7,015 matches
-
legii."; ... - Art. 52 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei."; - Art. 135 alin. (2) lit. a) teza întâi:"(2) Statul trebuie să asigure: (...) a) libertatea comerțului (...)." ... Din examinarea excepției de neconstituționalitate se observă că prevederile art. 4 alin. 1 lit. a
DECIZIE nr. 208 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168141_a_169470]
-
apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării; ... e) să fie asistat ��n mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere;". ... Examinând excepția, Curtea constată că obiectul criticii de neconstituționalitate are în vedere pretinsa interdicție pentru părți de a participa la efectuarea comisiei rogatorii, în faza de urmărire penală, care nu rezultă însă nici explicit, nici implicit din prevederile art. 132 și art. 133 din Codul de procedură penală deduse controlului. În realitate, o
DECIZIE nr. 180 din 29 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi art. 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168129_a_169458]
-
prin măsuri sau acte ale procurorului are posibilitatea să le atace în condițiile legii, nu conține privilegii sau discriminări în raport de criteriile egalității în drepturi prevăzute de art. 4 din Legea fundamentală. Așa fiind, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, și, prin urmare, nici a celor cuprinse în art. 11 și în art. 20 din Constituție, referitoare la dreptul internațional și dreptul
DECIZIE nr. 240 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 278 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168133_a_169462]
-
unei legi organice, acordă prefectului atribuția de a anula, prin ordin, un act emis de autoritățile publice locale pe care îl consideră ilegal, fără a se adresa în acest sens instanțelor de judecată, prin atacarea actului în contencios administrativ. În legătură cu pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, se arată că textul de lege criticat instituie "o inegalitate de tratament juridic între cetățeni", deoarece prevede pierderea dreptului de proprietate prin ordin al prefectului, spre deosebire de situația în care titlul de proprietate este lovit
DECIZIE nr. 202 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168185_a_169514]
-
2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , potrivit căreia nulitatea absolută a titlului de proprietate este constatată de către instanța judecătorească. Curtea constată că această susținere a autorului excepției referitoare la o pretinsă inegalitate de tratament juridic ce ar rezultă din compararea unor soluții legislative diferite nu poate fi reținută. în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a
DECIZIE nr. 202 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168185_a_169514]
-
de înlesniri la plata taxelor judiciare de timbru dă expresie principiului egalității în drepturi a cetățenilor, "materializând preocuparea legiuitorului de a complini insuficiența posibilităților materiale ale celor care apelează la justiție pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime". În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, se mai arată că "principiul liberului acces la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează instanțelor judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea
DECIZIE nr. 242 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168194_a_169523]
-
milioane lei, a fost justificată, fiind de notorietate faptul că, prin publicarea articolului din 12 aprilie 1994, într-un ziar de mare tiraj, inculpații au lezat grav demnitatea și onoarea părții vătămate." 47. Curtea Supremă a decis, în sfârșit, cu privire la pretinsa ilegalitate a măsurii interzicerii temporare a exercitării profesiei de jurnalist, că: "(...) aplicarea măsurilor de siguranță în alte limite decât cele prevăzute de lege, neregăsindu-se printre cazurile limitativ prevăzute de lege care permit procurorului să facă recurs în anulare, nu
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
posteriori, capătul de cerere în baza art. 10 din Convenție, declarat admisibil de Cameră, precum și voința de a supune cauza spre examinare Marii Camere. 69. În consecință, competența Marii Camere nu este limitată la modul indicat de Guvern. III. Asupra pretinsei încălcări a art. 10 din Convenție 70. În opinia reclamanților, condamnarea lor ca urmare a publicării unui articol într-un ziar local la data de 12 aprilie 1994 reprezintă o atingere adusă libertății lor de exprimare, în sensul art. 10
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
nu erau de natură să contribuie la dezbaterea asupra subiectului de interes general adus la cunoștință publicului. 79. De asemenea, Guvernul arată, pe de o parte, că reclamanții nu au făcut proba verității afirmațiilor lor de natură factuală (faptică) asupra pretinsei corupții și complicități a doamnei R.M. la încheierea ilegală a contractelor și, pe de altă parte, au omis să furnizeze în fața instanțelor interne o bază factuală minimă, propice să fondeze judecățile lor de valoare asupra moralității și competenței fostei juriste
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
pus sub semnul întrebării legalitatea contractului dintre primărie și societatea "Vinalex" (a se vedea, mutatis mutandis, Colombani ș.a., citată mai sus, paragraful 65; Bladet Tromso și Stensaas, citată mai sus, paragraful 68), acesta nu precizează nimic, nici măcar nu sugerează, cu privire la pretinsele încălcări ale legii, săvârșite de fostul viceprimar și de doamna R.M., sau cu privire la faptul că ar fi primit mită pentru încheierea contractului. 109. În ceea ce privește modul în care autoritățile au abordat acest caz, Curtea reține că instanțele române au admis exact
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
în întregime sau în parte (a se vedea, de exemplu, Vides Aizsardzibas Klubs, citată mai sus, paragraful 56). 134. În cauză, Curtea constată că reclamanții nu și-au precizat cererea în nici un fel, neindicând cuantumul și nejustificând cheltuielile de judecată pretinse. În consecință, hotărăște să nu acorde nici o sumă cu acest titlu. PENTRU MOTIVELE DE MAI SUS, CURTEA: 1. hotărăște, în unanimitate, că art. 10 din Convenție a fost încălcat; 2. hotărăște, cu 6 voturi la 1, că simpla constatare a
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
16 alin. (2) din Constitu��ie, consideră că "dispozițiile legale criticate nu instituie un tratament diferit pentru subiectele de drept supuse incidenței sale și se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de ipoteza normei juridice". Cu privire la pretinsa încălcare a art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție apreciază că "măsura confiscării contravalorii deșeurilor industriale reciclabile valorificate cu încălcarea dispozițiilor legale apare ca o măsură subsidiară dobândirii ilegale și se impune tocmai pentru că acestea au provenit din săvârșirea
DECIZIE nr. 243 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168209_a_169538]
-
acordând protecție drepturilor indivizilor (persoane fizice), interzice orice formă de discriminare între aceștia, bazată pe origine socială sau națională, rasă, culoare, limbă, religie, avere etc.". De asemenea, se consideră că "nu poate fi vorba despre nici o discriminare, întrucât reglementarea legală, pretins neconstituțională, se referă la situații distincte, ca și la persoane deosebite". Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se susține că, "în ipoteza prevăzută de dispozițiile legale criticate, asociațiile de proprietari și proprietarii apartamentelor
DECIZIE nr. 191 din 31 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 17 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168276_a_169605]
-
dispozițiilor art. 132 și 133 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 180 din 29 martie 2005 , nepublicată. Cu acel prilej, respingând excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, Curtea a reținut că obiectul criticii de neconstituționalitate are în vedere pretinsa interdicție pentru părți de a participa la efectuarea comisiei rogatorii, în faza de urmărire penală, care nu rezultă însă nici explicit, nici implicit din prevederile art. 132 și 133 din Codul de procedură penală deduse controlului. În realitate, o asemenea
DECIZIE nr. 306 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168932_a_170261]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , ci intervine de drept, prin aplicarea art. 71 alin. 2 din Codul penal, coroborat cu art. 64 alin. 1 lit. a) din același act normativ. În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa absență a cazului excepțional care să justifice emiterea ordonanței criticate, arată că este neîntemeiată, urgența reglementării fiind evidențiată în expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . CURTEA, având în vedere
DECIZIE nr. 245 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168929_a_170258]
-
prevăzute la art. 64 din Codul penal. Pedeapsa accesorie se aplică de drept și întotdeauna în temeiul dispozițiilor art. 71 din Codul penal. Consideră că în această situație sunt pe deplin satisfăcute exigențele art. 115 alin. (6) din Constituție. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a ordonanței în ansamblul său, precizează că nici Constituția adoptată în 1991, nici cea revizuită nu interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul de reglementare al legilor organice. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 245 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168929_a_170258]
-
proprietate este cea care afectează statul de drept. În numele stabilității juridice, nu se poate accepta legalizarea unei nedreptăți istorice și nici abuzurile comise în aplicarea legilor fondului funciar până în prezent. Guvernul consideră că nu poate fi primită nici critica privind pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, prevăzută în art. 1 alin. (4) din Constituție, în sensul că legea stabilește obligația unei autorități administrative de a revoca un act, întrucât actele emise de comisiile de fond funciar, care sunt autorități
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
constată că nu poate fi primită nici susținerea în sensul că starea de incompatibilitate prevăzută de norma criticată încalcă dreptul la viața intimă, familială și privată, dat fiind că nu are nici o legătură cu acest domeniu de reglementare. Referitor la pretinsa încălcare prin dispozițiile legale criticate a prevederilor art. 48 din Constituție privind familia, se observă că aceste prevederi ale Legii fundamentale nu au nici o incidență în cauză, întrucât se referă la încheierea căsătoriei, egalitatea în drepturi a soților, condițiile de
DECIZIE nr. 294 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168959_a_170288]
-
1995 sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție, se arată că "reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se aplică tuturor debitorilor aflați în stare de insolvență, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare". În legătură cu pretinsa contrarietate a textului de lege criticat față de exigențele dreptului la un proces echitabil, se menționează că "măsurile asigurătorii dispuse de judecătorul-sindic, din oficiu sau la sesizarea făcută de administrator, nu încalcă sub nici un aspect dreptul părților de a apela la
DECIZIE nr. 320 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169680_a_171009]
-
de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecatorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, creanțele, în mod provizoriu, la masa credală, atât în ceea ce privește deliberările, cât și repartițiile. ... (4) Dacă se admite creanța fără dreptul de preferință pretins, aceasta va participa la repartițiile sumelor obținute din valorificarea bunurilor negrevate de garanții. ... (5) Din sumele care s-ar obține din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferință contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creanțe. ... Articolul 88
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169633_a_170962]
-
de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecatorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, creanțele, în mod provizoriu, la masa credală, atât în ceea ce privește deliberările, cât și repartițiile. ... (4) Dacă se admite creanța fără dreptul de preferință pretins, aceasta va participa la repartițiile sumelor obținute din valorificarea bunurilor negrevate de garanții. ... (5) Din sumele care s-ar obține din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferință contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creanțe. ... Articolul 88
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169634_a_170963]
-
pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunității vreunei măsuri reparatorii, Curtea nu numai că nu s-ar putea pronunța, dar, în principiu, n-ar putea să completeze sau să schimbe măsuri legislative existente, devenind astfel legiuitor pozitiv". În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului constituțional al garantării dreptului de proprietate privată, prevăzut în art. 44 din Constituție, prin excluderea de la aplicarea Legii nr. 10/2001 a unor categorii de persoane juridice, Curtea constată că această susținere nu este întemeiată. După cum s-
DECIZIE nr. 308 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169839_a_171168]
-
deci inclusiv pentru instanța care a sesizat Curtea Constituțională. Prin urmare, opinia instanței are caracter consultativ, ca și punctele de vedere ale celorlalte autorități publice prevăzute de lege și deci exprimarea ei nu încalcă principiile independenței și imparțialității judecătorilor. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, privind obligația de respectare a supremației Constituției și a legilor, în concluziile sale, reprezentantul Ministerului Public susține că această critică nu vizează de fapt dispoziția legală, ci interpretarea dată acestor dispoziții
DECIZIE nr. 353 din 29 iunie 2005 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169578_a_170907]
-
propună probe în tot cursul procesului, precum și dreptul de a depune concluzii scrise. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei sus-menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceasta este nefondată, întrucât dispoziția legală criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică prevăzută de ipoteza normei legale, fără a se institui anumite privilegii sau discriminări
DECIZIE nr. 285 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169600_a_170929]
-
vigoare la momentul faptelor, personalul Poliției era asimilat militarilor. Competența pentru urmărirea penală și judecata polițiștilor cercetați pentru comiterea de fapte interzise de legea penală aparținea, în virtutea calității lor de militar activ, parchetelor și instanțelor militare. îN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 3 din Convenție Reclamantul pretinde că a fost încălcat art. 3 din Convenție, care prevede următoarele: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." 44. Curtea arată că acest capăt de cerere
HOTĂRÂRE din 5 octombrie 2004 în cauza Barbu Anghelescu împotriva României*) (Cererea nr. 46.430/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167511_a_168840]