3,662 matches
-
și computer de bord. în ’69, cînd primele Dacii au fost expediate de la fabrica din Colibași direct la defilarea de 23 August, Dobrin califica România la Mondialul din Mexic, americanii ajungeau pe Lună, iar Hagi, la patru ani, probabil că recita suav „Cățeluș cu părul creț“. De atunci încoace, Dacia a fost de toate. Mașină de prim-secretar, săgeata rapidă cu care Sergiu Nicolaescu, pe post de maior de Miliție, alerga infractorii pe străzi, Salvare dotată corespunzător cu targă, Papuc de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dr. G. Gîrda s-a străduit să continue în Bănatu-i fruncea! astfel de umor. Burlescul lingvistic s-a cultivat și în Ardeal, și limbajul lui Marius Chicoș Rostogan nu-i o simplă născocire malițioasă a lui Caragiale. Și azi se recitează cu plăcere Elocvința frachelui Ladislau "ghe tătului cursivă, pot afirma cum că classică" de A. P. Bănuț. Bucovina s-a remarcat, dacă nu prin creație, printr-o puternică culturalitate. Hurmuzăcheștii (Doxachi bătrânul, apoi fiii săi Constantin, Eudoxiu, Gheorghe și Alecu, mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poeții de mică cultură proletară. G. Lesnea face în acest spirit un abuz de metafore supărător, Virgil Carianopol dă imagismului bombastic un ton de bravadă plebeiană. Doar Vladimir Cavarnali e mai acceptabil în directivitatea unor confesiuni: N-am să-ți recit versurile mele, Nici cele învățate în școală pe dinafară. Păstrez și acum lumina albă de la stele, Iar nevinovăția de la școala primară. POEȚI PROVINCIALI ȘI "TINERI" Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autofinanțare. Israel Jacobson (1768 1828) va instaura „templul” în locul „sinagogii”. Noutatea absolută era aceea că, până atunci, denumirea de templu „fusese rezervată exclusiv templului din Ierusalim”. Alte noutăți introduse atunci de reformatori au fost următoarele: „Omiliile, imnurile și rugăciunile trebuiau recitate în germană, iar momentele celebrării puteau fi însoțite de sunetul orgii”. Modelul adoptat a fost cel al evreilor italieni. Opt ani mai târziu, la Hamburg, evreii reformatori au întemeiat un alt templu și au mers mai departe cu reformarea iudaismului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Hadith reprezintă Tradiția. Cuprinde revelațiile și comentariile profetului la aceste revelații. importanța socială a tradiției constă în faptul că este un „model de viață cotidiană pentru credincioșii musulmani din întreaga lume”. * Coranul. Se traduce literal prin „a citi” sau „a recita”. Coranul este cuvântul lui Dumnezeu transmis de îngerul Gabriel lui Mahomed, ultimul pe linia profeților biblici. Este vorba despre un Nou Testament care ar confirma și ar completa Biblia creștină. Există însă diferențe majore între creștinism și islam. Una dintre
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să i se adreseze, răspunzându-i cu formula „Dumnezeu să primească”. El continuă: „De la noi și de la voi fapta cea bună”. În timpul ritualului rugăciunii, când sunt mai mulți, musulmanii își aleg un imam (cel ce stă în față). După el recită și ceilalți. c) Darul (zakat) înseamă milostenie. Se traduce prin „a spăla păcatele și greșelile”, „a purifica”. Darul nu se măsoară comercial. Poate fi un gest amical, o vorbă bună adresată oricui. Însă „marea regulă a tuturor regulilor”, obligația majoră
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Dintre invitați, Eduard Gruber este acela care duce la București, la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească. Pe la patru spre ziuă, Virginia, fiica Veronicăi, vine speriată în odaia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
său a fost acela de a aduna predicile Preafericitului și de a fixa canonul. Prezența lui Ănanda a fost indispensabilă, deoarece el era singurul care auzise și învățase pe de rost predicile lui Buddha. Răspunzând întrebărilor lui Mahăkăśyapa, Ănanda a recitat textele, sūtra, care constituie Legea (dharma). Un alt discipol important, Upăli, a formulat regulile disciplinei monahale (vinaya). Cu ajutorul memoriei extraordinare a orientalilor, preceptele credinței fixate atunci au fost încredințate tradiției și transmise oral de la maeștri la discipoli timp de secole
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ce să faci, că de stat nu puteai să stai mult pe tineta aia, că avea o margine subțire, și dacă stăteai prea mult Îți amorțeau picioarele. Și șapte zile și șapte nopți am mers, m-am gândit, mi-am recitat poezii, rugăciuni, amintiri. Am avut tot felul de gânduri. Au trecut șapte zile și șapte nopți. Dar ce am remarcat În timpul ăla: am văzut că sunt și printre majori, printre cei din conducerea penitenciarului, un șef de secție, Victor, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
citesc, și acolo la Beiuș aveam o bibliotecă foarte mare și tot mereu am scos cărți... Eram Înnebunită după cărți... Și În Închisoare le povesteam la fete, no, mai făceam un fel de ședințe, și vorbeam despre scriitorii noștri, fiecare recita câte-o poezie care o știa, de Vasile Alecsandri, de Eminescu sau Coșbuc, ca să ne treacă timpul. Pe-ormă am făcut istoria românilor, fiecare spunea ce știa, despre războaiele domnitorilor noștri, și-așa ne trecea vremea mai repede... Și jocu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
14 În ziua de 22 februarie, Millo reprezintă la sala Bossel, cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline în beneficiul d-nei R. Stavrescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 386). giuvaierurile și le aruncă pe scenă. Niciodată un public român nu a fost atât de mare. Lista ofițerilor morți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fr.). 140. Despre spectacolele din grădina Guichard, din vara anului 1877, își amintea, mai târziu, C.I. Nottara, angajat de Ion Ghica, în același an, ca elev la Teatrul Național: „Pascaly juca multe piese patriotice și el mai în fiecare seară recita, cu un drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această poveste mi a stricat relația cu scrierile sale. Nu-mi va fi ușor să-i uit blasfemiile. Și nici nu m-aș strădui, dacă n-aș avea nevoie, bibliografic, de volumul său despre Baudelaire, pentru unul din subiectele mele. *Recita cu totul nepotrivit, clămpănind pe scena largă: „Muzicaaa sonoriza orice attomm”; lăbărța sunetele. Primele cuvinte ale fiecărui vers pocneau ca dintr-un pistol pneumatic, iar ultimele scrîșneau. Marcată de smucituri, „interpretarea” trăda urzeala proastă a sufletului său de cabotin. *Locvacitatea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a rămas dator față de cel care se îndoise, s-a răsucit către o femeie spunîndu-i: „Doamnă, sînteți frumoasă ca Imperiul Roman!” Pînă la coborîre, s-a plîns că-i „hodorog, dar deștept ca nimeni altul” și a început să recite din Eminescu și (amestecînd versurile) Minulescu! În timp ce eu sînt decepționat și nesigur de ziua de mîine, există inși care au proiecte, matematic calculate, pentru ei și copiii lor. Azi am stat de vorbă cu unul dintre aceștia. Odrasla lui abia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
O putem discuta, pe unele pagini). Retușuri cu totul neînsemnate, ar readuce În unitate, cele câteva treceri zic eu, brusce, de la o ideie la alta. Aș dori ca la Cluj să aduceți un exemplar din carte și neapărat frumoasa poezie recitată În seara aceea 695. Vă aștept cu toată emoția la Cluj. Țanu Georgel, Pavlov 6-8, et. II, ap. 22. Tel. 26620 *) Titlul nu este prea lung?696 **) Apropos: de ce Kirileanu și nu Chirileanu 697. 692 Comisia de atestare de la Consiliul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe care o credea literară, fără să bănuiască că, sub aparența culturală, ascundea organul de presă al unei organizații teroriste. Aerul stupefiat și lipsit de apărare al lectorului l-a determinat pe medicul vulnerabil la literatură să intre În vorbă, recitându-i un vers din articol („Mă doare capul și universul”), reprodus din unicul volum În italiană al marelui poet portughez, pe care medicul tocmai Îl cumpărase. Tabucchi, traducătorul, de fapt, În italiană al poetului, părea stupefiat să afle că, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre cranii de ma-mi-fe-re, am repetat eu, accentuând fiecare silabă în parte. — Cranii de ma-mi-fe-re? întrebă ea pe un ton care-ți lăsa impresia că era gata să cânte. Mi s-a părut tare dulce. Am avut impresia că-mi recita o strofă dintr-o poezie. Asemenea unui poet care vrea să-și transmită sentimentele ascultătorilor. Indiferent de răspunsul pe care avea să mi-l dea în legătură cu ceea ce mă interesa pe mine, a meritat s-o aud repetând acele cuvinte. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sub titlul Cenacle de ieri și de azi. „Flacăra”). În prima etapă, structura obișnuită a manifestărilor era următoarea: unul sau mai mulți scriitori consacrați citeau din creația lor, urma lectura unui poet debutant (comentată de cei de față), apoi erau recitate de actori poeme ori alte texte din opera invitaților prestigioși sau a unor scriitori din diferite epoci, grupate sub titlul „Antologia «Flacăra»”, iar în final se produceau cântăreți sau cantautori, preponderent dintre reprezentanții muzicii folk (cu piese de factură baladescă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
și a citit George Țărnea etc. În 1974 structura ședințelor se păstrase, în linii mari: în februarie, invitații erau Maria Banuș și Ion Horea, la o altă întrunire a fost invitat din nou Mihai Beniuc, din ale cărui versuri a recitat Florian Pittiș. Într-o nouă ședință invitatul era Marin Sorescu, prezentat asistenței de criticul Eugen Simion, poeziile fiind recitate de Virgil Ogășanu, Florian Pittiș, Rodica Mandache; poetul a răspuns apoi la întrebările participanților și asistența a ascultat recitalul susținut de
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]