4,516 matches
-
pe care l-a frecventat prin anii ’30, Vasile Pavelcu se situa pe firul aceleiași psiho(socio)logii implicate, acționale, legate de subiect. Într-o carte manifest, polemică și nonconformistă pentru timpul când a apărut, Drama psihologiei (1965), Vasile Pavelcu pleda pentru reîntoarcerea psihologului În viața socială, pentru incorporarea vieții autentice, concrete, reale În câmpul de conștiință al psihologului și empatizarea cu obiectul său de studiu. Cu cât o operă este mai personală, cu cât e mai adânc trăită și include
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Verigile prin care UCP2 favorizează diabetogeneza sunt (9): (1) alterarea insulinosecreției și (2) dezvoltarea obezității, insulinorezistenței și a diabetului zaharat tip 2 asociat cu obezitatea. 4.1. UCP2 are un efect negativ asupra secreției de insulină (9). În acest sens pledează constatarea că nivelurile crescute ale proteinei în izolatele beta-celulare se asociază cu scăderea concentrațiilor de ATP intracelulare, un număr redus de canale de potasiu ATP dependente închise și o inhibare a insulinosecreției stimulată de glucoză (4, 9). Pentru demonstrarea in
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
de o pneumopatie acută comună. Debutul subacut sau cronic, cu manifestări infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată și fetiditatea halenei care este semnul patognomonic. Mirosul putrid lipsește la 40% din cazuri datorită caracterului „închis” al leziunii sau datorită unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată și fetiditatea halenei care este semnul patognomonic. Mirosul putrid lipsește la 40% din cazuri datorită caracterului „închis” al leziunii sau datorită unor coci anaerobi care nu dau fetiditate [44]. Diagnosticul se clarifică prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
diferențial Cancerul bronhopulmonar supurat este o descoperire bronhoscopică la mai mult de 10% din cazuri. La pacienții trecuți de 45-50 de ani orice supurație bronhopulmonară trebuie suspectată de malignitate, până când investigațiile și urmărirea în timp infirmă această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul incomplet la tratamentul antiinfecțios intensiv,- frecvența hemoptiziilor,- peretele gros și neregulat al cavității. Diagnosticul este precizat de bronhoscopie, de examenul histologic al biopsiilor și de examenul citologic al sputei. - Bronșiectaziile abcedate (abcesele bronși-ectatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
bolnav cu supurație bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia unor bronhografii anterioare; - Chistele pulmonare infectate supurează după evacuarea conținutului lor lichidian ca de exemplu chistele hidatice, chistele bronhogenetice sau sechestrațiile pulmonare. Pentru originea chistică a abcesului pledează regularitatea conturului cavității și imaginile multiple (pentru chistele aeriene). Diagnosticul se pune numai pe piesa de exereză pulmonară. - Corpii străini endobronșici sunt diagnosticați prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror existență este sugerată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
influența oratorianului* Quesnel. Cu ajutorul papei, regele hotărăște să-i pună capăt, în 1705, el dă ordin să se distrugă mănăstirea de la Port-Royal unde se refugiaseră ultimele călugărițe janseniste. Dar janseniștii profită de emoția provocată de acest eveniment pentru a-și pleda cauza pe lîngă episcopi. Ludovic al XIV-lea obține desigur o condamnare papală (bula Unigenitus din 1713), dar Parlamentul din Paris refuză, din spirit galicanist, să o ia în considerare. În sfîrșit, regele nu a reușit să extirpe protestantismul și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Baidar, înaintând spre Nord-Vest cu aripa dreaptă, nu puteau pătrunde decât în Lituania, iar Barz nu poate fi decât unul din ducii acestei țări, denumite Ilavut, cum bine a identificat G. Strakosch-Grosmann, în lucrarea sa. În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași Rașid-ed-Din și mărturiile lui Rogerius. Dacă urmărim mersul operațiunilor mongole, după cronicarul persan, vedem că în țara ulaghilor, adică a românilor, a intrat Budjek, fiul lui Tului, cu oastea mongolă din aripa extremă stângă. Budjek a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cărei platformă el o folosea pentru a-i acuza pe evrei că răspândesc alcoolismul printre români, ca mijloc de creștere a mortalității în rândul populației românești. În 1910 s-a unit cu Iorga pentru a fonda Partidul Național Democratic care pleda pentru folosirea mijloacelor extreme, inclusiv a violenței, în vederea reducerii influenței evreiești. Când drumurile lor s-au despărțit, după crearea României Mari, Cuza a înființat Partidul Național Democrat Creștin (1919) și apoi, împreună cu N. C. Paulescu, Uniunea Național Creștină (1922). Uniunea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
târziu, Bab, care este acum mamă de familie și chiar bunică, se umple de groază recitind această pagină de jurnal. Purtarea ei de atunci i se pare inadmisibilă. Adultul de acum o judecă pe tânăra atât de nestatornică de atunci. "Pledează inocența", căci la 16 ani n-avea "nici un habar de suferința fizică la care îl supunea pe Luc atunci când se juca cu dorința lui". Bab recunoaște totuși că ar fi putut trece în ochii lui Luc drept o ațâțătoare nenorocită
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ei merită din plin coroană de lauri”. ,,...Că autorul (Alexandru Malin Tăcu) a avut - pe drumul creației - atât conștiința de sine (recte: a valorii sale), cât și previziunea În legătură cu destinul său tragic, nu Încape discuție; Înseși mărturiile rămase reprezintă argumente”, pledează poetul Ioanid Romanescu. Și argumentează: ,,Iată, Încă, aspecte ce pot să trezească nu doar uimire ci și considerație din partea cititorului”. Că autorul a știut drumul creației sale o aflăm de la Însuși Malin, care Își intitulează ,, Drumul” următoarele versuri: ,,Să nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de la înclinațiile și interesele elevilor, adică să aibă o fundamentare psihologică, astfel încât să se ajungă la emanciparea forțelor lor spirituale, interne, punându-se accentul pe latura formativă, în detrimentul celei informative. Ca atare, pedagogul critică caracterul intelectualist al învățământului herbartian și pledează pentru un învățământ centrat pe activismul elevilor. În sprijinul acestei idei, Ferrière evidențiază valențele unui astfel de învățământ conexat de muncă, de viața reală, care să le ofere copiilor cel mai eficace mijloc de pregătire pentru o integrare rapidă și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sorgintea în principiul școlii active, pe care autorul l-a îmbrățișat întrutotul. Asemenea principiu nu se poate aplica, în esența sa, decât atunci când se pornește ,,de la realitatea cunoscută de copil, cu alte cuvinte de la localitatea sau regiunea respectivă. Pentru aceasta pledează și psihologia, dar mai ales sociologia, care ne învață că omul, desfăcut de mediul său, nu reprezintă nimic (...). În felul acesta, școala nu va mai lucra cu abstracțiuni, ci cu realități.” Principiul ,,localismului educativ” era considerat drept un mod de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inexistente. * Viziunea lui este de regulă concretă, practică și utilitară (în acest sens este deschizătorul drumului de întoarcere a gândirii la realitate din rătăcirile sale în abstractul steril), uneori însă derapează spre o perspectivă apocaliptică, prevenitoare la adresa viitorului omenirii. * A pledat constant pentru separarea rațiunii de revelație, fără să se debaraseze complet de doctrinele creștine care-i erau familiare. * Declară apartenența sa la curentul care prețuiește statul centralizat. * Promovează ideea dominației mondiale a Angliei. * Apreciază linia de dezvoltare capitalistă a lumii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mai mare cu cât gradul de rudenie este mai apropiat, el scăzând cu cât colateralii sunt mai îndepărtați. Formele de SM conjugale au fost studiate, dar prevalența lor nu depășește pe cea din populația generală (SCHAPIRA, 1963). Studiile privind consangvinitatea pledează pentru o transmitere autosomal recesivă. S-a notat în unele studii o incidență mai mare a cosangvinității în cazurile familiilor cu SM, față de populația generală (STAMATOIU 1989). Existența unor discordanțe între procentele de SM familiale și SM la gemeni este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și dizigoți, au scos la iveală factorul genetic, care este considerat mai mult factor favorizant decât etiologic. Frecvența cu care celălalt geamăn este atins de SM de este de 2,5 pentru cazul monozigoților (CONFAVREUX, 1991). Un alt factor ce pledează pentru teoria genetică este asociația între SM și un anumit genotip, în ceea ce privește structura moleculară H.L.A. clasa I și II. Pentru moleculele clasa I-a legătura a fost făcută cu H.L.A. - A3 și B7, iar pentru H.L.A. clasa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienții cu SM. Ipoteza cea mai veche consideră depresia din SM ca o reacție pshilogică, ca o reacție la boală. Recent, mai multe cercetări invocă originea endogenă (biologică) a depresiei, fiind legată de leziunile cerebrale din SM. În favoarea acestei teorii pledează următoarele: - frecvența depresiei este mai mare la bolnavii ce prezintă leziuni ale sistemului nervos central decât la populația generală sau la bolnavii al căror handicap nu este în raport cu leziuni ale sistemului nervos central (afecțiuni neuromusculare sau spinale), dar trebuie notat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
stări disforice caracterizate prin tensiune, iritabilitate, incapacitate de a controla dispoziția. În aceste două studii, tulburările emoționale erau colaborate cu atingerea cognitivă, ceea ce sugera originea lor organică. Studiul lui RABINS și colaboratorii (1986) nu scoate în evidență același lucru, ci pledează în favoarea unei predispoziții psihologice. Este cu atât mai dificil să separi ceea ce este consecință a bolii de tulburările personalității anterioare, cu cât un anumit număr de fapte pledează în favoarea existenței unei componente psihosomatice în SM. Astfel QRAITT și colaboratorii (1988
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
lui RABINS și colaboratorii (1986) nu scoate în evidență același lucru, ci pledează în favoarea unei predispoziții psihologice. Este cu atât mai dificil să separi ceea ce este consecință a bolii de tulburările personalității anterioare, cu cât un anumit număr de fapte pledează în favoarea existenței unei componente psihosomatice în SM. Astfel QRAITT și colaboratorii (1988) au arătat că 70-80% din subiecții prezentând SM trăiseră, în anul care preceda apariția bolii, de 2 ori mai multe evenimente purtătoare de o puternică încărcătură emoțională, decât
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
afecțiuni demielinizante, trebuie să facem diagnosticul diferențial al SM și cu aceste afecțiuni. Encefalomielite post eruptive și post vaccinale sunt precedate de respectivele boli eruptive sau de o vaccinare, mai ales cea antirabică. Această constatare este un prim fapt ce pledează împotriva SM. Se știe însă că uneori, SM poate debuta după o viroză sau după o vaccinare, ceea ce îngreunează diferențierea acesteia de către o encefalomielită post vaccinală, de exemplu. Numai evoluția în timp a afecțiunii poate să ne spună că aceasta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anormale ce codifică o proteină analogă ca funcție actinelor, în fine, porțiuni oncogene ale unor virusuri cu potență cancerigenă integrate în nucleu la nivelul genei ce codifică una ori alta dintre cicline, nu induc o multiplicare anarhică. Există lucrări care pledează în favoarea implicării ciclinelor în boala neoplazică. Astfel, o genă care codifică o proteină analogă ciclinelor prezentă în cromozomul 11, q,12 este implicată în tumori ale glandei paratiroide, în cancere de sân și leucemii. Oncogene ale virusului hepatitei B, integrate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și de faptul că aproape 90 % din adulții din unele țări vesteuropene sunt infestați cu virusul Epstein-Barr potențial oncogen. Cu toate acestea, neoplaziile dovedite a fi induse de virusul Epstein-Barr la populația albă, sunt practic inexistente. Un alt exemplu care pledează pentru eficiența imunosupravegherii naturale, rezultă din aplicarea terapiei multi-drog, al cărei scop este de a inhiba replicarea HIV. La cazurile astfel tratate, incidența de noi cazuri de sarcom Kaposi a scăzut spectaculos (de 40 de ori). Nu e însă vorba
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
străinătate în Iași după săvârșirea studiilor, în seara de 25 oct. 1863, iar Titu Maiorescu, altul dintre fundatori, plecase cu o zi înainte din Iași la Berlin...” Maiorescu va reveni la Iași abia la 4 ian. 1864. Un fapt care pledează pentru începuturile Junimii în 1864 a avut loc la o dată care se poate deduce cu oarece probabilitate. Este vorba despre o întâlnire a fondatorilor - fără Pogor - care a avut loc în casa lui Titu Maiorescu din curtea Trei Sfetitelor, când
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
reuniunii care avea ca scop pregătirea programului prelegerilor populare, ce vor debuta la 9 februarie 1864, atunci putem admite că lectura tragediei - constituită în „întâia ședință a Junimii” - a avut loc cam pe la sfârșitul lunii ianuarie 1864. Pentru această variantă pledează și cele notate de Iacob Negruzzi în „Dicționarul Junimii”. Aici el spune că botezul Junimii a avut loc „într-o duminică din primăvara anului 1864, după o prelegere a lui Titu Maiorescu”. Apoi într-o scrisoare din 20 martie - stil
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Argument Într-un articol din ziarul Timpul din 28 iunie 1880, Eminescu pledează în favoarea studiului elinei și latinei în școlile românești pe temeiul utilității lor pentru societatea actuală. Valoarea formativă a culturii clasice i se pare indiscutabilă, căci ea are calitatea determinată de a crește, fiind în esență educativă. E drept, pentru a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]