4,088 matches
-
mai-da-n pără-ssit.... Antoniu Îl ajută să se ridice În capul oaselor, așezându-i cu grijă picioarele pe pământ, lângă pat și vârându-i-le pe rând În ciubotele mizere cu care a venit Încălțat. Respirația lui Kawabata s-a mai potolit după ce a băut ceaiul, iar cuvintele Încep să curgă fără poticneli dureroase și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat cu amenințări și Îmbrânceli de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
neputință. Foamea zgâlțâie din temelii trupurile ciuntite și sfârșite de sărăcie, și un fior de teamă, ca un cutremur le devastează viscerele. Cei care au primit porțiile se vor ascunde prin cotloanele pe unde Își duc traiul, pentru a-și potoli burțile goale. Dincolo de ghișeul prin care mâncarea iese În chip de porție măsurată cu ochiul, la milimetru, cea care Împarte și-ar pierde din autoritate dacă nu ar zbiera la bieții Înfometați și nu ar amenința din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cozonaci, portocale și carne. A fost o premieră absolută, În acest loc părăsit de civilizație și, de aceea, năvala oamenilor, a avut forța unui uragan și vuietul vântului. Antoniu a asistat de pe margine la acest ,,cataclism,, , a Încercat chiar să potolească ,,furtuna,, , a făcut apel la calm și la demnitate, strigând că Dumnezeu are grijă de toți, dar vuietul a crescut paroxistic, iar păruielile și călcatul În picioare, s-au consumat fără să țină cont de etichete și de rugămințile Înlăcrimate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
celor trei mesageri. Mașina din burta căreia fuseseră scoase Îmbrăcămintea și bunătățile, arăta la sfârșit, ca după un atentat irakian cu bombă, iar mesagerii aveau chipurile livide de efort și de spaimă. Pentru faptul că a Încercat să-i mai potolească pe disperații care se luptau Între ei cu atâta Înverșunare, Antoniu a primit și el, un zaț de la această darnică asociație: câteva haine, un cozonac și niște ouă roșii. De la plecarea Plăcințicăi, Încăperea nu a mai fost atât de curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mititica? Pentru crimă bătrâne. Mi-au dat drumul alaltăieri, după cincisprezece ani, cu o lună Înainte de termen. Știi ce am făcut eu la mititica? Am Învățat să supraviețuiesc, să mă apăr, să nu fiu omorât de alții, și să-mi potolesc nevoia turbată de sex. Eram tânăr când am intrat acolo și onania nu mă satisfăcea. I-am călărit cincisprezece ani, pe toți nenorociții ăia, pe rând. Dacă femei nu existau, m-am mulțumit cu pocitaniile alea de infractori. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mână și mă ridică deasupra capului, ca în desene animate, apoi mă aruncă de-o parte și de alta, cu viteză și fără prea mare efort. Simt că am încurcat-o, că n-am ce face și încerc s-o potolesc cu vorba bună. M am trezit râzând în hohote, locuiam încă în Universal cu Cla, eram însă cu bagajele la ușă, cu o seară înainte tocmai ne luaserăm adio de la Bil și Irina, de la Adela și David, de la toți amicii
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
aduce la alăptat numește zâmbetul Dorei grimace, strâmbă tură... Am făcut mari eforturi de obiectivare, civilitate, politețe ca să nu urlu ! Și apoi alte serioase eforturi de voință să nu-mi înșfac copilul și să fug acasă ! Acasă ? Cla m a potolit, mi-a explicat rațional, ca întotdeauna, că e bine să fie protejată dacă ne dă prin cap s-o botezăm în România. Să-i ferească însă Dumnezeul lor catolic cantonal să facă Dora vreo reacție la vaccin ! Acum stau îmbufnată
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
toți. Poate vor veni peste zece, sau douăzeci de ani, sau poate nu vor veni niciodată. Biserica însă este pregătită să-i primească, dacă ei, oamenii, credincioșii vor veni. Aici este marea problemă: dacă vor veni. Aștept să se mai potolească această caniculă și să repornesc spre Le Val, ținta călătoriei de astăzi. De după Frejus până aici, drumul meu a fost pe lângă pârâul Argens, pe care îl las aici. Este frumoasă Provence, plină de pini, viță de vie, măslini, cu localități
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o mai trăiesc vreodată, și-i mulțumesc lui Dumnezeu că totul s-a limitat doar la acești primi pași în cuptorul cu foc. A fost ca un fel de mic preludiu în tinda iadului. Reiau drumul când căldura se mai potolește puțin și seara ajung la Gallargues, unde mă așteaptă doamna Marie Jeanne Philippe, care mă va găzdui în casa ei, la cererea doamnei Debard din Arles. D.na Philippe locuiește într-un sat, Aubais, unde are o casă mare și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cărți! Am mai adăugat eu. Această cărticică aparținând inginerului Haralambie Năstase, fost director tehnic la Fabrica de rulmenți din Bârlad, unde eu am lucrat, și-i luam interviuri pentru ziarul Rulmentul, a apărut sub îngrijirea mea, spre a-i mai potoli supărările: bolnav la 80 de ani, se folosește de o cârjă, cu soția bolnavă și fata (fost lector universitar la Conservator, pianistă strălucită) ajunsă nebună, și-a dorit să lase, acum, la plecare, un semn pe pământ, o amintire despre
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93031]
-
21 iulie 1831, ziua când aceasta a început, până în 13 ianuarie 1832, statistică apărută în "Der Siebenbürger Bothe", XLVI (1832), nr. 8 (28 ianuarie)171, prezintă mici diferențe, dar le apreciem ca fiind mai amănunțite și mai exacte: Epidemia se potolise pentru moment, se deplasase mult spre apus și bântuia în 1832 cu furie Occidentul, pentru ca apoi, poposind în Peninsula Iberică, în 1833-1834, și în Italia, în 1835, să se întoarcă prin Austria și Ungaria în Banat și Transilvania, în 1835-1837
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lucrurile, a sosit la Slatina, la 19/31 august, și a găsit acolo pe doctorul Estiotu în plin exercițiul funcțiunii. Măria Sa s-a dus printre bolnavi și, prin vorbele sale de mângâiere, dar mai ales prin prezența lui, le-a potolit spaima. A fost înființat un spital prin grija doctorului Estiotu și cu ajutorul ocârmuitorului [județului], aprovizionat cu toate cele necesare; a fost deschis un azil pentru cei care se socoteau mai înainte lipsiți de orice sprijin; bolnavii îmbărbătați au prins puteri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aducea la cunoștința Vorniciei că, mergând la satul Prișneni din jud. Mehedinți, a aflat de moartea de holeră a doi locuitori; la 15/27 octombrie s-au mai îmbolnăvit încă doi; dîndu-li-se ajutorul medical cuvenit, spaima locuitorilor s-a mai potolit. Protomedicul dădea apoi publicității o statistică cu numărul bolnavilor, însănătoșiților și decedaților de holeră de la 27 septembrie/9 octombrie până la 15/27 octombrie în județul Mehedinți 189: După cum se poate constata, per total, letalitatea în județul Mehedinți, a fost ridicată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de se încrucea tata și mama când mă vedeau cu dânsele. Și ca să mă scape de belea, m-au trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau și oile noastre, să șăd acolo până s-a mai potoli boliștea. Însă peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frământat și m-a zgârcit cârcel; și-mi ardea sufletul în mine de sete, și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta, numai se întorceau pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bolnavi, 35 de decedați; la 22 iunie/4 iulie din 176 de bolnavi, 43 de morți și la 23 iunie/5 iulie din 191 de bolnavi, 52 încetați din viață. Din restul principatului erau comunicate următoarele date: Spre a mai potoli panica stârnită de cumplita molimă, ziarul "Vestitorul romînesc" publica, în numere succesive, diferite instrucțiuni medicale pentru prevenirea și îngrijirea cazurilor de holeră, făcând cunoscut, în același timp, că ținea la dispoziția cititorilor "o cărticică împotriva holerii, adică măsuri de pază
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Comerțului din Pesta a trimis o altă circulară episcopilor din provincie la 9 iulie, prin care aceștia erau invitați să dea dispoziții preoților de a îndemna populația la un trai rațional și la îngrijirea metodică a bolnavilor. Ei trebuiau să potolească temerile oamenilor, arătîndu-le că intensitatea epidemiei era mai scăzută ca la 1831 și că maladia era curabilă, dacă se respecta tratamentul prescris. Spitalele și casele afectate unor asemenea instituții trebuiau păstrate în desăvârșită curățenie, iar medicamentele distribuite cu competență de către
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trupei a fost regretabilă eroarea medicilor, căci, neștiind cu siguranță ce boală bântuie, nu luau măsurile trebuitoare: pentru moralul trupei însă... a fost binevenită, căci a liniștit spiritele. Când văzurăm cu câtă îndîrjire susțineau doctorii că nu era holeră, ne potolirăm și noi... E ciudat cum se obișnuiește omul cu toate: ce liniștiți trăiam noi printre sutele de holerici, în grămada aceasta de mizerie omenească...". Dar curând molima s-a extins la întreg corpul de armată. Acum, "cum se îmbolnăvea vreun
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
balcon, convins fiind că din urmă te va Întoarce ca și până acum glasul lui Cătălin: — Hai, Mihnea, las-o baltă! Lasă, că ne arăți tu mâine ce zmeu ești și cum știi tu să zbori până În camera mândrelor! Hai, potolește-te acum, Înghițitorule de săbii! Du-te și fă nani, nasolule, că toată seara nu mi-a tihnit de tine! Altădată o să am grijă și coniacul Callypso o să ți-l dau cu pipeta! * Mă Întorceam, strângând triumfător țigările În pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
spus și m-a bătut, așa, pe umăr. „Îmi Închipui că așa te-ai Învățat acolo, să nu-ți permiți să pierzi nici un minut, pentru că la voi timpul Înseamnă bani. Dar, și dacă te enervezi, spune-mi ce o să câștigi? Potolește-te! Vino-ți În fire! O să punem toți mână de la mână și În câteva minute bagajul tău are să fie gata! Ce nu Încape În valize vârâm frumușel În pungi! Avem pungi, lasă, nu ne purta tu de grijă! Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mea albă, șosete și săndăluțe? Am adormit cu dorința și speranța că se va găsi o rezolvare și totul va fi minunat, asemenea unui vis de o rară frumusețe. A doua zi, dimineața, s-a oprit ploia. Vântul se mai potolise, după ce toată noaptea a fost furios, rupând crengile copacilor și trântind la pământ o grămadă de fructe. Ceva mai la vale de casa noastră, peste drum, locuia prietena mea, Lora. Eram de aceeași vârstă, născute În același an. Ne jucam
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
că prudent este cuvântul cel mai potrivit ( așa mi se pare). În fiecare noapte, Înainte de a adormi, pornesc Într o lungă și minunată călătorie alături de tine. Tu ești lumina nopților mele de singurătate, izvorul de apă vie la care-mi potolesc setea de dragoste și tandre mângâieri, raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Nu te supăra dacă aștern pe hârtie prea-plinul inimii mele. Rezerva ta mă intimidează de atâtea ori, Îmi oprește mărturisirile pe buze, mă tulbură. Îți scriu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
oamenilor să-mi pară mai luminoase, mai pline de iubire și cântec! De-ai ști cum inima-mi vibrează, gândindu-mă la ceasul acela de taină! Tu ești lumina nopților mele de singurătate ... Izvorul de apă vie, la care-mi potolesc setea de dragoste, Raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Îți mărturisesc, chiar dacă ai să zâmbești! N-ai zâmbit! mi-ai spus mai apoi. Ai fost atât de fericit! Uite! Mai e puțin până la primăvară, când cireșii vor Înflori
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și-ți mănânci serile în uitare. Te uiți la televizor, emisiuni de divertisment, sitcomuri, documentare. Puțini au gusturi așa eclectice ca ale tale, Jemima, și puțini au cunoștințele tale. Sau poate citești, de vreme ce ai sute de cărți care să-ți potolească setea asta de cunoaștere. Mare parte din timp ți-o petreci însă stând întinsă în pat, visând cu ochii deschiși la povești de dragoste - ceva la care ai puțină experiență. Să nu mă înțelegeți greșit: Jemima nu mai e virgină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la o parte, pentru că deși se pare că nu-i pot rezista deloc, în acest moment trebuie să scap de faza asta cu Jenny. Așa că-i spun tot, sărind doar peste partea cu cât eram eu de mare. Brad se potolește. Complet. ― Îmi pare rău, spune, așezându-se la loc în spatele biroului. Nu trebuie să lași asta să te supere, se poartă doar foarte grijuliu cu mine. ― Dar e o nebunie, zic eu, pentru că încep să devin ușor enervată de chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Todiriță... Au stat ziua următoare și încă o noapte, fără să se știe când vor pleca. Locotenentul trecea mereu spre Biroul de Mișcare al gării și se întorcea înjurând. Nimeni nu îndrăznea să-l întrebe ceva. Ninsoarea și vântul se potoliseră. Abia pe la chindie, în cea de a doua zi, locotenentul a trecut pe la fiecare vagon. Când a ajuns la vagonul patru, a ordonat: ― Sergent Dumitru Dinsus, peste zece minute te prezinți la vagonul meu. ― Am înțeles, domnule locotenent - a răspuns
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]