3,551 matches
-
sau în relațiile de gen (cf. Kluckhohn, 1967, 342-357). Examinând proverbul ca pe un „fapt cultural”, Gheorghiță Geană pune în lumină (2000) „virtuțile retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca pe un „fapt cultural”, Gheorghiță Geană pune în lumină (2000) „virtuțile retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea că itemii 42-45 din chestionar au fost adăugați ulterior, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
A; 5 B; 13 C 45: 21 A; 3 B; 2 C Este de presupus că răspunsurile primite pot într-adevăr reflecta ceva din „filozofia populară” a satului Tilișca, din perspectiva opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
3 B; 2 C Este de presupus că răspunsurile primite pot într-adevăr reflecta ceva din „filozofia populară” a satului Tilișca, din perspectiva opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7, 39, 40), dreptatea (16), cinstea (28, 45), încrederea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
opțiunii „dominante” a localnicilor pentru unul sau altul dintre proverbele enunțate. Pentru moment, să încercăm să grupăm proverbele pe categorii de analiză, în vederea corelării acestor categorii cu „problemele umane” și „tipurile de soluții” definite de F. Kluckhohn. O parte dintre proverbele discutate se concentrează asupra unor valori morale: binele (7, 39, 40), dreptatea (16), cinstea (28, 45), încrederea (32, 34), răbdarea (33, 41), sinceritatea (35), frumosul (19, 37), prietenia (44). Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Alte locuțiuni au ca tematică anumite forțe supraumane, „macrocosmosul”, cele care premerg sau pot să controleze viața omului, și anume ideile de soartă (6, 9, 36), fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt, apoi, proverbe ce evaluează gradul de predictabilitate a omului (1, 2, 31), precum și (bio)ritmul activităților umane (15, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 42). Câteva dintre proverbele de față se interesează de planul „activismului” sau tenacității umane (3, 4, 8), de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fire sau irațional (10), divinitate (13, 38), noroc (18, 22), sănătate (30). Sunt, apoi, proverbe ce evaluează gradul de predictabilitate a omului (1, 2, 31), precum și (bio)ritmul activităților umane (15, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 42). Câteva dintre proverbele de față se interesează de planul „activismului” sau tenacității umane (3, 4, 8), de cel al „autocontrolului” ca austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
29, 42). Câteva dintre proverbele de față se interesează de planul „activismului” sau tenacității umane (3, 4, 8), de cel al „autocontrolului” ca austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5, 11, 12, 20, 43). Astfel ordonate, perechile de proverbe ale chestionarului paremiologic rezonează cu inventarul „problemelor umane” stabilit de F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al „autocontrolului” ca austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5, 11, 12, 20, 43). Astfel ordonate, perechile de proverbe ale chestionarului paremiologic rezonează cu inventarul „problemelor umane” stabilit de F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată prin „varianța” răspunsurilor primite, atât la nivelul vernacular al fiecărei perechi de locuțiuni, cât și la nivelul teoretic al categoriilor de analiză a sistemului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru totul îndreptățită; folclorul local și memoria (individuală și de grup) a sătenilor ar putea potența o asemenea investigație. În ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iubirii și a sprijinului reciproc, importanța situației materiale, importanța similarității sociale și importanța confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel o „apartenență clară a bătrânilor la cultura orală, față de apartenența tinerilor la cultura scrisă”; „natura colocvială” a bătrânilor diferă aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și proză, „constituind o adevărată istorie a literaturii și culturii naționale pe baza textelor însoțite de note lămuritoare și documentare”, o revistă a principalelor evenimente din ultimii ani „alcătuind o mică istorie contemporană a României”, o colecție de zicători și proverbe, un repertoriu de adrese și informații privind „îndeletnicirile ideale și practice, nevoile și nădejdile pribegilor români de pretutindeni”. Chiar dacă structurarea materiei nu este întotdeauna delimitată strict în rubricile respective, iar ponderea textelor literare variază de la un număr la altul, țelurile
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
necunoscute. După părerea lor, învățații nu pot să nu-și piardă mintea, astfel că, dacă vor să-i laude cuiva învățătura, ei spun că "a ajuns să se prostească de atâta carte". Asupra lucrului acestuia, în gura Moldovenilor umblă mereu proverbul: "Învățătura de carte-i treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să știe să scrie și să citească, să-și iscălească numele, și să-și însemne în catastif boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii, și dacă mai sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
etc.); emoționale (indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primul raport afectiv cu literatura, prima "aplecare" spre opere și spre scris. Heliade Rădulescu vorbește despre "dorința de a scrie". Asachi - despre "tinerii însuflețiți de dorință" și despre "patima" lor. Iar Barițiu echivalează cunoașterea literaturii cu poftirea ei, citând un proverb: "Ce nu cunoști nu poftești"36. "Să nu le defăimăm acestor pofte", avea să spună în aceiași ani un harnic antreprenor literar 37. Un întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o filieră paralelă. Existau cărți de citire, în care uneori se puteau găsi și mici bucăți de literatură. Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări ficționale care să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aproape după un papugiu (pantofar), că bărbatul ei este bolnav, ofticos și că nu poate nici măcar să aducă în casă ce trebuie și că, de nevoie, ea s-a dus la mamă-sa să șadă. Ascultând-o, mă gândeam la proverbul că „dracul nu face biserici". Eu, ahtiat de atâtea abstinențe, și de mâncare, și de odihnă, și de alte senzațiuni mai plăcute, ascultam plângerea fetei cu mare băgare de seamă, însă cu o figură severă de senator roman pe sediul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
realizările înregistrate în acest domeniu (Calendarul Presa Bună, 1924, pp. 25-27). 320 Ibidem, p. 26. 321 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 322 Ibidem. 323 Ibidem, p. 168. 324 Ibidem. 325 Ibidem. 326 Criticând această situație, Jean Georgescu a afirmat: "un proverb politic românesc spune Pâinea se coace în cuptor, vinul fermentează în beci, politica se face la București" (Ibidem, p. 169). 327 Ibidem. 328 AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 24. 329 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la Philon, Origene eleborează teoria celor trei sensuri ale Sfintei Scripturi, care pregătește calea pentru teoria celor patru sensuri. In elaborarea acestei formule a alegoriei, Origene se sprijină atât pe un verset din Cartea Proverbelor din Vechiul Testament, cât și pe doctrina platoniciană care distinge în om corpul, sufletul și spiritul. Spre exemplu, cuvântul "Paște" înseamnă: 1. In sensul literal, efectiv, corespunzător "corpului": sărbătoare iudaică; 2. In sensul corespunzător "sufletului": Hristos ca miel pascal, ca jertfă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sprijin e. Compuneri cu propoziții de sprijin f. Compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor g. Compuneri după desene proprii h. Compuneri prin analogie i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut (povestire, descriere, caracterizare) j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători și ghicitori B. Compuneri libere C. Compuneri corespondență și cu destinație specială D. Compuneri gramaticale A. Compuneri pe baza unor materiale de sprijin Pentru ca fiecare elev să-și manifeste personalitatea în activitatea de elaborare a compunerii, este bine să
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]