5,656 matches
-
compun? De ce importanța unui poet ca Nichita Stănescu ar fi sedimentată de tradiția codului critic istoricizat al anilor '70, și nu de textele lui, emancipate, așa cum cer regulile strict estetice, de orice criteriu biografic? Personal, mă îndoiesc politicos că dosarul receptării e altceva decât tot un detaliu de context. Și, totodată, că permutările la nivelul cel mai înalt al canonului sunt așa de dificile cum ne-o arată experiența. Chiar Harold Bloom vorbea despre obligativitatea unui centru coagulant pentru o configurare
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
fi arătat opera unui Kierkegaard dacă și acesta le-ar fi consumat), despre controversele declanșate de nevoia unor toalete publice în New York pornind de la implicațiile pe care le-ar putea avea în ceea ce privește drogurile, cerșetorii, terorismul sau drepturile infirmilor, ori despre receptarea paradoxală a unor oameni de cultură români, în țară și în afară, D. R. Popa o face într-o manieră suplă, lipsită de pedanterie, dar vertebrată, încheierea șirului de raționamente și păreri smulgând cititorului câte un zâmbet, fie el și
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
în orice timp și loc. De exemplu, sculptura antică Diana cu ciuta sau versurile lui Eminescu. Atitudinea aceasta presupune din partea privitorului sau a cititorului și o anumită cultură, un gust format prin cunoașterea capodoperelor artei universale. Pregătirea culturală contribuie la receptarea mai profundă a frumosului artistic. Lumea există ca unitate în diversitate. Trăind această diversitate, omul aspiră necontenit spre unitate, spre acord cu sine însuși și cu lumea înconjurătoare. Frumosul scoate în evidență această unitate, ajutându-l pe om s-o
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu cele ale frumosului. Astfel, notele carcteristice ale urâtului sunt: diformul, caracterul amorf, lipsa de unitate în varietate prin domimarea varietățiiși a particularului, exagerarea tinzând spre caricatură. Urâtul se mai caracterizează prin: dezacordul dintre formă și conținut, lipsă de armonie. Receptarea urâtului determină un sentiment de neplăcere. Încă din antichitate, Aristotel și Plutarh remarcă distincția dintre frumos și " imitarea frumoasă”. În același sens trebuie să facem distincție între urâtul din realitate și urâtul transfigurat estetic în opera de artă. Boileau afirma
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
printr-o reluare continuă. Jocul este efectuarea mișcării ca atare. Sensul este așadar unul mediator. Acest lucru nu poate să nu ne amintească de triada autor - text - cititor, relație realizată potrivit aceleiași mișcări de du - te - vino. Cu studiile dedicate receptării din anii ’70, triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii. Potrivit perspectivei pragmatice și teoriilor receptării, se configurează distincția dintre valoarea imanentă și valoarea dobândită a unui text literar, cea din urmă depinzând foarte mult de calitatea actului de lectură. Gadamer afirmă că înțelegerea depășește orizontul subiectiv de interpretare, fie al artistului, fie al receptorului: ”Orice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
putem sesiza o descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III.2. Teoria și critica literară Conceptul de literatură se modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a criticii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și să se substituie tot mai mult literaturii, în special din deceniul al șaselea. Literatura ajunge în secolul XX la cea mai dezvoltată conștiință de sine. Potrivit noilor teorii moderne literatura constituie doar un fapt de lectură Cu studiile dedicate receptării din anii ’70 , triada autor - text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act.. Apare ideea de lectură ca recreație literară. Relația dintre
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
diferiți: a operei și a cititorului, mai ales rezultatul activităților de a crea și a reproduce pe care acestea din urmă le efectuează în timpul lecturii sale.” Concretizare, actualizare și amplificare aleatorie, acestea ar fi etapele teoretice ale procesului. În estetica receptării, Școala de la Konstanz, sub impulsul lui H.R. Jauss și W. Iser, aduce contribuții noi în acest domeniu. W. Iser va fi cel care va contribui în mod decisiv la dezvoltarea teoriei spațiilor indeterminate, „albe”, respectiv „concretizarea lecturii”. Cititorul „implicit” răspunde
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
artă și nu din cea a trăirilor estetice ce se constituie în etapele lecturi, „acestea constituie nuanțări a ceea ce se numește îndeobște reproducere”, însă conceptul de literatură este strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din perspectiva teoriilor receptării reține două aspecte esențiale: receptorul, publicul, cititorul decide ce este literatură (ceea ce va pune în discuție problema canonului) și relativizarea, la modul extrem, a definiției literaturii, libertatea absolută a lecturilor infinite. Tzvetan Todorov vorbește în Teorii ale simbolului despre pericolul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și de o „lectură critică”. Prin urmare, în literatură nu putem vorbi de arhitecturi definitive. Această nouă paradigmă re valorizează rolul și statutul criticului și istoricului literar. Orice istorie a literaturii trebuie să apeleze la conștiința de sine a literaturii: receptarea, pentru a nu rămâne o simplă istorie a operelor literare. Valorizarea canonică a unei opere trebuie să țină cont și de valoarea „adăugată”. Opera aperta de U. Eco tratează toate tezele criticii creatoare. Dar acest gen de critică nu întrunește
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lui Bloom punctează unele dintre problemele esențiale ale canonului în spațiul occidental. De partea cealaltă a baricadei, „resentimentarii” cum îi numește Bloom pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de textul literar în cadrul interacțiunii simbolice a actului de lectură. Valoarea operelor presupune astfel un șir de validări diacronice. În cadrul esteticii receptării canonizarea unei opere nu mai este văzută ca o creație încheiată odată pentru totdeauna. Evoluția diacronică a canonului evidențiază două aspecte care vizează însăși misiunea canonului: selecția operelor și modul de gestionare a resurselor simbolice care nu funcționează însă „ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul anilor '70, ca un curent în cadrul etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acțiunea celorlalți. Această abordare se opune concepției liniare, telegrafice, monologale asupra comunicării, perspectivă care acredita o secvențialitate emițător-receptor a schimburilor verbale. Prin contrast, relația emițător receptor este considerată că fiind una de determinare reciprocă, în care fazele de emitere și receptare sunt simultane și determinate reciproc. Concepția analizei conversaționale asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Text = discurs condiții de producere"21. În această perspectivă, textul, spre deosebire de discurs, este obiectul formal și este relativ autonom. Norman Fairclough realizează o schemă sintetică a relației dintre text și context, situând textul între condițiile de producere și cele de receptare 22. Autorul consideră textul un produs al unui întreg proces care se desfășoară în anumite condiții sociale. Deși se poate spune că producerea și receptarea unui text sunt activități individuale, actorii unei activități discursive sunt ancorați social ca rol și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a relației dintre text și context, situând textul între condițiile de producere și cele de receptare 22. Autorul consideră textul un produs al unui întreg proces care se desfășoară în anumite condiții sociale. Deși se poate spune că producerea și receptarea unui text sunt activități individuale, actorii unei activități discursive sunt ancorați social ca rol și status, dar și ca sistem de gândire și interpretare. Aceste condiții sociale pot fi lecturate la trei niveluri: nivelul social imediat în care discursul s-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
suportul fiind cel al undelor sonore. Cerințele de ordin statutar fixează condițiile de legitimitate legate de situația contextului enunțiativ, în sensul că stabilește rolurile și contractele specifice între actorii discursului. De recunoașterea acestor condiții implicit atașate unui gen depinde posibilitatea receptării adecvate a actului discursiv. Astfel, orice discurs presupune un emițător și un receptor, precum și o intenție a intervenției discursive, în virtutea căreia se organizează întregul. În viziunea lui Maingueneau, genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale acestuia, care constau în ziua săptămânii și data, numărul ediției, numărul de pagini, eventual adresa sau site-ul web al publicației. Elementul cu numărul 4, prețul, relevă una dintre caracteristicile discursului jurnalistic: faptul că acest discurs se vinde, că receptarea este condiționată de achiziție. Evidențierea prețului poate să se facă și utilizând tehnici psihologice de fixare a acestuia, imediat sub un prag psihologic: în loc de 1 leu, se fixează un preț de 0,99 lei, chiar dacă, efectiv, diferența este insesizabilă. Până la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în eroare. V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea În producerea discursului jurnalistic sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția, așadar, metodele de distorsionare a discursului jurnalistic pe care le pot utiliza diverși actori implicați 134. V.3.1. Manipularea la nivelul sprijinitorilor financiari Conceptul de sprijinitori financiari cuprinde, în extensiunea sa, două mari
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Codul Penal este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională prin Decizia 62 din 18 ianuarie 2007, fapt care ne aduce, în domeniul libertății presei, la situația anterioară anului 2006. V.3.4. Manipularea și distribuitorii Și distribuitorii pot interveni și distorsiona receptarea discursului jurnalistic prin diverse practici precum: întârzierea sau blocarea difuzării, amânarea plăților, contracte de distribuție încheiate cu gir politic. În anii '90, dar și mai târziu, în România distribuția se făcea prin rețeaua de difuzare RODIPET, care era în proprietate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
autorizațiilor de funcționare pentru anumite societăți de difuzare. Motivația pare să aibă legătură cu atitudinea critică a anumitor editori față de autorități. Ziarele de opoziție mai pot fi sabotate prin împrăștierea tirajelor în zonele periferice ale orașelor 161. În acest fel, receptarea discursului este viciată prin creșterea dificultății accesului la publicații. Situațiile descrise mai sus pot afecta discursul jurnalistic până la dispariția lui din spațiul public, dacă aceste situații sunt corelate și sistematic organizate. În caz contrar, ele sunt doar niște abateri care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
paginile ziarelor din acea perioadă este cu adevărat discurs jurnalistic. Partidul Comunist Român își începe propaganda în România într-o situație tensionată, pe fondul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a dus la un grad mare de sensibilitate în receptarea ei. Contextul în care s-a manifestat îi determină principalele caracteristici. Este o propagandă de mobilizare și de formare a unui curent de opinie favorabil Uniunii Sovietice, după ce toată opinia publică s-a raportat la statul comunist ca la un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2003. 65. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, Les actes de langage dans le discours: théorie et fonctionnement, Nathan, Paris, 2001. 66. LARSON, Charles, Persuasiunea: receptare și responsabilitate, Polirom, Iași, 2003. 67. LEE, Ronald Emery, LEE, Karen King, Arguing persuasively, Longman, London, 1989. 68. LOCHARD, Gui, BOYER, Henri, La communication médiatique, Édition du Seuil, Paris, 1998. 69. LOHISSE, Jean, Comunicarea: de la transmiterea mecanică la interacțiune, Editura
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
înțelegem jurnalismul, John Wilson Tipologia presei românești, Marian Petcu Tudor Arghezi: discursul polemic Minodora Sălcudean În curs de apariție: Jurnalismul științific, Alina M.D. Popa, Dorin Popa Strategii discursive în jurnalismul românesc actual, Alina M. D. Popa Tehnici de colectare și receptare a informației, Dorin Popa LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]