19,544 matches
-
5.3.4. Similaritate și complementaritatetc "5.3.4. Similaritate și complementaritate" Am dezvăluit până acum importanța diferitelor genuri de similaritate și proximitate: etnică, religioasă, socioprofesională, de vârstă, rezidențială, de atractivitate fizică. Nu este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
limiteze puterea bărbatului. Emanciparea economică și culturală a femeii pune tot mai acut problema deciziilor democratice în cuplul conjugal (din ce în ce mai pronunțat și cu participarea copiilor). Contractul implicit și delegarea autorității. În luarea de decizii colective intervine însă dificultatea armonizării intereselor (preferințelor). Dacă preferințele sunt aceleași, de exemplu, în consum alimentar, în consum cultural, în educația copiilor, în investirea bugetului în bunuri de folosință îndelungată ș.a.m.d., luarea de decizii este foarte simplă, aproape o formalitate. Asemenea situații sunt însă excepționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbatului. Emanciparea economică și culturală a femeii pune tot mai acut problema deciziilor democratice în cuplul conjugal (din ce în ce mai pronunțat și cu participarea copiilor). Contractul implicit și delegarea autorității. În luarea de decizii colective intervine însă dificultatea armonizării intereselor (preferințelor). Dacă preferințele sunt aceleași, de exemplu, în consum alimentar, în consum cultural, în educația copiilor, în investirea bugetului în bunuri de folosință îndelungată ș.a.m.d., luarea de decizii este foarte simplă, aproape o formalitate. Asemenea situații sunt însă excepționale și, dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în investirea bugetului în bunuri de folosință îndelungată ș.a.m.d., luarea de decizii este foarte simplă, aproape o formalitate. Asemenea situații sunt însă excepționale și, dacă avem în vedere o perioadă cât de cât lungă de timp, poate imposibile. Preferințele fiind diferite, și strategiile pentru satisfacerea lor sunt principial diferite. Dar urmând strategii individuale optime, nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
imposibile. Preferințele fiind diferite, și strategiile pentru satisfacerea lor sunt principial diferite. Dar urmând strategii individuale optime, nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și de găsirea modalităților de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
preferințelor și de găsirea modalităților de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între cei doi soți de a-și delega unul altuia autoritatea decizională (Lemennicier, 1988). Un lider al familiei apare, de pildă, mai mult sau mai puțin spontan în ceea ce privește comportamentul școlar al copiilor și relația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în care școlarizarea și calificarea superioară vor fi tot mai costisitoare, este previzibilă o accentuare a scăderii fertilității datorată costului copiilor, iar odată cu liberalizarea și diversificarea stilului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de alcool, asociat cu cheltuirea banilor, distribuirea inechitabilă a sarcinilor gospodărești, violența verbală și fizică, gelozia, infidelitatea (vezi 5.3.2.). Într-o cercetare asupra tinerei familii, alături de aceste motivații, A. Bejan și D. Buruiană (1989) descoperă că și dimensiunea „preferințe diferite în petrecerea timpului liber” este foarte importantă. Neînțelegerile și tensiunile din viața matrimonială se acumulează, gestează și se manifestă mai mult sau mai puțin exploziv, recurent sau foarte rar și uneori decisiv. Literatura de specialitate insistă că despărțirea (de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre soți, indiferent dacă are o bază reală sau nu. Cercetările antropologice arată că ea e prezentă în aproape toate culturile lumii. În mariajele poligamice, în particular în cele poliginice, gelozia ia forme acute mai ales atunci când bărbatul arată o preferință marcantă față de una dintre soții. Într-o asemenea societate funcționează în general reguli care acordă un tratament egal soțiilor (timpul petrecut cu ele, darurile oferite etc.). Când soțul petrece mai multe nopți cu una dintre consoarte, celelalte se revoltă și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice. Rămâne însă interesul constant pentru tinerii prozatori, din rândul cărora, ca și în cazul poeziei, sunt acreditate pe piața literară
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
acel „spiritus rector” al „Vieții românești”, a fost cel mai important eveniment din viața lui, care l-a marcat din punct de vedere literar, filosofic și politic. Încearcă să-i definească metoda, caracterizată prin analiza psihologică a procedeelor estetice și preferința pentru romanul de creație de tip Dickens, Tolstoi, antimodernism, îi discută bogata activitate polemică și îi subliniază meritele în încurajarea tinerelor talente. Deși s-a disociat de Paul Zarifopol în problema autonomiei esteticului, s-a lăsat sedus de inteligența lui
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
nu impunerea unui Agârbiceanu „mai modern”, ci a unui „scriitor mai substanțial și mai puțin previzibil decât era socotit”. Ineditul perspectivei stă în identificarea unei zone de umbră în scrierile prozatorului ardelean, în structurarea căreia ar fi investită adevărata vocație: „Preferințele lui merg hotărât spre ceea ce iese din comun, spre originali, spre comportările mai aparte”. R. improvizează o dialectică a tipurilor de personaje, între „normali”, „obișnuiți” (personaje mediocre, simpli „mijlocitori de replici”) și „originali”, „demoniaci”. Pentru verosimilizarea teoriei câteodată se forțează
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Literatură, critică, artă”, apoi „Ziar enciclopedic săptămânal”. Își ia titlul de la poezia lui V. Alecsandri, reprodusă ca moto. În articolul-program Spre adevăr, semnat de Caion (C. Al. Ionescu-Caion), se exprimă insatisfacția față de literatura produsă de o puzderie de condeieri și preferința pentru scrisul cu valoare estetică pronunțată, aparținând lui Al. Macedonski, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Sunt publicate poezii de Th. M. Stoenescu, Haralamb G. Lecca, Radu D. Rosetti, V. G. Morțun, V. D. Păun, Th. D. Speranția, Panait Zosân. Este
RODICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289294_a_290623]
-
redacție pe Emil Giurgiuca, iar ca director administrativ pe G. Avramovici (administrația și editura la Arad). Deși în articolul-program fondatorii refuză orice ideologie literară explicită, ei își exprimă totuși intenția de a continua o anumită tradiție a culturii transilvănene și preferința pentru o literatură „în care se înveșmântează etnicul nostru”, promițând să încurajeze năzuințele „de a tălmăci marele suflet al națiunii”. Orientarea tradiționalistă este evidentă în alte articole ulterioare (de exemplu, Organizarea culturală de Ovidiu Hulea), ca și, în bună măsură
ROMANIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289320_a_290649]
-
Mircea Opriță, Altarul zeilor stohastici (Premiul Special la Primul Congres European de Science-Fiction, 1972), „o rece, ironică disecție a absurdului”, ar rămâne „cea mai bună lucrare a autorului”, povestirea care dă titlul volumului din 1974 conservă și confirmă, peste timp, preferința pe care i-o acordase prozatorul. Textul, conceput ca viziune halucinantă a înfruntării dintre inteligența umană (aici, astronomul Dav Bogar) și nooplaneta Tehom, angajați pe viață și pe moarte într-o partidă de șah cosmică, reface, în palimpsest, toate marile
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
sau de-a dreptul stângaci. Ar rămâne intenția de a pune în discuție câteva idei, aspecte ale unei comunicări fragile, prin intermediul unor personaje destul de bine conturate, unele chiar vii, puternice. Primul volum de proză al lui R., Piedica (1923), indică preferința pentru dezbaterea unor aspecte ale naturii omenești, folosind secvențele epice doar ca semne exterioare ale stărilor sufletești. Decelarea cauzelor care declanșează atitudini și fapte este principala temă a narațiunilor, fiind în primul rând vorba despre un autor care intenționează să
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
reducerea întregului la obsesia crimei și la setea de sânge, născute de nebunia lui Lăpușneanu. Piesa nu depășește un nivel mediocru. Ca poet, în Zâmbiri și lacrimi, R. este un romantic de un decepționism plat. Citate și motouri indică însă preferințe și lecturi din Victor Hugo, Théophile Gautier, Byron, Ossian, Chateaubriand, Shakespeare. Încercarea de a ilustra în versuri limbajul simbolic al florilor, ca în Florile vorbesc (1927), nu poate reține atenția. R. a dat prima traducere în volum (1891) a Sonatei
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
, Herman (23.VII.1891, Sighișoara - 16.IX.1959, Sibiu), traducător. Este fiul unui comerciant. După ce a urmat gimnaziul în orașul natal, a audiat - relativ nesistematic, având însă preferință pentru filologie - cursuri la universitățile din Viena și München. Înrolat în armata austro-ungară în timpul primului război mondial, o părăsește ca locotenent major. Participă, în vara anului 1919, la intervenția armată împotriva regimului comunist instalat în Ungaria. Studiind, după demobilizare, la
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
însă că himera, cum ar spune Lucian Blaga, e sortită să îi scape „ca nisipurile-n ape”. În asemenea momente, nu îi mai rămâne decât să facă recomandarea de rigoare: „Recitiți ambele poeme pentru a reface atmosfera distrusă de subsemnatul.” Preferințele sale merg înspre o poezie dificilă, cum e aceea a lui Ion Barbu, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe sau Virgil Mazilescu. În funcție de astfel de structuri și modalități lirice se adecvează și partitura comentariului. Vădind o „educație lirică specială”, interpretul
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită prin fatalitate, sub imperiul reacțiilor imprevizibile, obscure, ale sufletelor primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp, surpriza aflării
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și copii lor maturi, care sunt mult mai obișnuiți cu gândirea postmodernisă. Ei tind În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În moduri care reflectă noua conștiință globală. Sprijină inițiative care extind drepturile umane universale, protejează drepturile naturii și iau decizii conștiente de a nu participa la activități care pot contribui la răul impersonal, fie În ceea ce privește alegerea propriului automobil, fie În preferințele alimentare sau cumpărarea de acțiuni la bursă. Au devenit cetățeni globali. Dar ce putem spune despre majoritatea americanilor al căror simț al responsabilității personale se extinde rareori dincolo de interesul personal sau cel național? Cum pot ei să facă tranziția către
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
informațional-numerică a termenului de valoare, iar corespondențele genetice sunt tot mai greu de găsit. Totuși, comportamentul uman este înțeles tot în termenii luării de decizii între alternative concurente sau chiar conflictuale, dintre care două tipuri sunt mai importante: conflictul dintre preferințe pe termen lung și preferințe pe termen scurt și acela dintre preferințele personale și obligațiile sociale (p. 351). Pugh ignoră socializarea, internalizarea valorilor și normelor sociale și, prin urmare, faptul că preferințele personale sunt și ele, până la urmă, sociale. Apoi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]