5,422 matches
-
acesta este orientat de către administrație, care propune "candidatul oficial", singurul care are drept la afișul alb rezervat proclamațiilor oficiale. Alegerile din 1852 arată docilitatea corpului electoral. Opoziția este redusă la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că anul 1860, triumf aparent al Imperiului autoritar, este la începutul unei evoluții liberale progresive care se întinde pe mai mulți ani. Către Imperiul liberal. Căderea Eforturile de deschidere. La alegerile din 1857, candidații oficiali au cîștigat și doar 5 republicani fac parte din Corpul legislativ. Trezirea opoziției debutează cu restabilirea dreptului de *adresă în 1860. În 1863, 32 de opozanți sînt aleși, dintre care 17 republicani. Încă de la deschiderea sesiunii parlamentare, în discursul său celebru din 11 ianuarie 1864, Thiers
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Eforturile de deschidere. La alegerile din 1857, candidații oficiali au cîștigat și doar 5 republicani fac parte din Corpul legislativ. Trezirea opoziției debutează cu restabilirea dreptului de *adresă în 1860. În 1863, 32 de opozanți sînt aleși, dintre care 17 republicani. Încă de la deschiderea sesiunii parlamentare, în discursul său celebru din 11 ianuarie 1864, Thiers cere "cele cinci libertăți necesare": libertatea individuală, libertatea presei, libertatea electorală, libertatea de reprezentare națională și libertatea pentru Corpul legislativ de a dirija treburile (document 2
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai direct simțite. Trimiterea de delegați muncitori în Anglia, la Conferința asociațiilor Trade Unions și manifestul celor Șaizeci, în 1864, care cere candidaturi de muncitori la alegeri, fac să se spere că muncitorii se alătură Imperiului și se despart de republicani. Guvernul ia măsuri îndrăznețe, permițînd formarea de asociații muncitorești și acordînd dreptul la grevă prin legea din 1864. Tentativele de deschidere întreprinse de putere se lovesc totuși de creșterea opozițiilor politice și de alunecarea Asociației internaționale a muncitorilor către un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este atunci constrîns să continue evoluția liberală. El anunță noi măsuri în 1867. Dreptul de *interpelare este restabilit (1867), regimul presei devine mai suplu în mai 1868 și reuniunile publice se pot ține. Aceste reforme permit unei noi generații de republicani să se exprime în ziare și să-și formuleze într-o manieră vibrantă revendicările. Diferiți de "pașoptiști", acești tineri republicani, care au avut douăzeci de ani sub Imperiu, se doresc mai eficienți și mai pozitivi. Liderul lor este tînărul avocat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
presei devine mai suplu în mai 1868 și reuniunile publice se pot ține. Aceste reforme permit unei noi generații de republicani să se exprime în ziare și să-și formuleze într-o manieră vibrantă revendicările. Diferiți de "pașoptiști", acești tineri republicani, care au avut douăzeci de ani sub Imperiu, se doresc mai eficienți și mai pozitivi. Liderul lor este tînărul avocat Léon Gambetta, devenit brusc celebru printr-o pledoarie: apărarea ziaristului Delescluze (vinovat de a fi chemat la o subscripție pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ocazia să-i incrimineze în mod violent pe oamenii puterii. Căderea regimului. Alegerile din 1869 constituie un succes net pentru opoziție. Guvernul nu mai obține decît 4.438.000 de voturi contra a 3.350.000 ale opoziției, împărțită în republicani și monarhiști. La centru, partidul lui Émile Ollivier, acel Le Tiers Parti, cere un regim parlamentar. De acum încolo "mamelucii" așa sînt numiți bonapartiștii intransigenți sînt minoritari. În septembrie 1869, împăratul acordă Corpului legislativ inițiativa legilor. Evoluția către regimul parlamentar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al III-lea triumfă cu ocazia plebiscitului din mai 1870: contra 1.500.000.de nu, 7.358.000 de da aprobă propunerea ingenios redactată: "Poporul aprobă reformele liberale operate în Constituția din 1860 de către împărat...". Spre marea disperare a republicanilor, Imperiul pare din nou fondat. Dar Franța declară război Prusiei la 19 iulie 1870; cedînd unei provocări a lui Bismarck, partizanii Imperiului autoritar speră, grație unei victorii, să-și recapete influența. Eșecul reformei militare, propusă în 1867, nu a permis
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu sfîrșitul secolului, se afirmă ascensiunea socialismului. A III-a Republică se naște în plină dramă. Războiul continuă, dus de guvernul Apărării naționale, compus din deputați republicani de Paris. Începînd din 18 septembrie, capitala este asediată și Gambetta părăsește Parisul în balon pentru a merge să însuflețească lupta în provincie. Neputînd să deblocheze Parisul, temîndu-se de insurecție, guvernul, în ciuda lui Gambetta, semnează armistițiul, la 28 ianuarie 1871
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ianuarie 1871. Sub presiunea lui Bismarck, care dorește un veritabil interlocutor cu ocazia tratatului de pace, alegerile pentru Adunarea națională au loc la 8 februarie 1871. Campania pentru pace a notabililor locali conservatori înseamnă pentru ei un succes zdrobitor asupra republicanilor și mai ales asupra gambettiștilor, partizani ai luptei înverșunate. Omul "libertăților necesare" și al opoziției față de război, Thiers, pe atunci în culmea popularității sale, este ales "șef al puterii executive a Republicii". El semnează la 26 februarie, la Versailles, preliminariile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Adunări în majoritate monarhistă, Thiers s-a angajat să nu se pronunțe asupra regimului. Teama de o restaurație, umilința înfrîngerii, mizeriile asediului, efervescența revoluționară a capitalei de după sfîrșitul Imperiului, acestea sînt aspectele stării de neliniște din Paris, ale cărui sentimente republicane fuseseră dovedite de alegerile din februarie. Adunarea națională se instalează la Versailles și nu la Paris, suprimă solda gărzilor naționale și moratoriul chiriilor: aceste stîngăcii toarnă gaz pe foc. La 18 martie, revoltele izbucnesc în Montmartre. Thiers, avînd experiența monarhiei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zece ani în Franța. Prima consecință a Comunei este că a demonstrat că nici un alt regim în afară de Republică nu este tolerabil pentru capitală și pentru marile orașe din provincie, Lyon, Marsilia, Toulouse, care au cunoscut și ele efemere Comune. Victoria republicanilor. Restaurația monarhistă pare imposibilă după refuzul contelui de Chambord, pretendentul legitimist, de a adopta drapelul tricolor cerut de orleaniști. Divizați, monarhiștii trebuie să continue să se încreadă în Thiers. Legea Rivet din 31 august 1871 organizează puterile acestuia: el este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fapt de ducele de Broglie, un orleanist, guvernul adoptă o politică de "ordin moral", conservatoare, antirepublicană și clericală, pe care o ilustrează pelerinajele deputaților conservatori la Lourdes sau la Paray-le-Monial (centre de pietate *ultramontanistă), epurarea din administrație și demiterea primarilor republicani. Restaurarea monarhiei pare să se apropie. Dar contele de Chambord își reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă. Legea septenatului, soluție de așteptare, este votată pentru a-i permite lui Mac-Mahon să-și prelungească
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reafirmă principiile intransigente în octombrie 1873: fuziunea cu orleaniștii este din nou imposibilă. Legea septenatului, soluție de așteptare, este votată pentru a-i permite lui Mac-Mahon să-și prelungească puterea. Totuși orleaniștii, neliniștiți de o revenire bonapartistă, se apropie de republicani. Această "conjuncție a centrelor" permite votarea "legilor constituționale" în februarie și iulie 1875. O largă putere este acordată președintelui Republicii, ales pentru șapte ani de către *Adunarea națională (adică reuniunea Camerei deputaților și Senatului) și reeligibil. Acesta dispune de plenitudinea puterii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
inamovibili", aleși pe viață de către Adunarea națională, apoi cooptați. Monarhiștii nu-și pierdeau speranța în faptul că aceste instituții ar fi putut avea cîndva în fruntea lor un monarh constituțional. Criza din 16 mai. Alegerile legislative din 1876 conferă majoritate republicanilor, care triumfă în special în est, sud-est și în regiunea pariziană. Mac-Mahon cade mai întîi la învoială cu această majoritate, apoi constrînge la demisie pe republicanul moderat Jules Simon, la 16 mai 1877. În fața Camerei, unde 363 de deputați protestează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lor un monarh constituțional. Criza din 16 mai. Alegerile legislative din 1876 conferă majoritate republicanilor, care triumfă în special în est, sud-est și în regiunea pariziană. Mac-Mahon cade mai întîi la învoială cu această majoritate, apoi constrînge la demisie pe republicanul moderat Jules Simon, la 16 mai 1877. În fața Camerei, unde 363 de deputați protestează în mod solemn împotriva violării regimului parlamentar, Mac-Mahon uzează de dreptul său de dizolvare. În alegerile din octombrie, republicanii rămîn majoritari, obligîndu-l pe Mac-Mahon să "se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dizolvare, care nu mai este utilizat. Puterile președintelui Republicii sînt slăbite prin aceasta. Totuși, instabilitatea guvernamentală, datorată absenței unor mari partide organizate, nu conduce la afirmarea autorității președintelui Consiliului. Imuabilitatea oamenilor permite totuși ducerea la bun sfîrșit a marilor reforme republicane în materie de școală și de libertăți. Revizuirea constituțională din 1884 îi suprimă pe cei 75 de senatori inamovibili, modifică regimul electoral al Senatului, afirmă că "forma republicană de guvernămînt nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Consiliului. Imuabilitatea oamenilor permite totuși ducerea la bun sfîrșit a marilor reforme republicane în materie de școală și de libertăți. Revizuirea constituțională din 1884 îi suprimă pe cei 75 de senatori inamovibili, modifică regimul electoral al Senatului, afirmă că "forma republicană de guvernămînt nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îi suprimă pe cei 75 de senatori inamovibili, modifică regimul electoral al Senatului, afirmă că "forma republicană de guvernămînt nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se opun radicalii democrați și iacobini care, în spatele lui Clémenceau, revendică "Republica democratică și socială" și un program îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regimul electoral al Senatului, afirmă că "forma republicană de guvernămînt nu poate face obiectul unei propuneri de revizuire". Republica devine "regimul definitiv" al Franței. Republicanii de guvernare la putere Marile legi republicane. Ieșiți învingători din criză, republicanii sînt totuși divizați. Republicanilor de guvernare, calificați drept "oportuniști", li se opun radicalii democrați și iacobini care, în spatele lui Clémenceau, revendică "Republica democratică și socială" și un program îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe venit, separarea Bisericii de Stat. Electoratul radicalilor era încă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
orașe, dar el se implantează din ce în ce mai mult în regiunile rurale, "roșii" de multă vreme, precum nordul Masivului Central, sau provenite din bonapartism, precum sud-vestul și departamentele Charantes. Anii 1881-1885 sînt dominați de republicanii de guvernare, "oportuniștii". În cîțiva ani, ideile republicane se transpun într-o serie de legi: în 1881, libertatea de reuniune și libertatea presei; în 1884, libertatea de asociere și legea municipală. Opera republicană se vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
departamentele Charantes. Anii 1881-1885 sînt dominați de republicanii de guvernare, "oportuniștii". În cîțiva ani, ideile republicane se transpun într-o serie de legi: în 1881, libertatea de reuniune și libertatea presei; în 1884, libertatea de asociere și legea municipală. Opera republicană se vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor școlare republicane este impregnat de încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules Ferry, legea asupra gratuității
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor școlare republicane este impregnat de încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules Ferry, legea asupra gratuității învățămîntului primar este votată în 1881, legea asupra obligativității școlare de la șase la treisprezece ani și asupra laicității învățămîntului public, în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al învățămîntului primar care formează ansamblul legilor școlare de-a lungul anilor 1880. Criza boulanjistă. După căderea lui Ferry, în 1885, Republica cunoaște o fază de instabilitate care culminează cu criza boulanjistă. Popularitatea generalului Boulanger, ministru de război în 1887, republican dar belicos, neliniștește guvernul, care-l scoate la pensie. Boulanger poate atunci să-și construiască o carieră politică triumfală prin jocul alegerilor parțiale. Deviza sa "dizolvare, Constituantă, revizuire" îi reunește pe nemulțumiți: radicali, iacobini, naționaliști cerînd revanșa, monarhiști sperînd restaurația
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]