3,904 matches
-
-mi vocabular decât la maturitate. Cu excepția unui evreu lungan, îmbrăcat ca lumea, dar cam bleg, adică blând, modest și la locul său, fecior de comerciant din urbe, toți erau români. Ceea ce însă mă deosebea categoric de ceilalți, ceea ce căsca o prăpastie de netrecut între noi era vocația mea intelectuală, cunoștințele mele extrașcolare din domeniul culturii. Eu aveam bibliotecă personală, îngrijită de tata și mă bucuram, de asemeni, de cea a părintelui meu (atâtea cărți franțuzești!) - fiind și unicul dintre toți care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cel mic, tare blând și pistruiat, la Sibiu - intrând într-o cârciumă să și cumpere de la tejghea țigări, i-a zdrobit capul o sticlă de sifon adresată de cineva altui cap (devenise muncitor); cel mare a căzut iarna într-o prăpastie, în Munții Apuseni (era la schi sau la vânătoare? Locuia în Cluj, funcționar), fiind găsit abia după oarecare vreme, înghețat. S-a spus și că ar fi fost vorba de o moarte suspectă, cu substrat politic. Am revăzut-o apoi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a ține de ordinea naturii, căci cu ea mă născusem și nu cunoscusem alta, această ciocnire atât de fatală, de pustiitoare cu istoria altora (fiindcă, dacă nu ne bătusem, nu mai era istoria noastră) a căscat în subconștientul meu o prăpastie existențială, abia astăzi mai lesne de conceput. Din ce cauză se ajunsese la catastrofă? Cine era de vină? Mulțimea legionarilor în cămăși verzi, care foiau acum pe străzile vechiului burg Hermannstadt, întinerindu-l brusc, dătători de speranță ca orice tinerețe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
127). Clivajul dintre cele două culturi este atât de mare, încât se ajunge rapid la o incapacitate de comunicare și de comprehensiune reciprocă între indivizii care le aparțin: „Clasele inteligente [sic!] sunt în Rusia separate de poporul propriu-zis printr-o prăpastie cu mult mai adâncă decât în restul Europei, unde pozițiile sociale se explică mai puțin prin diferențele intelectuale, cât prin felul de a trăi și proporțiile averii. În celelalte țări europene, poporul posedă de fapt aceeași cultură ca și clasele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o asemenea evaluare, fie ea cantitativă sau calitativă, rămâne o noțiune vagă, confundată adesea cu simpla realizare a unei panorame jurnalistice sau a unui pressbook. Mondializare, concurență sporită, o mai mare solicitare din partea clientului, întreruperea serviciului în diferite feluri, șomaj - prăpastia dintre sfera muncii și cea a economiei se mărește continuu. Liderii așteaptă în viitor și din partea salariaților, nu numai din partea personalului, conducere, competență, inițiativă și implicare (Crozier, 1994). Serviciul de comunicare internă, din perspectiva dezvoltării economice a organizației (Tixier, 1996
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și în bocanci m-au întrebat cine sunt ... cu ce mă ocup. Când le-am spus că sunt geolog-geograf ... că sunt pentru prima oară în regiune ... domnul inginer de la volan ... care conducea foarte atent căci șoseaua mergea pe marginea unei prăpăstii ... lămurindu-se ce-i cu mine ... îmi dă replica "a vâ iz nauki?" (dumneavoastră sunteți om de știință?). Atunci eu ... care nu deprinsesem decât câteva expresii în limba rusă ... oarecum ofensat la auzul cuvântului "năuc" ... îi răspund că "vâ nasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prost, tâmpit). Efectul acestui răspuns a fost dezastruos ... ambii soți au izbucnit într-un râs de se cutremura mașina ... pe care el la un moment dat a oprit-o brusc căci roata din spate-stânga deja se învârtea în gol deasupra prăpastiei. Am coborât toți ... speriați de ce putea să se întâmple ... dar culmea ... că ei încă nu se puteau opri din râs ... repetând mereu "nauc znacit prostoi". Și tot așa ... repetând într-o veselie continuă ... am ajuns la Ialta ... iar noi am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de teatru japonez pentru o lume interioară ce colcăie de frustrări și tragedii insulare. A Pale View of Hills (Ștearsă imagine a dealurilor) se petrece jumătate în Japonia de după bomba atomică și jumătate (chiar mai puțin decât atât) în Anglia. Prăpastia dintre cele două lumi e atât de adâncă încât romanul nici măcar n-o privește drept în față. Ishiguro preferă s-o ocolească, să se ascundă de contraste, să ne lase să explorăm singuri polii planetei lui interioare. An Artist of
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bun), The Fifth Child (Al cincilea copil), autobiografia în două volume (Under My Skin și Walking in the Shade), Ben, in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult mai târziu apare tandrețea), dezicerea de comunism și de orice aduce cu totalitarismul (dezicere puțin prea zgomotoasă), îngrijoararea pentru viitorul extrem de amenințat al rasei umane. Bestseller-ul unanim recunoscut al lui Doris Lessing
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
credinței în respectiva ideologie, care nu mai era în acord cu raționalismul de origine al respectivei teorii. Condiționarea pavloviană avea limite aplicative într-un sistem social unde eul individual era subordonat unor imperative morale potrivnice credinței creștine, clădit pe o prăpastie dintre evoluția natural istorică a comportamentului și determinarea social-istorică a acestuia. Între un asemenea om și câinele de experiență al lui Pavlov pe care s-a probat fenomenul condiționării ("prezicerii") mai rămân doar asemănările, deosebit de atractive, însă sunt suspendate valențele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plecare în cele corporale. În ceea ce privește gândirea, însă, în loc să admită natura divină a acesteia, La Mettrie considera că ea este expresia capacității de organizare superioare a materiei soluție care și-a păstrat valabilitatea până în zilele noastre. Astfel, el evită cu abilitate prăpastia anterioară ridicată de senzualismul cartezian dintre materie și gândire. Prin formularea tezei conform căreia gândirea face parte din natură și reprezintă forma ei de organizare superioară, La Mettrie a făcut un pas pregătitor decisiv în domeniul cunoașterii vieții psihice, pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
defensivă spre exemplu o înțepare. Însă acolo unde e vorba de o senzorialitate propriu-zisă, de o reactivitate reflexă psihică propriu-zisă, soluția lui își pierde valabilitatea. Prin încercările sale de abordare a faptelor de reflectare senzorială, Müller a încercat să înlăture prăpastia pe care Hall a asumat-o, dintre fiziologia nervoasă și activitatea psihică cu toate că nu întotdeauna a ales cele mai adecvate mijloace. Teza lui Hall, aceea conform căreia putem vorbi de viața psihică doar dacă impulsul trece prin nerv, rămânea însă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Secenov, ca și de Wundt. Deseori ele au fost reinterpretate spiritualist, așa cum a făcut-o Schopenhauer. Faptele psihice rămân încă un apanaj al cabinetelor filosofilor. Deseori aici este minimalizat rolul obiectului în producerea reflectării, fapt care de fiecare dată reface prăpastia dintre reflectarea conștientă și realitate. Cu toate că Helmholtz a încercat să evite această prăpastie prin acțiunile neconștiente ale rațiunii, deseori el lasă deschisă poarta spre explicații de acest fel. Sistemul fiziologic a lui Helmholtz a fost elaborat sub însemnele nașterii viitoarei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
făcut-o Schopenhauer. Faptele psihice rămân încă un apanaj al cabinetelor filosofilor. Deseori aici este minimalizat rolul obiectului în producerea reflectării, fapt care de fiecare dată reface prăpastia dintre reflectarea conștientă și realitate. Cu toate că Helmholtz a încercat să evite această prăpastie prin acțiunile neconștiente ale rațiunii, deseori el lasă deschisă poarta spre explicații de acest fel. Sistemul fiziologic a lui Helmholtz a fost elaborat sub însemnele nașterii viitoarei științe a psihologiei, ale cărei fundamente a reușit să le schițeze. A făcut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
citez, ca și Vladimir Bukovski, acest verset din Ecleziast, despre supravegherea nevăzută și teama luată veșnic de la început. Trăisem asta și - în fundul sufletului meu - n-o uitasem. Din toată această experiență, mi-a rămas impresia că am trecut pe lângă o prăpastie; mi-a mai rămas și sentimentul fragilității acelor condiții care fac ca lumea să fie civilizată: libertatea de gândire, respectul și încrederea reciproce, toate aceste lucruri la care nu ne gândiserăm până atunci, într-atât ni se părea că erau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
etc.), accelerează adesea mobilizarea opiniilor (în special militante), dar nu atrage un număr mare de cetățeni în spațiul public. Comunicarea online, desprinsă de orice limitare geografică, poate lărgi, cel puțin în cazul utilizatorilor ei, limitele politice ale spațiului public, însă prăpastia dintre cei care dețin informația și ceilalți nu va dispărea ușor. Noile tehnologii par deci să multiplice oportunitățile de participare directă, nemediată la viața politică (idealul dintotdeauna al modernității). Însă marketingul politic orientează acțiunea politică spre publicuri-țintă din ce în ce mai individualizate (cetățenii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoluționar și, în provincie, prin agenții naționali și prin reprezentanții în misiune. El își dictează legea Convenției, unde se impun montagnarzii, se sprijină pe Clubul iacobinilor și pe societățile populare și poate deci lua măsurile cele mai nemiloase. Se adîncește prăpastia de sînge care separă Republica de Vechiul Regim, condamnîndu-l pe Ludovic al XVI-lea la moarte și executîndu-l la 21 ianuarie 1793. Se pune Teroarea la ordinea zilei la 5 septembrie și, la 17, o lege a suspecților alimentează ghilotina
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sociale", înțelege că trebuie să reconcilieze statul și catolicismul, la care ține foarte mult cea mai mare parte a populației. El negociază deci, nu fără greutate, în 1801, cu Pius al VII-lea, un *concordat care, în ochii papei, umple prăpastia care se săpase între papalitate și francezi și, în cei ai lui Bonaparte, recunoscînd religia catolică drept cea a majorității francezilor, reinserează clerul în structurile statului. Cele două părți văd în concordat atîtea avantaje încît Pius al VII-lea închide
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei, nici să rămînă pe cel al sclaviei. Franța a ales dinainte un drum nou. Dacă ea înțelege pe viitor să fie liberă, să nu cunoască decît suveranitatea ce se trage din ea însăși, direct și fără piedici, pe scurt, să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
democrație. De fapt, el a fost înlăturat de criza din 1968, care este mai întîi contestare anarhistă a instituțiilor stabilite și a formelor obișnuite de autoritate. DOCUMENT Republica nouă văzută de de Gaulle "De șapte ani, după prăbușirea sa în fața prăpastiei războiului civil și iminența falimentului economic și monetar, a început drumul înainte, prin adoptarea de instituții stabile și eficace, prin cooperarea care a înlocuit colonizarea, prin dezvoltarea planificată, în beneficiul tuturor francezilor, a economiei noastre, a dotării noastre, a învățămîntului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului, pe care îl definește, în funcție de producțiile lui, drept capăt al ordinii lumii, obiectivîndu-l în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru că schimbarea ar anula perfecțiunea ființei divine. Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, este omnipotent și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii sunt și trebuie considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dezbateri În care reprezentanții țărilor bogate condamnă rata de creștere a populației În țările sărace, refuzând să discute despre supraconsum și inegalitate, iar reprezentanții țărilor sărace condamnă supraconsumul și inegalitatea refuzând să discute despre rata ridicată de creștere a populației”. Prăpastia care-i desparte pe bogații și săracii lumii, atât În interiorul unei țări, cât și Între state este ireconciliabilă și crescândă. În 1992, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), În raportul anual, a ilustrat inechitatea reprezentând repartiția mondială a veniturilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intimității, adică utilizarea potențială a informației stocate În sistemele informatice Împotriva persoanelor, colectivităților sau organizațiilor. Pe un plan mai general, acumularea de informație În Internet și alte rețele informatice generează teama de amenințare la adresa democrației. În al optulea rând, lărgirea prăpăstiei digitale. Societatea informației și În perspectivă societatea cunoașterii propulsează societatea pe o nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou standard de viață și democratizează societatea. România, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]