4,003 matches
-
responsabili" mai mărișori, pe care i-am cointeresat să ne ajute și, pentru moment, lucrurile s-au mai îndreptat. Faptul l-a bucurat. M-a oprit, mi-a zâmbit și m-a asigurat că "oricum, diavolii iștia s-au mai potolit". Și, chiar dacă mai apoi "programul de joacă" a fost încălcat, gestul nostru, intenția, încercarea cel puțin, l-a bucurat într-atât, încât ne-am împrietenit și ne-am tot vorbit și confesat. Într-o zi m-a oprit și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și bine că te-am regăsit, n-am să te mai pierd niciodată, mămica mea Felicia măcelărită și hăcuită-n halu’ ăla, care-n nădejdea surorilor ei ar fi dus-o la Mortu’ Fript, scorpiile, dar de-acum se mai potolise zăpușeala și Ortansa cu Viorel rodeau ca niște iepuri din a doua tranșă de porumb fiert cu rezistența lui Andrei. Noi picoteam lungiți În iarbă pe lângă ei. Nu mai era mult până să se Însereze. Precis o să-i apuce noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și mutei de scandal. — S-au luat și părinții după copii și s-au cam dat cu capetele de ciment. Steluța, ce mai, a dat cu mama ălora de ciment și p-ormă au sărit și bărbații. Abia i-am potolit. Nici nu-ți dai seama ce periculoasă-i muta când o apucă. — D-aia o pui cu tu mâinile pe pereți, am spus, de parc-ai căuta-o de arme. — Să fii sigur că d-aia. Știi cum e vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Vădăstrița, ori În Techirghiol. S-a dus și mi-a lăsat-o pe muta asta pe cap. Unde să-i mai dau drumu’ afară-n Împușcături, dacă ea n-aude? N-am decât s-o țin aicea până s-o potoli zăpăceala asta de Revoluție. Steluța mă lingea pe față ca un cățel. Se agățase de mine, mă ținea strâns de Încheieturile mâinilor, Împiedicându-mă să spun ceva, și oricum nu mă mai simțeam În stare să articulez vreun reproș. Bucuria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aripilor pentru a porni în zbor spre miazăzi... Semn, că a venit toamna. În anul acela, toamna se prevestea lungă și frumoasă. Seară de vară, seară caldă și senină. Cerul era plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
A venit și decembrie... luna lui Ningău, cu primii fulgi și vânt aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de zăpadă. Iarna începuse de timpuriu...Vremea rece a venit deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai fost multe”, cum spuneau sătenii. Au sosit și sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care acoperea drumul că nu se mai știa pe unde-i. „ Ei, lasă-i Ilie... lasă-i !.. Asta-i plăcerea lor, lasă-i..!” Cum să-i las !.. Ne fac de rușine, datinele..!”, se înverșună Sfinția Sa. „ Ei hai..!”, încercă ea să potolească furtuna care se pornea să se dezlănțuie, cu o indulgență de necrezut pentru, profesoara de matematică, spaima Liceului Internat din Iași. Dar, Părintele Director, de neînduplecat, în miez de noapte a pornit din capătul satului, unde era cazat, prin omătul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu o indulgență de necrezut pentru, profesoara de matematică, spaima Liceului Internat din Iași. Dar, Părintele Director, de neînduplecat, în miez de noapte a pornit din capătul satului, unde era cazat, prin omătul până la brâu, orientându-se după vuiete, să potolească pe tulburătorii de datină. ... Satul vuia de pocnete și „hăieli”... Sătenii ieșiți pe la porți, ascultau înfiorați ceea ce nu mai auziseră în viața lor. Da’ zâceți-i cântecu’ cela fain cu „Moldova..”, că tare ne place..!, și, într-adevăr, le mergea la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Huooo !.. jos trădătorii !. afară din țară cu trădătorii !”. Activitatea antinațională dusă de PNȚ, tovarăși... complotiști și teroriști...” Dar, Piața n-avea răbdare să asculte discursul, și-l întrerupse din nou, cu huiduieli. „ Huooo !.. huoo !.. Jos teroriștii !”, gloata nu putea fi potolită. „ Dragi tovarăși ! Iuliu Maniu, cap al diversiunilor de tot felul a servit interesele occidentale..!” „ Huoo !.. Jos trădătorul... jos Maniu..!, îl întrerupse din nou mulțimea cu o ură ucigătoare. „ Da, tovarăși !.. a venit ceasul răspunderii... Iuliu Maniu să răspundă pentru actele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o clipă la alta. "Cri-mi-na-lii... cri-mi-na-lii !, scanda piața într-un glas. Tră-dă-to-rii !.. La moarte... la moarte !.. Hoții.. hoții !” ocări și batjocuri de tot felul ieșite din gura mulțimii, se încrucișau, brăzdând văzduhul ca niște sulițe. „ Tovarăși !.. Dragi tovarăși !.. încearcă să potolească furia oarbă a mulțimii. Ieri, tovarăși,.. ieri, procesul trădătorilor din fruntea fostului partid național țărănesc, s-a terminat..!” „ Huoo !.. huooo !”, urla Piața... La ocnă cu criminalii !”... Altă parte a pieții, striga „.. Huooo... huooo !.. vânzătorii, huoo la moarte cu ei..!”, văzduhul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lor.. moarte trădătorilor !” Pornirea „Pieții” nu mai putea fi stăvilită...Era ca un uragan care odată pornit sfarmă tot ce-i stă în cale. Văzduhul vălurea greu, apăsător, gata să se prăbușească peste ei. „ Tovarăși, tovarăși !.. încercă vorbitorul să mai potolească vacarmul. Vânzătorii de țară și-au primit pedeapsa binemeritată, tovarăși !” Și, activistul dădu citire cumplitei sentințe de condamnare, publicată în ziarele apărute de dimineața... Prin gura lui se pronunța sentința, condamnând om nevinovat, acuzat de crime născocite. Huiduielile „Pieții”, nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate cererile ce le aveau către Vodă. Și așa sdus singur la Curte. Scarlat Vodă Callimachi, privindu-l i-a ascultat cererea și astfel i-a potolit..!”. Asta s-a întâmplat în 1819, la Iași... dar, după vreo 10-12 ani, pe vremea lui Ioniță Vodă Sturza, alte tulburări, cu un caracter mult mai grav, au zguduit Țara Moldovei. Stăpânit de idealul neamului său, Mitropolitul Veniamin Costache... a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lumea cealaltă. Seninătatea și bucuria lui în actul sacrificial mă uluiesc. Eu nu pot accepta soarta asta; aș vrea doar să trăiesc, fiindcă, oricum, am moartea înlăuntrul meu. Aia îmi va aduce leacuri. Sper că acestea vor izbuti să-mi potolească istovirea de zi cu zi, chiar dacă știu că moartea interioară nu poate fi învinsă. La antipozi S-a întâmplat într-o clipă anume când, într-o după amiază caniculară, stăteam de vorbă cu soția mea în casa noastră aristocratică din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-ncerc și eu. La început m-am simțit ultragiat de asperitățile pământului și mi-am rănit tălpile. Dar, după câtva timp, pielea mea a devenit mai rezistentă. Aveau dreptate: contactul cu pământul e incredibil de sănătos. Reînnoiește vitalitatea trupului și potolește anxietatea sufletului. Jertfa Aiei Aia nu mai este. Ies din casă de mai multe ori pe zi ca să văd dacă se deschide ușa colibei ei, dar nu se petrece nici o minune. Curtea e pustie; oile, capra și pisica au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sau uscate. Reuniunea era un pretext pentru tot felul de conversații, de la cele mai glumețe până la cele mai metafizice, de jocuri de spirit și de varieteuri. Misiunea stăpânului casei era aceea de a-i distra pe oaspeți, de a le potoli setea, de a întreține discuțiile. Inițial, convivii erau așezați. Însă obiceiul oriental de a se întinde pe paturi s-a generalizat progresiv, progres care de altfel nu-i preocupa decât pe bărbați, întrucât femeile libere erau excluse de la simpozion. Erau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
început că e o porcărie, că dacă vrem ceva ar trebui să vorbim cu ofițerii, cu comandanții. Apoi, de ce să facem atâta zaveră pentru trei luni? Ce fusese greu trecuse din armată. Atunci așa am gândit eu. Le-am spus: "Potoliți-vă, băi, îi creați probleme lui Brotea și omul acesta a fost cu noi salon. Îl putem băga în pușcărie pe chestia asta". M. M.: Da, așa-i. S. B.: Nu, dă-l încolo că tot apevist este, iaca nu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
trei ori consecutiv în Parlamentul de la Strasbourg, a cauzat un incident amuzant în 1988, cînd Papă Ioan Paul al II-lea s-a adresat parlamentarilor europeni: întrerupîndu-i discursul, Paisley a început să strige, numindu-l pe Papă anticrist! S-a potolit doar după ce a fost dat afară din sală. Paisley nu a fost asasinat de ÎRA pentru că el a servit, evident involuntar, mișcării republicane, divizînd tabăra unionista în cele două partide, si pentru că declarațiile sale erau atît de extremiste, încît îi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
liberi, Însă lăsați la voia capilor de antrepriză sau a fabricanților, cari le storc puterile, dându-le de lucrat niște lucrări de dobitoace,nenorocite ființe cari se prăpădesc, se ofilesc și mor pe o rogojină, neavând nici apă spre a potoli setea, nici pâine pentru a-și Îndestula foamea. (Notă: a fost păstrată Întocmai ortografia originală fără a se interveni În text) POVESTE TRAGICĂ... Dincă era un tânăr rrom de la curtea din Iași a familiei boierului (logofăt) Dumitrachi Cantacuzino-Pașcanu și fiu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vocabular și de istoria limbii. Manual pentru clasa a VIII-a, București, EDP, 1978, 176 p. [101] POPESCU, ȘTEFANIA, Limba română în școala generală. Sistem de predare și metodologie. Partea I, București, EDP, 1978, 310 [-311] p.[cu bibliografie]. [102] POTOLEA, SILVIA; CRIVĂȚ, VICTORIA; DĂNUȚIU, JOIȚA; ALDEA, FLORIAN; CÎMPEANU, MARIA; RADU, IOANA, Tulburările limbajului scris, în: ȘA, 1978, p. 125 128. [103] PRUSACOV, FLOAREA, Atributul substantival în stilul tehnico-științific și problema predării limbii române studenților străini (vietnamezi), CRIP, 107 108. [104
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Dacă n-ar exista acești "vinovați", societatea ar trebui să-și schimbe atât realitățile cât și idealurile, ceea ce ar fi foarte dureros pentru majoritate. S-ar sparge în felul acesta stabilitatea sensurilor sub care membrii societății și-au așezat viața, potolindu-și în felul acesta noianul de întrebări ce stau să țâșnească în cazul fiecărui "posesor" de limbaj. * Muzica este un excelent mediu al trăirilor afective. O dovadă: anumite melodii interferează numai cu dispoziții afective bine determinate. (Din acest punct de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mai așteptăm vreo invitație, intrăm val-vârtej În restaurant și comandăm cina: porție mare de friptură de porc, bine condimentată, cu garnitură de ciuperci și alte legume, Însoțită de un pahar de vin roșu-rubiniu din renumita vale Barossa. După ce ne mai potolim foamea, ne veni năstrușnica idee de a face o scurtă plimbare prin Împrejurimile Împădurite ale hotelului. Aerul proaspăt și Întreaga natură parcă primenită ne Îndemna la promenadă spre Black Mountain (Muntele Negru), o colină de unde se poate admira cel mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se dezlănțui o nouă furtună Însoțită de o ploaie torențială și o canonadă cerească din cele mai Înspăimântătoare. Unii copaci erau dezrădăcinați și sute de ramuri sfărâmate și aruncate În aer. Pe scurt un dezastru. Abia spre ziuă totul se potoli și Într-un târziu un soare palid Își făcu apariția printre norii zdrențuiți de pe cerul cenușiu... TĂRÂMUL DE GHIAȚĂ Plecăm cu autocarul din Queenstown spre Milford Sound (306 km), printr-o regiune cu superbe peisaje În care s-a filmat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rugăm la toți zeii cunoscuți și necunoscuți din mitologie ca cerul să se mai limpezească pentru a filma aceste minunății naturale. Și ca Într-o frumoasă poveste, zâna cea bună s-a Îndurat de noi și ploaia s-a mai potolit, iar treptat volbura 492 Ibidem. 323 cenușie a norilor s-a destrămat. Ne aflam În preajma celor mai senzaționale puncte ale călătoriei noastre: zona cascadelor și a Muntelui Mitre. După Bowen, spectaculoasă cădere de apă de la 161 m, atenția ne este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
revarsă cu dărnicie o lumină Îmbietoare asupra caselor, pavilioanelor și muzeelor care și-au Închis porțile vizitatorilor. Rămân aleile umbroase, florile multicolore și grațioase, băncile pe care poți lenevi În continuare după un strop de răcoare. Căldura s-a mai potolit și parcul este invadat de tineri, copii, adulți doritori de conversație și mai ales destindere În aerul puțin mai răcoros al serii. Stau pe o bancă la umbra generoasă Întinsă de un arbore secular și ascult În liniște ciripitul păsărilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mulțimea de capete zâmbitoare. Cadrele didactice, În frunte cu directorul, se străduiau, În zadar, să țină piept valului de copii, frumoși În uniformele lor, care nu mai păstrau rândurile care le fusese impuse inițial. În sfârșit, zarva a mai fost potolită, și conducătorul unității școlare ne-a adresat urările tradiționale de bun venit și câteva profesoare ne-au oferit cadouri, câte un fular frumos tricotat, cu motive locale, numai bun pentru clima noastră mai rece, carpatină. În curtea școlii s-a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]