5,027 matches
-
din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia articolul-program al Românimei, alcătuit desigur, de directorul publicației - despărțite prin vitregia vremurilor și brutalitatea cotropitorilor și țări rupte din trupul Principatelor de lăcomia unor despoți vecinic nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl țare sufletească și nici cerșind la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
titular la Externe va deveni Nicolae Calimachi-Catargiu (la 19/31 decembrie 1870). Ambron 25. În această scrisoare principele domnitor se plânge de condițiile în care este silit să domnească în România și-și exprimă dorința vie de a se putea reîntoarce în iubita lui patrie, Germania. Această scrisoare a fost exploatată multă vreme de ziarele liberale, în special de ziarele umoristice care, pe sub mână, erau tot ziare liberale. Iată scrisoarea: „Stimabile amice, Mult timp am trăgănit până să-ți dau iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
espresiuni ofensatoare, în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând apăsat: „căci dacă ținem la domnitor și la dinastia sa este însă ceva la care ținem și mai mult, la care ținem mai presus de toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
miu. Două măști în domino negru m-au luat în primire și cu toate împotrivirile mele, m-au dus la bufet și m-au silit să le plătesc un cornet de bomboane. Costa 4 lei. Am plecat, dar m-am reîntors auzindu-mi numele chemat de un camarad. În dosul galantarului măsculița mea schimba, cu unul din chelneri, cornetul în contra 2 lei. 142 bucureștii de altădată 255. Sala Franzelaru, situată în mahalaua Antim, pe strada Bateriilor (fostă Cazărmii), în apropiere de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
învoială cu casierul ca să-i reție locul până la ora 7 jumătate: dacă până la 7 și jumătate nu retrăgea biletul, casierul îl putea vinde.315 La 7 jum. punct, chelnerul iese din birt și se repede la casa teatrului, dar se reîntoarce cu mâna goală: biletul no. 3 era vândut. Furios, Nicu Crețeanu se îmbracă și trece gâfâind strada. La casă trona casierul, italianul Ghelli. O altercație urmează: casierul pretinde că era în regulă deoarece cuconul Nicu trimisese chelnerul după ora hotărâtă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fleva, cu verva lui scânteietoare, cu înfățișarea lui foarte simpatică, frumos, arătos și plin de o natură vulcanică a electrizat și a cucerit toată acea lume tânără care l-a ascultat. Am aplaudat și am strigat atât de tare încât, reîntors la pensionat, am scuipat sânge. Dar nu erau decât rupturi de mici vase capilare care au cedat sub răgetele mele entuziaste. Acum eram în voia curentului și mergeam. Primisem botezul sângelui politic!?...* Doi prieteni vin la Institutul Heliade, unde eram
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Basiliu Manoilescu, N. Hasnaș, D. Stoicescu, S. Miculescu, G. Târno veanu, Pădeanu, M. Cosmescu, C.M. Tătăranu, D. Gârleșteanu, S.C. Teo dorescu, D. Petreanu, A. Atanasovici, Ion Tăușanu, C. Sturza, G. Dărmănescu, M. H. Caracostea, dr. Al. Vlădescu.“ 54 Să mă reîntorc acum la celelalte evenimente petrecute în Capitală înainte de perioada electorală de care vorbim. Luni, la 23 martie, s-au întrunit în saloanele Hotelului Dacia proprietarii, cari au hotărât înființarea unei societăți de asigurare mutuală. Comisiunea aleasă spre a discuta statutele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României“ să fie numai o decorație militară. Sentimentul Camerei este hotărât democrat, așa că legea e votată cu un amen dament al lui A. Candiano-Popescu, care decerna decorația numai pentru fapte militare.67 Dar Senatul modifică legea, acordând decorația și civililor. Reîntors în Cameră, proiectul întâmpină o mare împotrivire. A trebuit să ia cuvântul însuși Ion Brătianu pentru ca legea cu amendarea Senatului să poată trece cu 48 voturi contra 26.68 352 bucureștii de altădată 66. Propunerea privind instituirea „unei decorațiuni militare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
facă explozie. Marele duce se apropie de unul din proiectile și, arătându-l ofițerilor din jurul său, le spuse: „Iată inamicul! Pe acesta trebuie acum să-l combatem!“ Lufti-Gelil plecă în susul Dunării, peste o zi sau două, bombardă Oltenița, apoi se reîntoarse pe canalul Măcinului. Intenția turcilor era - așa se zvonea în Brăila - ca să răzbune scufundarea celor două monitoare bombardând orașul. Era o zi plină de soare și o lume imensă staționa pe lungul mal brăilean. Bateriile rusești de calibru mic și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
predându-se colonelului Mihail Cerchez, comandantul Diviziei a 2-a de infanterie română, care ajunsese în această parte fierbinte În ziua de 2 decembrie, Serbia declară rezbelul Turciei.166 Duminică 4 decembrie, țarul Rusiei intră în București spre a se reîntoarce în Rusia. Primirea ce i se face e grandioasă, orașul e pavoazat, seara iluminații. Nemaifiind armată activă în București, onorurile au fost date de Garda Națională care era înșiruită pe strade. Ajuns la Palat, țarul întreabă ce este această nouă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În scurtă vreme numărul femeilor cu viață liberă se înmulțește. Cele mai curățele servitoare și cele mai drăgălașe lucrătoare își părăsesc serviciile și atelierele și devin femei întreținute ale ofițerilor ruși. Multe din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar. Până atunci cele două ziare care erau mai mult citite erau: Românul, organul lui C.A. Rosetti și Telegraful, cel dintâi ziar de tiraj (?) care trăgea vreo
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-s o firmă, o indicare, ieroglifele voioșiei. Cel mai adesea voioșia lipsește. Numai ea se scuză că nu poate veni la serbare”. *„E nemaipomenit, bă nea Căline, ce se întîmplă! Cum spune un personaj de-al meu: «Omenia generează corupția!»” Reîntors de la București, unde a stat cîteva zile, Genoiu îmi relatează, mai afectat ca de obicei, despre „trădarea unui consilier important al șefului”, Pacepa (slovac de origine, venit în țară de la 16 ani, prin Polonia etc.), „poate cel mai important”, căci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a recunoscut că în 1967, cînd „Ateneu”-l avea propria sa organizație de partid, a votat pentru excluderea lui Nanianu, care fusese acuzat de „imoralitate”. De la revistă, N. a ajuns la ziarul din Constanța, „exilat la Tomis”, de unde s-a reîntors ca reporter la „Steagul roșu” ș.a.m.d. *„Nu veți putea scrie niciodată pătrunzător despre problemele sociale, le-am spus cîtorva de la ziar, dacă nu veți trăi aidoma oamenilor de rînd.” Un fățarnic, în fața mea, a bufnit în rîs pînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
placi unei fete! - Ei bine, cîntă la chitară, fii vesel, rîzi și cîntă! Băiatul face întocmai cum i se spusese, dar sosește în momentul în care tatăl fetei murise. Purtarea lui e considerată indecentă și e alungat cu pietre. Se reîntoarce acasă și se plînge de cele întîmplate. Tatăl său îi explică cum trebuie să se poarte în astfel de cazuri. Fiul merge din nou la vecini cînd se tăia un porc. Respectînd cu fidelitate ultima lecție primită, începe să plîngă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i se trimită „150 de jurnale și reviste rusești, germane, englezești și italiene, (plus) două tomuri de Marx și Engels, Fenomenologia spiritului și știința Logicii de Hegel”. Nu se inventaseră încă buletinele de „sinteze”, de care beneficiază conducătorii de azi. Reîntors la Kremlin, Lenin manifestă aceeași voință de recuperare și în treburile restante. Din 2 octombrie pînă în 16 decembrie 1922, ultima lui perioadă bună, „scrie - s a calculat - 224 scrisori, primește 171 persoane, prezidează 32 ședințe și conferințe, (...) are trei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care nu Îl regretăm. Am stat chiar În curtea casei memoriale, În căsuțe mici de lemn, de două locuri, dar a fost un adevărat „regal”. De aici am plecat În fiecare zi pe altă rută, iar către seară, când ne reîntorceam, petreceam clipe de neuitat În liniștea și singurătatea acelor locuri peste care se așternea o boltă de stele cum rar am văzut. Ne-am Încheiat cele două splendide săptămâni de peregrinare, Într-adevăr foarte obositoare, dar dătătoare de liniște sufletească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
570 sosit deja și musafiri de prin toate colțurile globului, cu cari ne Întâlnim pe stradă. Prin televizor, veți lua și Dvs. parte la desfășurarea concursului. Noi vom urmări tot prin televizor, deoarece biletele sunt foarte scumpe și deja angajate. Reîntorcându-mă la chestiunile noastre, țin să vă comunic că am scris lui Horia Lovinescu, prin care am cerut fotografia mamei lui85. Scrisoarea am adresat-o acolo unde Îl vizitasem să văd pe mama lui. Vorbind la telefon, soția lui a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oricând la dispoziție - spre consultare - acest material. Mama În viața de familie - Ce să vă spun? A fost un exemplu de soție și mamă care s-a devotat familiei. Acesta a fost și motivul pentru care mama nu s-a reîntors la teatru. Țin să vă mai spun și unele lucruri care miau scăpat cu ocazia vizitei Dv. la noi. Amănunte inedite din viața bunicului meu Al.P. Marinescu și a mamei mele, precum și a altor artiști cu care au colaborat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de tribunal. A adăpostit serviciul de cenzură militară În primul război mondial, unde a lucrat Eugen Lovinescu, George Stino și Leon Băncilă, vărul pictorului Octav Băncilă. Ulterior a devenit orfelinat pentru copii, iar azi casa e demolată. 815 Când mă reîntorc de la București unde plec zilele astea Îmi voi face plăcerea să-i poftesc la un pahar de ceai căci Îmi sunt tare simpatici, mai ales că sunt Moldoveni și Fălticeneni. Vă mulțumesc pentru tot și vă rog să primiți salutările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cărți ale școlii, pe la vreo biserică din oraș? Mă opresc aici, Îngrozită că v-aș putea supăra cu Îndrăzneala mea. Vă dorim toate cele bune și vă rugăm să ne iertați, că vă răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți 723. Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu 723 După această scrisoare, prin primăvară, au apărut ieșenii: directorul Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu de la Casa Pogor („Țareviciul”...). Cu IMS-ul lor, am cutreierat zona Fălticenilor și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și busturi în bronz, cu aer comemorativ, e drept, dar nu are importanță. Poporul ar dori în schimbul acestei propagande ieftine mai multe informații despre politica internă și externă. De pildă, informații referitoare la grevele și situația din Polonia. Acum, mă reîntorc la subiectul ce vă plictisește cel mai mult: drepturile omului. Nu știu cum se întâmplă, dar totul se învârte în jurul acestei noțiuni, care pentru sistemele totalitare nu prezintă decât o expresie anostă a unor oameni păliți, cum nu demult se exprima un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mine. Mă numesc Cornel Sabou, am 35 de ani și sunt originar din Baia Mare. Soția mea Maria, împreună cu cei patru copii ai noștri, locuiește în Baia Mare [ ] . Se va putea lua legătura cu mine pe adresa din Traiskirchen, unde mă voi reîntoarce peste două săptămâni. Nistor Rimas, invalid de război, București, [august] 1984, difuzată la 23 septembrie 1984 Domnule director, Din nefericire, orice război aduce după sine distrugerea de bunuri și vieți omenești. Ceea ce din toate acestea nu se poate recupera sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
treabă. Numai că tocmai atunci se întâmplă să fie convocați la o ședință de partid extraordinară cu prezență obligatorie. Urmează ședința după tot tipicul de rigoare bine cunoscutul scenariu al vorbelor goale și lătrate și conducătorii noștri de unități se reîntorc în colectivele lor de muncă, unde-i convoacă de urgență pe toții șefii de compartimente. Dar care credeți că ar putea fi noile sarcini primite din partea partidului? Toți oamenii muncii din serviciile administrative, din serviciile de proiectare și tehnologie, muncitorii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Menționăm că telegrama care îl chema urgent în țară îl anunța că mama sa se află într-o stare foarte gravă. Dar abia ajuns acasă, preotul Radu își dă seama că a fost mințit, mama sa simțindu se foarte bine. Reîntors la București, este obligat de Patriarhie să-și ia un concediu de două luni. În același timp, soția și cei trei copii ai săi, care rămăseseră în Suedia, primesc de la București bilete de avion alături de indicația de a se întoarce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Consulatul SUA cum putem obține o viză de intrare, ni s-a răspuns că prima dată trebuie să avem pașapoartele de la statul român și pe urmă să ne informăm despre obținerea vizelor de intrare. După obținerea pașapoartelor, ne-am reîntors la Consulatul SUA pentru a obține vizele de intrare, dar acolo ni s-a răspuns că nu se mai poate emigra în SUA, numai în cazul în care deții rudenii de gradul I, și aceste rudenii să aibă cetățenia americană
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]