt învinse, pentru că poetul se vede dus pe drumul nopții: Plângând, după pierderea darului iubirii Și fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuința gândirii
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
și universal, a legături eului cu fiindul trecător. El cunoștea acest cod al existenței temporale și regreta de fiecare dată că fiindurile sunt atât de nepăsătoare față de toate încercările lui de a le face cunoscut planul entității atemporale. Prezentarea lumii pierdute face să renască deznădejdea: Prin orașele avute / Histerii de muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute („De iarnă”, 1965:113). Participiul folosit la plural anunță sfârșitul, nicio formă de supraviețuire nu va mai reuși să scape de prigoana întunericului, care
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
regreta de fiecare dată că fiindurile sunt atât de nepăsătoare față de toate încercările lui de a le face cunoscut planul entității atemporale. Prezentarea lumii pierdute face să renască deznădejdea: Prin orașele avute / Histerii de muritori / Pe sub corbii bocitori / Trec femeile pierdute („De iarnă”, 1965:113). Participiul folosit la plural anunță sfârșitul, nicio formă de supraviețuire nu va mai reuși să scape de prigoana întunericului, care urma să înghită fiindurile, eliberând eurile care intrau în planul divin, restul, dezintegrare și încetare de
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]