8,522 matches
-
Când, după apariția „tezelor” din iulie 1971, află că Nicolae Ceaușescu are de gând să reintroducă în literatură realismul socialist, scriitorul se duce, la incitarea lui Adrian Păunescu, să îi spună lui Ceaușescu: „dacă introduceți realismul socialist, eu mă sinucid”. Relatarea dialogului este semnată de Adrian Păunescu în volumul Timpul n-a mai avut răbdare. P. revine la ciclul Moromeților și publică, în 1972, Marele singuratic. În aprilie-octombrie același an au loc „convorbirile” cu Florin Mugur, poet remarcabil și redactor la
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
PMR din ianuarie 1949, apărută, nu întâmplător, simultan cu Legea privind introducerea pedepsei cu moartea pentru trădători și sabotori, și alternează, după regulile războiului psihologic, „reeducarea și prigoana”, cu tentația enormelor remunerări în premii ale Academiei și Uniunii Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări ale scriitorilor validați ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări ale scriitorilor validați ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz, ca Marin Preda cu nuvela Ana Roșculeț sau A. E. Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon Erwin Kisch acestui gen literar. Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin nuditatea relatării; fără glazura epicului sau a anecdoticului, senzația de autentic devine mult mai pregnantă. Următoarele scrieri - microromanul Vițelul de aur (1949), care continuă cu Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
pentru scene de coșmar, pentru imagini șocante domină în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice sunt texte ca Bistrița, apă vioară, Un râu al sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de relatare reportericească și exaltare poetică. Munții din peisajul bucovinean, considerați „niște făpturi mărețe și vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale”. SCRIERI: Luceferii de sub
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale, inserând reflecții și invitându-l pe cititor să se implice în receptarea narațiunii. Ca publicist, Ș. este un evocator al orașului Timișoara, căruia i-a dedicat câteva volume, interesante fiind comentariile privind viața culturală și literară a Banatului
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
se însoară cu o Elena, care îi dăruiește un băiat. Suportul literarității e realismul minuțios, veracitatea scenelor de existență obișnuită, cotidiană. Cel de-al treilea roman, Muntele de pietate (1983), amintește de literatura „micului fapt adevărat” produsă de Nathalie Sarraute. Relatarea este un colaj de „felii de viață”, cam ternă, cu citate și referințe livrești, presărate, de altfel, pe întregul cuprins al cărții. Scrierii, saturată de notații realiste ascuțite, unele semnalând prezența în banal a insolitului, a senzaționalului și absurdului, îi
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
una din ele având titlul metaforic al romanului, protagonista e, pe de altă parte, un temperament expansiv, iubește muzica, dansul și este irezistibil atrasă de compania băieților, predispusă să își facă din fiecare un iubit. Sufletul ei se revelă din relatările unei bune prietene și, mai ales, dintr-un jurnal intim încredințat acesteia, ca și din scrisorile pe care i le trimite. La șaisprezece ani, tânăra se îndrăgostește de un pictor care, deși îi rămâne inaccesibil, înseamnă pentru ea iubitul ideal
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în revista „Albina”, iar prima carte, antologia de articole conjuncturale Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție. Editat în formă brută (Oameni și stânci, O cursă lungă, 1964) sau prelucrat în povestiri (Ceairul lui Ali, 1957) și microromane (Drumuri albastre, 1962, Lumini de poziție, 1964), el prezintă „noile realități ale timpului”, așa cum se răsfrâng
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
modul sobru, interior, pătruns de o poezie a vârstei critice, a schimbării, a așteptării, având afinități cu cea generată la Proust de apariția „fetelor în floare” și într-un fel cu aceea a „valurilor” Virginiei Woolf. Cu un subiect banal - relatarea unei excursii la Predeal a unui ins dezamăgit în dragoste, cu o proaspătă amică, ajutată să meargă acasă după un mic accident pe care și-l provocase sărind din tramvai -, romanul Accidentul pare să fi fost scris doar din ambiția
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
piesa Costa Vlahia nu pot da seama nici de dramatismul acțiunii, nici de veridicitatea personajelor, ele arată dexteritate în versificare și o bună mânuire a dialogului, calitate vizibilă și în epica lui S. Prozele scurte sunt îndeobște simple povestiri sau relatări de călătorie, în care ținta nu e atât transpunerea unui peisaj, cât reliefarea unor aspecte negative, criticabile. Conștient de necesitatea construcției romanești, despre care vorbește într-o conferință consacrată începuturilor speciei la noi, prozatorul nu dispune însă de resurse adecvate
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
Galaction scrie despre Curtea de Argeș, Barbu Nemțeanu traduce un fragment din Nathan înțeleptul de Lessing, Liviu Rebreanu semnează comentariul Literatura dramatică germană din România, iar Ion Olteanu vorbește, în articolul Titu Maiorescu, despre moartea marelui om de cultură român, însoțindu-și relatarea de iconografie. Cronica dramatică, susținută de Barbu Nemțeanu, are în vedere mai ales spectacolele de la Teatrul Modern, unde juca trupa Marioarei Voiculescu, dar și pe acelea ale Naționalului bucureștean. Herbert Lewandowski semnează, în 1918, una din primele intervenții publicistice referitoare
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
g. manipulează corect instrumente precum creion, foarfece, penson h. decupează, modelează i. își exprimă nevoile primare: foame sete, mers la baie, durere, etc. j. se prezintă corect și complet, folosește formule de politețe k. utilizează propoziții simple și complexe în relatări l. recunoaște și indică corect formele geometrice m. răspunde corect la întrebări simple: cine, ce, de ce, unde, când n. spune când este trist sau vesel, vorbește despre familia sa o. utilizează corect obiecte de igienă personală atunci cand consideră că are
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
care principele Carol l-a concretizat În timpul vizitei Întreprinse la Istanbul, Incepand cu 24 octombrie 1866, când a depus „acte d’hommage chez son Auguste Suzerain” (s.n.), cum se exprimă Palmstierna, care, la rândul său, l-a primit, potrivit aceleași relatări, „en grande cérémonie et très gracieusement” (s.n.) <ref id="4"> 4 Raportul lui Palmstierna, din 25.X.1866 (Ibidem, p. 274). </ref>. Principele a creat, astfel, condițiile necesare stabilirii de noi raporturi cu Poartă, adică de colaborare. Nouă stare de
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
ceea ce pare mesajul cheie în discursul interlocutorului. Consilierul va evita definirea problemelor în locul interlocutorului, nu va minimaliza și nu va utiliza sarcasmul sau ironia; Rezumarea reprezintă o modalitate de a sintetiza într-o manieră organizată cele mai importante aspecte din relatările interlocutorului. Rezumarea se utilizează cu scopul de a clarifica o relatare, de a încheia o discuție, sau de a deschide o nouă etapa a discuției. VI.2.7. Strategia consilierii Consilierea, ca proces de intervenție educativ psihologică de natură predominant
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
problemelor în locul interlocutorului, nu va minimaliza și nu va utiliza sarcasmul sau ironia; Rezumarea reprezintă o modalitate de a sintetiza într-o manieră organizată cele mai importante aspecte din relatările interlocutorului. Rezumarea se utilizează cu scopul de a clarifica o relatare, de a încheia o discuție, sau de a deschide o nouă etapa a discuției. VI.2.7. Strategia consilierii Consilierea, ca proces de intervenție educativ psihologică de natură predominant tehnologică se derulează în 5 etape (Brammer și Shostrom): Etapa întâlnirii
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Nutrind simpatie pentru opțiunile lui Marin Oprea sau expunând principii troțkiste, revoltatul Bordea pare mereu partizan al vreunei erezii. El suportă cu mai multă ușurință lagărele de prizonieri decât lumea profitorilor de război. Sub tonul de șarjă umoristică, adoptat în relatarea episoadelor din lagăr, la fel ca în memoriile lui George Banea sau ca în producțiile versificate ale lui T. însuși din perioada prizonieratului, se deslușesc pregnant ororile războiului. Scriitorul a cultivat și cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
ies parțial din parametrii tendințelor dominante în epocă, prefigurând, embrionar, literatura obiectivă din perioada interbelică. Calitatea individualizantă a povestirilor din Prima durere (1906), Calea sufletului (1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Nicula). O copilă nefericită, chioară și slută, nu trăiește decât pentru a îngriji un biet pui de bibilică. Tatăl îl sacrifică și i-l dă să îl mănânce, iar fata moare de inimă rea (Isădia). Pulsația sentimentală a unei asemenea relatări nu este intensificată de nici o notație auctorială. Tot atât de sobru sunt înregistrate stările de conștiință ale unui demnitar care, după ce dăduse afară un subaltern hoț, nu știe cum să explice copilului său de ce, onest fiind, și-a pierdut și el postul
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
felul celor din proza lui Delavrancea, ori de transpunerea unor anomalii psihice (Ca frații) sau fenomene paranormale (Spiritele). În romanul Sângele Solovenilor (1908) T. abordează o temă naturalistă cu mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită prin descrieri artificioase, incluzând dulcegării și reflexivitate banală, șubrezită prin intervenții auctoriale naive (aprecieri, caracterizări, comentarii omnisciente), prin sfătoșenie, prin dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
dârzenia lui Slavici, nici cu pasiunea lui Eminescu; aduce, în schimb, prin ironia și scepticismul său, o nuanță necesară. La T. a colaborat, în primii ani, și Iacob Negruzzi, expediind din Iași corespondențe (semnate cu inițialele B.B.), unde, uneori, în relatarea unor aspecte ale vieții politice sau mondene, trece de la un ton ușor, câteodată chiar frivol, la un altul critic, satiric. De la Berlin, unde era student, Petru Th. Missir trimite, de asemenea, corespondențe, în care se ocupă de mișcarea intelectuală și
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
protagonistului. Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
director proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar, original, inamovibil” și pe care îl vindea el însuși. Amestecând relatări autobiografice, comentarii politice insolite, opinii de plezirist, teoretizate ca și cum ar fi fost vorba de o concepție, numind-o „nostologie”, Albulescu obține o mixtură umoristică în marginea raționalului. El poate fi considerat, cu rezerva necesară, un precursor al lui Urmuz. La
TURNU BABILON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
căsnicie, continuă să lupte și să spere, cu o răbdare stoică, amintind-o pe aceea din parabola biblicului Iov. Folosind un limbaj colocvial nu o dată colorat, autoarea apelează și acum la jurnal și la investigația psihologică. Alternanța de confesiune și relatări „obiective”, precum și adăugarea, aparent dezordonată, de straturi peste straturi, ce leagă mereu trecutul de prezent, conferă cărții o factură modernă. Cu Prețul singurătății T.-A. a dat un roman de analiză și de moravuri, de atmosferă, cu explicite și îndrăznețe
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
roman, Cărăuși peste vămi (1986), unde începutul promite o incursiune în conștiința protagonistului și prezentarea unei relații pasionale, dar, spre final, intriga se sufocă, transformându-se într-un fel de comedie burlescă. Brevetul alb (1990) este conceput pe două paliere: relatarea vieții dintr-o școală de pilotaj, în care autorul face din nou uz de realitatea trăită și neprelucrată în nici un chip, și istoria unei proze lungi, concepută ca un dialog între Autor și Narator, o miză interesantă și la modă
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]