5,549 matches
-
înțelegeri greșite. Adam jinduia să-l facă și pe Zet să înoate aici și s-ar fi bucurat să vadă un cățeluș care aleargă și se zbenguie pe pământ, devenind un cățel înotător. (Adam și Rufus se scăldaseră în Bazinul Pruncilor pe când erau aproape cât Zet.) Majoritatea proprietarilor de câini împărtășeau instinctiv aceeași dorință, care era discutată în articolul lui Sefton. În schimb, mamele din Ennistone nu împărtășiseră nici o dorință instinctivă de a-și vedea pruncii înotând, și a fost necesar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
baia sugarilor era de dorit sau măcar posibilă. Numeroși comentatori din afară consideră încă acest aspect al „creșterii copiilor la Ennistone“ primejdios și, oarecum, scandalos. (O atenție specială trebuie acordată chimicalelor din apă.) Inițial s-a propus ca în Camera Pruncilor să intre numai mamele, dar a trebuit să se țină seama și de dezideratele taților, astfel încât sala a devenit deschisă pentru oricine. O supraveghetoare controlează numărul spectatorilor, iar în apă nu sunt admise decât femeile. În picioare, în mijlocul bazinului, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urechile Nester ca ciripitul păsărilor. Nesta sperase să le îndoctrineze pe câteva dintre mămicile gânguritoare. Dar, în ciuda dezaprobării teoretice cu care privea căsătoria și procrearea în general, nu-și putea împiedica înaintarea pe care i-o provocau scenele din Camera Pruncilor și revenea des acolo. Când George își făcu apariția, sporovăiala încetă ca prin farmec. În luna martie vin prea puțini turiști la Ennistone, așa încât în acea dimineață mamele se aflau singure în Camera Pruncilor. Bărbații complet îmbrăcați păreau întotdeauna deplasați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
i-o provocau scenele din Camera Pruncilor și revenea des acolo. Când George își făcu apariția, sporovăiala încetă ca prin farmec. În luna martie vin prea puțini turiști la Ennistone, așa încât în acea dimineață mamele se aflau singure în Camera Pruncilor. Bărbații complet îmbrăcați păreau întotdeauna deplasați în acea sală și se simțeau cam stingheri. Majoritatea dintre femeile aflate în apă știau cine e George, dar chiar și cele care în mod obișnuit nutreau o simpatie indulgentă pentru el, îi resimțiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
te simți bine? Ori de câte ori se întâlneau în apă, Adam o întreba pe Alex dacă se simte bine. Da, foarte bine. Mă bucur că te-am văzut. — Și eu. Se despărțiră, fiecare înotând în direcția lui. George, părăsind priveliștea îngrețoșătoare a pruncilor înotători, și uitându-l instantaneu pe Adam, se dusese la cabine și de acolo la bazin. Făcuse câțiva pași pe margine, căutând, printre înotători, un spațiu unde să plonjeze, și nici măcar n-o zărise pe Diane. Gândurile îi erau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
curată în buzunar și ieși din cameră, imaterială ca o sămânță în spațiile brune ale palierelor și ale scărilor pe care-i era hărăzit să le viseze de acum încolo, tot restul vieții ei. John Robert Rozanov plutea ca un prunc uriaș în apa fierbinte, cu valuri, a propriului său bazin din Camerele Ennistone. Era unul din acele bazine în formă de barcă cu capetele retezate și căptușit cu plăci de faianță albă. La fiecare dintre capete se afla câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la un nivel uniform de vreo treizeci și cinci de centimetri, gâlgâind și împroșcând sub violența jeturilor robinetelor. Cu o noapte în urmă, John Robert visase că era urmărit de o droaie de purcei guițători, care se dovediră a fi de fapt prunci omenești, alergând foarte repede în patru labe. Mai târziu, văzu aceleași creaturi zăcând trântite pe jos, parcă adormite, numai că acum erau păpuși, iar el își spusese: „Deci erau numai niște păpuși.“ Câteva zăceau nemișcate și acestea i se părură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
termin de băut aproape fără să răsuflu. Imi continui apoi drumul, trecând prin Crevari, Vesima Alta, Terrarosa și apoi Arenzano. In mica localitate Vesima Alta, pe o stâncă lângă mare se află o frumoasă statuie a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în brațe, o mărturie a credinței marinarilor și a locuitorilor acestei zone în protecția Fecioarei Maria în fața intemperiilor mării. Citesc că a fost de mai multe ori distrusă de furia valurilor, iar ultima dată statuia ei a fost binecuvântată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de la Roncesvalles, voi intra pe camino frances. Joi, 30 august: Saint Jean Pied de Port-Roncesvalles: 27 km Micuțul orășel pe care îl voi părăsi curând își ia numele de la sf. Ioan Botezătorul, a cărui statuie, alături de a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus în brațe, se găsesc la poarta Notre Dame, fiind considerați protectorii orașului. De remarcat faptul că peste tot pe unde am fost, Fecioara Maria este prezentă, francezii dovedind un cult deosebit al ei. Poate că una din puternicele rădăcini
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Durerea din suflet nu ți-o scoate băutura, ci gândul curat și iubirea celor din jur... Și ai pe cine iubi. Maranda îi o femeie vrednică și cu suflet curat. Și... dacă a vrea Dumnezeu, vă va dărui și un prunc... Așa îmi arată mie bobii, Toadere! La auzul acestor cuvinte, chipul lui Toaibă s-a luminat. A ridicat privirea spre Dochița, dar nici de această dată nu a scos măcar o vorbă. Se vedea pe chipul lui însă că în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Bastonul nici nu-l mai folosea... Fără să-și dea seama, căuta să se convingă că na pierdut sticla cu fiertură de la Dochița.... Gândul i s-a fixat pe spusa Dochiței: „Dacă a vrea Dumnezeu, vă va dărui și un prunc”... „Doamne! Fă să se întâmple minunea asta!” Pe la al doilea cântat al cocoșilor, Toaibă a intrat în casă. Maranda abia ațipise. Deși el călca pisicește, ea s-a trezit. Unde ai zăbovit atâta, Toadere? Ești teafăr? Cum ai umblat pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pentru că am salvat-o din foc și că nu sunt un bețivan înrăit...” Cu aceste gânduri care i-au răscolit mintea, a luat sticla și s-a ridicat să plece. Dochița însă continua să vorbească... Și când îți avea un prunc, să mă chemi s-o moșesc pe Maranda... „De une știe Dochița că om avea un prunc? Asta îi prea mult. Aha! Chiar ea mi-o spus în noaptea ceea când am căzut la poarta ei... „Dacă o vrea Dumnezeu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
i-au răscolit mintea, a luat sticla și s-a ridicat să plece. Dochița însă continua să vorbească... Și când îți avea un prunc, să mă chemi s-o moșesc pe Maranda... „De une știe Dochița că om avea un prunc? Asta îi prea mult. Aha! Chiar ea mi-o spus în noaptea ceea când am căzut la poarta ei... „Dacă o vrea Dumnezeu, îți va dărui și un prunc”... Și dacă ea are dreptate? Să am un fecior?!!! He-hei!!!” Acest
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
moșesc pe Maranda... „De une știe Dochița că om avea un prunc? Asta îi prea mult. Aha! Chiar ea mi-o spus în noaptea ceea când am căzut la poarta ei... „Dacă o vrea Dumnezeu, îți va dărui și un prunc”... Și dacă ea are dreptate? Să am un fecior?!!! He-hei!!!” Acest gând i-a umplut sufletul de bucurie și un dor nebun de a-l strânge în brațe l-a copleșit pe dată. Flăcări i-au năpădit ochii, iar răsuflarea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mai bine. Îl privea cu un zâmbet abia vizibil, ca și cum ar fi vrut să-i spună: „Ești mândru tare. Așa-i? Apoi să-i mulțămești Dochiței o viață întreagă, că dacă nu te lăsai de băutură nu mai aveai tu prunc cât îi hăul și părăul!” Și cu glas plin: Ce mai face Maranda, Toadere? Îi bine? Îi sănătoasă și ca mâine poimâine, îi vine sorocul. De când aștept eu asta? Nu care-cumva să nu mă chemi s o moșesc, că cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
din moarte. / nu mai puteam să ies din îmbrățișarea iubitei. / adică nu puteam să ies din trupul mamei / care mă aștepta hohotind de singurătate (...). Din acest motiv, actul creației este omagiat prin asociere cu nașterea: mâna odihnindu-se în carte. prunc înfășat / în aluat. țipând după maica sa. / iar pagina albă este grea în așternutul curat. / travaliu de gândire ca înflorirea măceșului. O latură inalienabilă a literaturii române - culte sau populare -, în toate etapele evoluției acesteia, cuprinde reliefarea raportului dintre uman
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din pustiu, / sufletelor - sacagiu. / „Apăăă... Cine mai vrea?” Acesta e poetul, iar blândețea, modestia (Căci eu nu sunt înțelept. Doar mimez. La asta mă pricep.) sunt atributele sufletului său, pentru care pântecul mamei e cea mai sfântă catedrală, în care pruncul nenăscut E cel mai mare sfânt, / care se roagă. Lui, poetul aspiră ca Domnul, pe care-l invocă, implicit sau explicit, necontenit, să-i remodeleze inima: Doamne, / remodelează-mi inima toată /(...) Ascultă mi cererea, / Cerescule Tată. Și ruga îi e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fabulosul este pus într-un contur realist. Imaginea oximoronică a unui paradis apocaliptic - fiindcă, trăind pe buza catastrofei, permanent, pe un pământ mișcător, înghițit adeseori de ape, încât nici sămânța nu are unde să fie pusă ca să încolțească și nici pruncii morți nu pot fi îngropați cum se cuvine, dar visând la lutul promis, lipovenii sunt resemnați și, mai mult, își iubesc locurile în care s-au născut ei și înaintașii lor - este accentuată prin prezența a numeroase pasaje de un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ecaterina creștea și se dovedea foarte isteață. Cei ai casei o alintau, zicându-i Cătălina. îndată ce a început să vorbească și să lege cuvintele, a și prins a pune întrebări: - Ce-i asta? De unde vine ploaia? Unde stă Sfânta Fecioară? Pruncul Iisus mai trăiește? Cine a făcut munții? Dar pe copaci cine i-a răsădit în pădure? Când a împlinit șapte ani, a fost înscrisă la școala primară din Tg. Jiu. Acolo, învățătoarea a înscris-o în catalog cu numele de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
insinuat și aici. S-a presupus că noul născut ar fi fost rodul unei iubiri neoficializate prin căsătorie. Protagoniști au fost Bertha, soră a împăratului, și un cavaler, pe nume Milon. Se mai spune că legătura ilegală, cunoscută anterior nașterii pruncului, nu a fost pe placul fratelui împărat și că cei doi au scăpat de crudele represalii prin fugă. S-au refugiat mai întâi în nordul Italiei, după care s-au stabilit la Imola, unde copilul Roland a deschis pentru prima
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
realitate și închipuire. Așa dar, legenda pretinde că orașul Reims a fost întemeiat de Remus, fratele lui Romulus, cei doi copii legendari întemeietori ai Romei și alăptați de celebra lupoaică, cunoscută nu numai în lumea latină. Statui cu cei doi prunci sugând la lupoaică se găsesc și în țara noastră, în mai multe orașe. Ea induce și în cazul nostru originea latină. împreună cu faptele istorice, într-o măsură tragice, în alta fericite, această legendă ne aureolează și nouă trecutul, cu care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
chiar în zilele acelea, și a plecat în grabă spre munți, într-o cetate a lui Iuda. 40. A intrat în casa lui Zaharia, și a urat de bine Elisavetei. 41. Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pîntece și Elisaveta s-a umplut de Duhul Sfînt. 42. Ea a strigat cu glas tare: "Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44. Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pîntece de bucurie. 45. Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile, care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini." 46. Și Maria a zis: "Sufletul meu mărește pe Domnul, 47. și mi se bucură duhul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
s-a împlinit vremea să nască și a născut un fiu. 58. Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, și se bucurau împreună cu ea. 59. În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său. 60. Dar mama lui a luat cuvîntul, și a zis: "Nu. Ci are să se cheme Ioan." 61. Ei i-au zis: "Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Dumnezeu. 65. Pe toți vecinii i-a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri. 66. Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: Oare ce va fi pruncul acesta?" Și mîna Domnului era într-adevăr cu el. 67. Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfînt, a proorocit, și a zis: 68. "Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]