5,260 matches
-
și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
de ne ascultă, fie de nu ne ascultă cineva. Am luat hotărârea ca atâta vreme cât voi avea suflare în mine și cât va voi Dumnezeu să fiu în această viață, să împlinesc această slujbă și să fac ce mi s-a poruncit, fie de mă ascultă, fie de nu mă ascultă cineva<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre datoria de a predica, în P. G., XLVIII, 963-82. footnote>. Hrisostom știe să dezvăluie sclipiri incredibile ale gândului și ale sentimentului. Predicile sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
nu încurajau oferirea unui ajutor așa încât primitorul să fie încurajat la lene: „«Cei însetați mergeți la apă» (Is., 55, 1), spune Isaia; iar Solomon sfătuiește: «Bea apă din vasele tale!» (Prov., 5, 15). Filozoful Platon, luând această idee de la evrei, poruncește în «Legile» sale (Platon, Legile, VIII, 844 AB), ca plugarii să nu scoată și să nu ia apă de la alții, până ce mai întâi nu sapă în pământul lor până dau de pământ bun și văd că nu găsesc apă. Este
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; în temniță și M-ați cercetat» (Matei, 25, 35-36). Ce poate fi mai ușor ca poruncile acestea? Hristos nu ne-a poruncit să iscodim și să cercetăm pe cei pe care vrem să-i ajutăm. Tu fă-ți datoria ta, ne spune Hristos, chiar dacă-i om de rând, chiar dacă după înfățișare este un om de lepădat! Eu primesc tot ce faci pentru
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
crai era însoțit de mulți oșteni. Când, în sfârșit, craiul a văzut-o, cu glas blând a rugat-o să adăsteze, că el vrea să-i grăiască. Ascultându-i povestea, tot atunci el, care era tulburat de gingășia fetei, a poruncit sfetnicilor și celor din oaste să nu-i facă niciun rău. Așa că, pe dată, domnița s-a îndrăgostit de acel prinț și s-a hotărât să-l urmeze oriunde, iar mai apoi trebuia să aivă loc și nunta celor doi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ceafă cu care vede tot, chiar și atunci când doarme, dar cea de-a treia noră, după ce suportă răul tratament se gândește la un plan de pedepsire a babei, pe care chiar îl pune în aplicare. În loc să lucreze noaptea, așa cum a poruncit soacra, ea pregătește bucate bune și petrece cu cumnatele ei, spunând a doua zi că în timp ce baba dormea au venit părinții ei și i-a ospătat. Apoi rânduiește și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci. ―Cumnatelor, zise ea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu o darabană făcută după ideea Talpei Iadului. Închid poarta iadului în urma lui, astfel că Ivan se îndreaptă din nou spre rai. La intrare întâlnește Moartea, pe care o închide în turbincă, spunându-i că se duce să vadă ce poruncește Dumnezeu. Tălmăcește în felul lui spusa Domnului, obligând Moartea să mănânce trei ani pădure bătrână, apoi trei ani pădure tânără. Când Dumnezeu se interesează de Ivan, constată că e destul de bătrân și hotărăște să-i ia turbinca și să-l
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
generalul risipit în nenumăratele ființe individuale. Fară individualizare nu exista artă”40. În vreme ce judecățile sunt totdeauna niște teze, formele extralogice care le acompaniază sunt doar niște pretenții. Spre deosebire de formele extralogice, care nici nu afirmă și nici nu neagă ci întreabă, poruncesc, roagă, cer, etc., judecățile sunt neapărat tetice, deoarece răspund. În cea mai esențială însușire a judecații aceea de a fi totdeauna un răspuns rezidă faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și mângâierea, precum el însuși spune : Cel mai bun mijloc de vindecare nu-i numai tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
de ne ascultă, fie de nu ne ascultă cineva. Am luat hotărârea ca atâta vreme cât voi avea suflare în mine și cât va voi Dumnezeu să fiu în această viață, să împlinesc această slujbă și să fac ce mi s-a poruncit, fie de mă ascultă, fie de nu mă ascultă cineva<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre datoria de a predica, în P. G., XLVIII, 963-82. footnote>. Hrisostom știe să dezvăluie sclipiri incredibile ale gândului și ale sentimentului. Predicile sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
generalul risipit în nenumăratele ființe individuale. Fară individualizare nu exista artă”40. În vreme ce judecățile sunt totdeauna niște teze, formele extralogice care le acompaniază sunt doar niște pretenții. Spre deosebire de formele extralogice, care nici nu afirmă și nici nu neagă ci întreabă, poruncesc, roagă, cer, etc., judecățile sunt neapărat tetice, deoarece răspund. În cea mai esențială însușire a judecații aceea de a fi totdeauna un răspuns rezidă faptul ca judecata trebuie să fie neapărat ori afirmativă, ori negativa. Însăși copula este sediul afirmației
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
pe care o are muzică asupra sufletului, se amintește tinerilor cazul lui Pitagora, care a întâlnit odată în drum un grup de tineri în stare de ebrietate. Filozoful a chemat la sine pe flautistul care conducea orgia și i-a poruncit să schimbe felul muzicii și să cânte în stilul dorit. Urmărea a fost că tinerii s-a dezmeticit, au rupt cununile de pe cap și au fugit rușinați. Atâta diferența există între a se lasă cineva influențat de o melodie de
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
fel de bordel semiclandestin. Mult mai lucidul Fred Vasilescu consacră acest adevăr: "Aci vii, dar după ce termini pui o monedă sub scrumieră, pe noptieră, și pleci cu grija să nu lași nimic compromițător la fața locului."196 Când don Quijote poruncește dresorilor să deschidă cușca leilor captivi pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a binelea. Replica scutierului Sancho Panza dezvăluie o calitate ce ține de natura cavalerească: Nu e nebun, e doar curajos!" De aceeași bravură dă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
principiu elin al triumfului luminii în fața întunericului (Agapè), chiar dacă forțele obscure se dovedesc copleșitoare: "Privește-acest portret, și pe acesta;/Doi frați sunt zugrăviți. Vezi ce lumină/ Domnea pe-această frunte: cârlionții/Luceafărului; Jupiter la chip;/Ochii lui Marte, fulger și porunci;/La port Mercur fugaciul, pogorât/Pe-un vârf de munte ce sărută cerul;/O îmbinare și-o alcătuire/ Pe care zeii toți și-au pus pecetea/ S-arate lumii-un om într-adevăr/."207 Uciderea unei asemenea ființe investite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la cea soborniceasca biserică pecetluită, cântând: «Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi». Apoi, stând înaintea ușii bisericii, a zis către popor: Ridicați mâinile voastre și strigați cu dinadinsul: «Doamne miluiește». Și aceasta făcându-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere și, apropiindu-se de ușă, a însemnat-o cu semnul crucii de trei ori și a zis: «Bine este cuvântat Dumnezeul creștinilor, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor». Și, glăsuind tot poporul: «Amin
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...<footnote Introducere, în P.S.B..., vol. 21, p. 13. footnote> Nectarie, patriarhul anterior, fusese un mare senior, și fastul clerului înalt ajunsese la
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
patriarh, care cerea să fie vândute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop a considerat că se face risipă și a poruncit ca banii care erau de prisos să fie transferați la spital. Și pentru că era nevoie, el a construit mai multe spitale pe care le-a pus sub conducerea a doi preoți cucernici. Apoi, Ioan a cercetat registrele iconomului și, găsind
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
și fugi în țara lui. Într-un pseudo-sinod ținut la Stejar, aproape de Calcedon și condus de Teofil, patriarhul Ioan este condamnat și depus. Împăratul Arcadie, un om slab, influențat de soția sa, a aprobat hotărârea luată la Stejar și a poruncit ca să fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decât până în Bitinia, când, datorită unei răscoale a poporului, care își iubea și respecta conducătorul spiritual, împăratul este nevoit să-l recheme și Ioan este primit în triumf. Împăcarea n-a durat
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
luptă. Întrebând Murad dacă îi contestă cineva dreptul de succesor la tronul bizantin, Jean Ange îi spune că el este singurul moștenitor și adevăratul învingător. Sfidat cum n-a fost niciodată, Mehmet, deși îi recunoaște adversarului vocația ereditară de Paleolog, poruncește călăilor să-i deschidă venele de la genunchi. Jean Ange, muribund, se roagă lui Dumnezeu să-i îngăduie întoarcerea în chip de corp astral pe ruinele zidurilor, pentru a culege floarea întunecată ce va răsări din trupul iubitei sale Anna Notaras
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
faptelor. Nu este posibil și nici recomandabil să încercăm să explicăm de ce este „bun“ ceva. În opoziție cu Schlick, care scria despre etică și despre sensul vieții, Wittgenstein afirma că el preferă să spună că ceva este „bun“ fiindcă o poruncește Dumnezeu, în loc să spună că Dumnezeu vrea „binele“ fiindcă acesta este „bun“. „Cred că prima concepție este cea mai adâncă: bun este ceea ce poruncește Dumnezeu. Căci ea taie calea oricărei explicații «de ce» este bună“ Tot așa explicația unei opere de artă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și despre sensul vieții, Wittgenstein afirma că el preferă să spună că ceva este „bun“ fiindcă o poruncește Dumnezeu, în loc să spună că Dumnezeu vrea „binele“ fiindcă acesta este „bun“. „Cred că prima concepție este cea mai adâncă: bun este ceea ce poruncește Dumnezeu. Căci ea taie calea oricărei explicații «de ce» este bună“ Tot așa explicația unei opere de artă, de exemplu, a unei sonate de Beethoven, trebuie să fie respinsă, nu fiindcă nu este adecvată, ci fiindcă este o explicație. „Etica nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
început: "am căutat și am judecat domnia mea cu toți cinstiții boieri ai domniei mele", pentru ca după aceea, cu sau fără menționarea credinței boierilor, hotărârea să fie legată numai de persoana domnului: "A dat domnia mea" sau "Însuși domnul a poruncit"693. Hotărârea adunării apare totdeauna ca fiind luată în unanimitate, principiul majorității fiind introdus doar sub ocupația rusă, între 1768-1774694. În fiecare caz în parte aveau loc dezbateri, tratative și contestări. Până în secolul al XVII-lea Adunarea stărilor privilegiate își
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1457. Un document datat la 20 iunie 1357 este semnificativ în privința organizării și desfășurării Congregațiilor generale ale nobilimii, sașilor și secuilor, precum și al locurilor de desfășurare 723. Capitlul din Oradea raporta regelui Ludovic I în legătură cu o cercetare ce i se poruncise și ținută ab omnibus nobilibus, Siculis et Saxonibus, aliisque cuiusvis status et condicionis hominibus eiusdem partis în trei congregații (in tribus congregacionibus) ale universității nobililor, secuilor și sașilor din zisele părți ale Transilvaniei (universitati nobilium, Siculorum et Saxonum, dicte partis
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lăsași?"21, fiind înlocuită aici de un epilog ca un legat testamentar adresat Mariei: "Eu nu m-am dat / Nici nu m-am lăsat/ Pentru mine / Ori pentru tine, / Ci pentru neamul omenesc / Pe care-l mântuiesc / După cum Tatăl a poruncit / Ca să fie împlinit! / Apoi capu și-o plecat / și sufletu și-o dat"22). Episodul "Preminte Solo-mon" din legenda muntenească Maica Domnului la răstignirea lui Hristos o prezintă pe Fecioara Maria ca deschizătoare a porților iadului, alături de Mântuitorul element, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
i se răspunde astfel, voi să-i pună mai multe întrebări, ca să-l facă pe acuzat să se încurce în răspunsuri." După ce-și vine în fire, își analizează fapta și scrie o scrisoare domnișoarei de La Mole, cerîndu-i iertare și poruncindu-i să-și găsească o partidă bună de căsătorie la un an după moartea sa. Cînd temnicerul îl anunță că doamna de Rênal nu e decît rănită, cade în genunchi, plîngînd cu lacrimi fierbinți care "izvorau din generozitate". Zilele trec
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]