5,183 matches
-
Editura Teora, București, 2000, p. 656. De asemenea, pentru o descriere a principalelor teorii cu privire la ciclul economic și cauzele apariției sale, op. cit. p. 662. 863 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 16. 864 Vezi și "Previziunea ciclurilor economice", în Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 662. 865 Ibidem, p. 32. 866 K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 16, Editura Politică, București, 1963, p. 155. 867 Paul Samuelson oferă un răspuns: "Ciclul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
progresul societății umane e liniar, cunoașterea poate să anticipeze direcția de mers a lumii. În consecință, cei care știu sau cei care pot compensa deficitul de cunoaștere prin imaginație merită să participe la conducerea lumii pentru capacitatea lor "profetică", de previziune a viitorului omenirii. Aceștia sunt savanții și artiștii: "Un savant e un om care prevede; prin rațiune știința oferă mijlocul de a prezice"71. Fenomenul a implicat numeroase proiecte fanteziste, a declanșat un val de reprezentări populare și a angajat
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de morală 205. O anume consolare pare să găsească în Eternul Feminin: "Vreau ca principiul feminin să guverneze întemeierea Cetății viitoare"206. Și vestește acest miraj fiind convins că este "unul dintre profeții vremii noastre", sigur în mod irefragabil de previziunea sa: "Ceea ce afirm nu este o utopie, este un adevăr pe care îl întrezăresc"207. Dar drumul către Noul Început este lung și chinuitor. Va trebui să treacă prin sfârșitul istoriei, o altă teză metafizică împovărătoare asupra căreia insistă: Ordinea
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la bază bugetele anuale, acest proces ajută la dezvoltarea procedurilor și politicilor de prevedere a veniturilor, costurilor și a nevoilor de capital pentru anul următor. Aceasta a dat naștere în general celei de a II-a faze, planificarea bazată pe previziune. Multe dintre marile întreprinderi au trecut sau trec prin această fază a planificării strategice, caracterizată prin folosirea unor instrumente mai complexe de previziune (analiza trendului, modele de regresie, simulări pe calculator). Această a II-a fază are anumite limite. Managerii
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
anul următor. Aceasta a dat naștere în general celei de a II-a faze, planificarea bazată pe previziune. Multe dintre marile întreprinderi au trecut sau trec prin această fază a planificării strategice, caracterizată prin folosirea unor instrumente mai complexe de previziune (analiza trendului, modele de regresie, simulări pe calculator). Această a II-a fază are anumite limite. Managerii se pot împotmoli rapid în mulțimea de date, iar separarea personalului care se ocupă de planificare de managerii de specialitate poate da naștere
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și diminuarea veniturilor degajate de proiect pe durata de exploatare. Mai mult decât atât, orice proiect care utilizează resursele întreprinderii dincolo de termenul prevăzut pentru finalizarea sa limitează resursele alocate celorlalte proiecte ale întreprinderii. Controlul costurilor este un proces care permite previziunea și urmărirea tuturor costurilor aferente succesiunii de activități implicate în finalizarea proiectului, pe toată durata realizării proiectului de inovare, având ca scop încadrarea în limitele costului total planificat al acestuia. Acest proces se bazează pe o monitorizare permanentă, evaluare și
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
urma să acționeze. Așa cum, pentru testele psihologice propriu-zise, astăzi se admite numai ideea predicției pe termen scurt (Radu, 1993), tot astfel trebuie să considerăm și validitatea predictivă a datelor furnizate de itemi ce vizează intenția comportamentală. Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale sunt - cel puțin deocamdată - imposibile, estimarea unor tendințe majore se poate face mai degrabă prin cunoașterea și luarea în considerare a structurilor axiologice, decât prin intenții comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cititorul află că textul ar fi opera unei mașini de redactat care, scăpată de sub supraveghere, ar fi lucrat singură. În acest florilegiu luxuriant de exerciții ale imaginației, autorul vădește o inepuizabilă capacitate de anticipare, în maniera lui Jules Verne. Unele previziuni (pagerul, de pildă, ori calculatorul personal devenit ustensilă casnică și înlocuind cartea, biblioteca etc., dar și internetul, denumite bineînțeles altfel, însă descrise cu uimitoare precizie) vor deveni realități curente după doar patruzeci de ani de la scrierea cărții. Interesant e romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
responsabilității, această „non reciprocitate”, pentru a utiliza vocabularul lévinasian, este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește În limitele proprii, este măsura umanității noastre. Înțelegerea pericolului Închiderii individului În „granițele” ființei - asupra căruia ne atenționează Lévinas - și previziunea denaturării esenței umane, ca urmare a exceselor tehnologice despre care avertizează Hans Jonas - ne furnizează conceptul de om, care ne permite să ne Înarmăm Împotriva acestor deformări. Etica tradițională se relevă incapabilă să răspundă gravității și amplorii problemelor ridicate de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
al unei noi etici Amploarea și natura datoriilor sunt deci comandate de amploarea și tipul puterii tehnologice care, lăsată să se desfășoare după logica sa proprie, poate să distrugă ireversibil condițiile existenței terestre a omului, Într-un viitor ce scapă previziunilor științifice. Responsabilitatea morală trimite astfel către un viitor Îndepărtat și spre prezent, În măsura În care acțiunea cotidiană a omului induce acest viitor incert. Din această cauză, acest tip de responsabilitate morală este imperioasă dar și incertă: aă imperioasă, datorită urgenței de a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
am axat analiza pe o regîndire a problemelor, fapt care a facilitat ieșirea dintr-un cadru static (căci indicatorii presupun măsurarea unei stări la un anumit moment) și situarea într-un cadru dinamic, cu referințe la trecutul recent și cu previziuni pentru viitorul apropiat. Înțelegerea schimbărilor care s-au petrecut și care urmează a se petrece în mediul penitenciar românesc capătă un sens mai larg dacă sînt prezentate într-o perspectivă istorică mai amplă. Închisorile nu au avut aceleași funcții de la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dependență de instituția închisorii, din cauza izolării prelungite de lumea exterioară, incertitudinii viitorului și pierderii progresive a simțului realității. Oferta educațional-terapeutică fiind rară și săracă în conținut, seduce tot mai puțini criminali, care se orientează spre tot felul de aranjamente interne. Previziunile specialiștilor sînt tot mai sumbre în privința criminalilor români. Deși numărul lor a scăzut simțitor în ultimii ani, este așteptată o creștere a omorurilor efectuate de cetățeni români imediat după integrarea europeană a țării, urmînd ca o stabilizare în jurul cifrei de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
depășind de peste 3 ori salariul mediu pe economie. Dacă luăm în considerare faptul că populația penală a scăzut cu peste 20% în această perioadă, vom înțelege că explozia irațională de personal și de resurse a depășit și cele mai sumbre previziuni stipulate de "legea lui Parkinson", dezvoltarea sectorului administrativ neavînd nici o legătură cu necesitățile practice ale sistemului. Această expansiune birocratică uriașă contrastează și mai puternic cu penuria personalului de supraveghere și a celui din ateliere, România înregistrînd cele mai mici rate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utilizate pentru atingerea obiectivelor; care sunt programele, planurile, bugetele, procedurile pentru atingerea obiectivelor; cum afectează cerințele părților interesate structura și funcționarea sistemului de management; care sunt căile de comunicare utilizate cu părțile interesate; care sunt ponderile principalelor funcții de management (previziune, planificare, comunicare, implementare, coordonare, control și îmbunătățire) aplicabile la nivelul său de decizie; cum sunt exercitate aceste funcții; ce tip de leadership se aplică cu preponderență (strategic, de echipă, tehnic); ce instrumente de management sunt utilizate pentru exercitarea funcțiilor de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
asupra poziției financiare, a performanțelor și a fluxurilor de trezorerie la nivel de grup, necesară utilizatorilor, în luarea deciziilor economice este dată de situațiile financiare consolidate. Astfel, situațiile financiare consolidate trebuie să furnizeze informații care să permită utilizatorilor efectuarea de previziuni asupra fluxurilor de trezorerie viitoare ale grupului și în <footnote N. Feleagă, L. Feleagă, 2007, op. cit., p. 201. footnote>: activele controlate de grup, adică resursele generatoare de fluxuri de trezorerie viitoare; datoriile grupului, adică pasivele externe care trebuie să se
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
piață la un moment dat. Rata de rentabilitate așteptată pentru fiecare societate comercială este determinată egalând cursul său actual cu fluxul dividendelor așteptate conform următoarei formule de actualizare. Din cauza dificultăților evidente în utilizarea acestei relații, în special generate de imposibilitatea previziunii corecte a elementelor Dt, în practică se recurge la o regresie liniară de forma. În aceste condiții vom obține. Într-o lucrare relativ recentă, Benoît Jamet<footnote B. Jamet, 2003, Structure de groupe et financement des entreprises. Thèse pour l
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este o etapă esențială în analiza performanțelor unei societăți, respectiv ale unui grup. Rezultatele reflectă finalitatea activităților, așadar, pentru analiza performanțelor, rezultatele sunt o modalitate de a evalua nivelul de realizare a performanțelor și, totodată, un pilon de susținere în previziunea performanțelor viitoare. Analiza grupului am realizat-o atât la nivelul grupului, cât și la nivelul celor două societăți alese de noi pentru o analiză comparativă. La nivelul grupului, veniturile din exploatare au un trend descrescător pe parcursul celor trei ani, în
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
a ajuns la această concepție aplicând conceptul de sistem feedback dezvoltat de întemeietorii ciberneticii. Treptat, dinamica sistemelor s-a dezvoltat, fiind disociată de cercetările operaționale și evoluând mult timp ca o disciplină independentă, cu aplicații din ce în ce mai ample în tehnică, economie, previziune, teoria deciziilor, management, științe sociale etc. Concomitent, prin dezvoltarea calculatoarelor electronice, au apărut și limbaje de modelare, primul dintre acestea fiind DYNAMO, un limbaj care a făcut posibilă simularea pe calculator a modelelor de dinamică de sistem. Ulterior au fost
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe astfel de piețe. Perioade de stabilitate, urmate de schimbări rapide, existența unor puncte critice, absența oricăror mișcări regulate în evoluția indicatorilor ce le caracterizează ș.a. fac din aceste piețe sisteme pentru care este greu, dacă nu imposibil de elaborat previziuni. Din această cauză, investitorii trebuie să apeleze la un cu totul alte metode pentru a decide asupra investițiilor făcute. Practic, întreaga teorie clasică, începând cu modelele lui Markowitz, Sharpe ș.a., ar trebui reformulată, deoarece se bazează pe ipotezele probabilistice privind
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mare. Structura acestei rețele a creierului uman este încă un subiect intens de studiu în științele creierului. 6.3. Proprietățile rețelelor complexe Studiul rețelelor complexe necesită o varietate de tehnici și metode cu ajutorul cărora să înțelegem și să putem face previziuni privind comportamentul sistemelor complexe care le conțin. În continuare vom introduce câteva dintre proprietățile rețelelor complexe sub forma unor măsuri cu ajutorul cărora putem exprima formele interconexiunilor dintre diferitele elemente componente ale sistemelor complexe. După aceea, ne vom referi la modalitățile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
activității, există manageri financiari, operaționali, de marketing, de resurse umane, de cercetare și dezvoltare etc. Aceste categorii de manageri exercită toate funcțiile managementului, dar diferențiat. De exemplu, așa‑zișii top managers vor acorda un timp mai îndelungat exercitării funcției de previziune decât managerii de nivel mediu sau de primă linie. Viziunea pragmatic‑procesuală asupra managementului transpare și din nenumărate alte definiții. Totodată, la o parcurgere mai atentă a acestora, se remarcă și o ușoară schimbare de optică, dacă nu chiar de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
autonomie, dar și o serie de elemente comune, fapt care facilitează interacțiunea și potențarea lor reciprocă. Încercăm să schițăm în continuare câteva argumente în favoarea acestei idei. În primul rând, și unii, și alții (liderii și managerii) îndeplinesc aproximativ aceleași funcții (previziune, organizare, coordonare, antrenare, control), însă în moduri diferite. De exemplu, funcția de previziune este realizată de lideri pe baza unor perspective și viziuni largi, iar de manageri pe baza unor perspective relativ limitate. De asemenea, liderii previzionează pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
potențarea lor reciprocă. Încercăm să schițăm în continuare câteva argumente în favoarea acestei idei. În primul rând, și unii, și alții (liderii și managerii) îndeplinesc aproximativ aceleași funcții (previziune, organizare, coordonare, antrenare, control), însă în moduri diferite. De exemplu, funcția de previziune este realizată de lideri pe baza unor perspective și viziuni largi, iar de manageri pe baza unor perspective relativ limitate. De asemenea, liderii previzionează pe termen lung, în timp ce managerii fac același lucru pe termen scurt. Liderii își fondează activitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să fie precedată întotdeauna de o concluzie, concluzia nu duce în mod necesar la o decizie (Paterson, 1969). A treia caracteristică a deciziei constă în faptul că ea este strâns dependentă de momentele anterioare, de informațiile colectate, de modelele și previziunile elaborate. „Nici o acțiune umană nu se poate realiza fără ca procesul deciziei să fie construit plecând de la un model” (Kaufman, 1971, p. VII). Și mai concis: „cel ce prevede mai bine, decide mai bine” (ibidem). Se conturează astfel o triadă de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se poate realiza fără ca procesul deciziei să fie construit plecând de la un model” (Kaufman, 1971, p. VII). Și mai concis: „cel ce prevede mai bine, decide mai bine” (ibidem). Se conturează astfel o triadă de mare semnificație în procesul decizional: previziune - decizie - acțiune. În fine, o ultimă trăsătură a deciziei vizează caracterul ei etic. Cu mulți ani în urmă, H.J. Leavitt considera că, până la un anumit punct, organizația se comportă ca un individ. Dat fiind însă faptul că organizația este constituită
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]