5,505 matches
-
de idei, viziuni, unele complet năstrușnice, dar care nouă nu ne-ar putea trece prin minte; - Plasticitate - constă În ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare al unei probleme, când un procedeu se dovedește inoperant; sunt persoane "rigide" care greu renunță la o metodă, deși se vădește ineficientă; - Originalitatea - este expresia noutății, a inovației, ea se poate constata, când vrem să testăm posibilitățiile cuiva, prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei. Neîndoelnic, ne gândim la raritatea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
matematica modernă se mândrește tocmai cu eliminarea oricărei imixtiuni a intuiției din demonstrația teoremelor. În acest context, "orice apel, explicit sau implicit, la o impresie de evidență, sau la caracteristicile figurilor geometrice, sau la experiențele noastre privitoare la comportamentul corpurilor rigide în spațiul fizic, sau la lucruri similare, este strict interzis" (Hempel 1945a: 7). La teoremele geometrice se ajunge pe o cale pur logică. Cineva ar putea încerca să salveze viziunea kantiană, în acest punct, argumentând că tot ce contează sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
particulelor care alcătuiesc bara acționează o forță de atracție gravitațională din partea Pământului. Dacă notăm cu dm masa unei astfel de particule, atunci forța resimțită de fiecare este dG. Cum accelerația este un vector constant pentru toate particulele ce formează corpul rigid, rezultă că asupra corpului acționează, de fapt, un număr foarte mare de forte paralele între ele, forța rezultantă fiind dată de relația: Forțele paralele elementare dmg imprimă corpului C doar o mișcare de translație. De aceea, forța rezultantă (care trebuie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca naivă și "a atras probabil mai multă batjocură și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor rigide și de traiectoriile razelor de lumină, deoarece aceste postulate afirmă posibilitatea unor anumite construcții în spațiu, iar convingerea noastră intuitivă că acele construcții sunt posibile derivă din experiențele amintite. (DiSalle 2006a). 58 În engleză, termenul este "differentiable manifolds". 59 Se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pline de interes pentru elevi. Putem concluziona că textul literar constituie un auxiliar important în predarea geografiei. Textele literare sunt un material didactic eficient care ajută învățătorul în desfășurarea lecțiilor. Folosirea acestor texte literare înlătură realizarea unei predări seci și rigide și ajută la realizarea unor lecții pline de căldură și atractivitate. b) Cunoștințele istorice - poartă deschisă spre însușirea alfabetului geografic Orientarea activității didactice spre interdisciplinaritate și transdisciplinaritate constituie premisă a învățământului integrat. Unidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea constituie trepte ascendente
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
științei, care exprimă unitatea cunoașterii, unitatea în diversitate a existenței. școala tinde permanent spre interdisciplinaritate și transdisciplinaritate, chiar dacă nu le poate realiza pe deplin la nivelul școlarului mic. Interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea, transpuse în pedagogie, contribuie hotărâtor la depășirea unor bariere rigide, la intercomunicarea "sertarelor" din memoria de lungă durată în care sunt depozitate și păstrate cunoștințele diferitelor discipline de învățământ; facilitează asocierea și combinațiile informaționale, în interpolările și extrapolările de cunoștințe în căutarea a ceea ce este esențial, original și valoros ca
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
doar în locuri curate, izolate, aproape sălbatice. Elveția îi oferă prin prietenii săi astfel de locuri însă și aici e tulburat de imixtiunile insidioase ale presei. Nici regulile ferme ale democrației occidentale nu par pe gustul lui, sunt mult prea rigide. E somat să anunțe poliția elvețiană cu zece zile înainte de a formula declarații politice, de vreme ce el nu e încă cetățean elvețian: „Zece zile! Oho! Și eu care credeam că am venit într-o țară liberă! Nu cumva într-o țară
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o învingere a gravitației. Și iubirea, ca orice petală fragilă și catifelată, e prima care cedează în fața furtunilor. Rămâne în urma acestei catastrofe de grup cutia neagră, adică un set de opinii ambalate frumos în scrisori, ori poate doar în pergamentele rigide ale memoriei afective. Nu opiniile sunt frumoase, ci ambalajul lor, adică haina lor de cuvinte. Într-un foarte interesant interviu, scriitorul Amos Oz, cel care de ani buni figurează ca un candidat la Premiul Nobel pentru literatură, mărturisea că pariază
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
uităm, mai ales, că intrasem și în plină perioadă de destindere, când o anume speranță și chiar naivitate erau nu numai permise tuturor, dar și încurajate. Știu bine, pe de altă parte, că privită azi, de la distanță, și cu criterii rigide, absolute, întreaga situație părea (și chiar așa era, în bună parte) profund echivocă. Nu altul era însă prețul pe care epoca îl impunea tuturor acestor întreprinderi riscate, lui Mircea Eliade în primul rând. Trebuie mereu căutat marele vinovat. Trântitul brutal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
volume. Cine putea ierta? Și alți scriitori români editați în Franța au făcut aceeași tristă experiență. Cine le-a dat voie? Cine interzice însă ca o carte tipărită întâi în țară să fie tradusă apoi în străinătate? Nici cel mai rigid regim totalitar din lume nu poate opri o astfel de operație. în rest, fiecare proceda cum putea, de la caz la caz, à ses risques et părils. Noi spărgeam o blocadă, mențineam de bine de rău legăturile intelectuale cu Occidentul. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicat 6 romane și numeroase scenarii). Nici o fisură sau sentimentalism ieftin, nimic dintr-o polemică naivă sau lungimi inutile. Și mereu perfecta legătură cu schema ideologică de bază (logica obligatorie a utopiei), de fapt esența romanului: mecanismul degradării, nivelării, încadrării rigide și al recuperării, instalat în insulă de iubitul său conducător... Tot ce se întâmplă era prevăzut mai înainte: mai întâi punerea în scenă, apoi stupoarea, urmată de revoltă și, la urmă, alinierea și promovarea fulgerătoare în cadrul sistemului (din perspectiva eroului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deocamdată prematur. Ar lipsi și perspectiva istorică și criteriile stabile și documentarea pe deplin concludentă. Evenimentele par, într-adevăr, pe un plan, prea aproape de noi. Reacțiile sunt încă mult prea emotive, prea pasionale, prea personalizate și, mai ales, mult prea rigide. Liniștea de spirit strict necesară unei astfel de analize, în general, lipsește. Distanțarea istorică încă nu s-a produs. Iar noi avem nevoie, în primul rând, de un examen rece, lucid, obiectiv. De o adevărată analiză și reconstituire istorică a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gravă eroare și nedreptate. N-avem dreptul să le facem. Un istoric al culturii și al ideilor cu atât mai puțin. O a doua eroare, care decurge în mod direct din prima, ar fi formularea de judecăți radicale, intransigente, absolute, rigide, inflexibile. Ele nu au nici o pertinență într-o astfel de analiză. Ea cere doar judecăți contextuale, istorice, deci suple, ale unor situații date, concrete, riguros determinate și extrem de particularizate. Ceva în sensul riglei lesbiene a lui Aristotel, a virtuții adaptate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu scuza, în conștiința noastră, o serie întreagă de contradicții și ambiguități, de duplicități și simulări, de compromisuri și adaptări, care au caracterizat, în general, practica vieții culturale, sub ceaușism, zi de zi. Situație odioasă, insuportabilă, pe planul conștiinței morale rigide, inflexibile. Inevitabilă însă în realitatea cotidiană. Alternativa supremă era: tăcerea, ratarea, izolarea, ieșirea din actualitate, deci condamnarea definitivă la sterilitate, la sinucidere literară, sau acceptarea dureroasă a unor situații date. Fiecare a rezolvat această dilemă în felul său. Reguli rigide
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rigide, inflexibile. Inevitabilă însă în realitatea cotidiană. Alternativa supremă era: tăcerea, ratarea, izolarea, ieșirea din actualitate, deci condamnarea definitivă la sterilitate, la sinucidere literară, sau acceptarea dureroasă a unor situații date. Fiecare a rezolvat această dilemă în felul său. Reguli rigide nu puteau fi impuse nimănui. Iară și: nici nu acuzăm, nici nu scuzăm pe nimeni. O țară numai de eroi nu s-a văzut, încă, nicăieri în lume. Eroismul este privilegiul doar al unei foarte restrânse elite. Dar există, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
explicații. Contribuția reală a studiului său pare a sta însă în altă parte. Se afirmă teza (la care subscriu integral) că literatura este totdeauna și intrinsec reacționară (pp. 22, 23). Dar în ce sens? în sensul opoziției față de orice sistem rigid, fie el de dreapta sau de stânga (p. 21). Literatura este totdeauna în opoziție, în disidență, în exil intern sau extern. Este vorba de o manie? De o pervertire a conștiinței literare? De un defect fundamental? Nicidecum. Explicația este și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
post penitenciare: 1. Generația tânără, de intelectuali oameni politici grupați în unele aripi liberale și în PAC, nu chiar întâmplător nu și-au găsit locul, după 1989, în structurile politice istorice. Pe de o parte, ea nu corespundea standardelor morale rigide, civic intransigente, rigoriste, ale vechii generații. Aceasta s-a simțit concurată la ea acasă și și-a strâns defensiv-agresiv rândurile. Pe de altă parte, noua generație privea, în mod firesc am spune, spre viitor, nu spre modelele vechi, evident ireversibile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și negru, eroi și bestii etc. Soluția Michnik este cea îmbrățișată: înțelegerea, concilierea și iertarea. Cu atât mai mult subscrie în continuare și autorul român , cu cât cei ce n-au luptat sub comunism n-au dreptul moral să fie rigizi, intoleranți, rigoriști, azi. Există totuși persoane care n-au luptat niciodată pentru libertate sau valori morale sub comunism, dar care le revendică, acum, în mod zgomotos. De fapt, toată discuția are un caracter moral manifest și ea justifică și pregătește
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
va permite aplicarea unei terapii comportamentale mai nuanțate (26). De regulă, persoanele cu DZ beneficiază de ambele forme, în cele două sisteme amintite. 4.3. Etapele programului educațional În aceste situații, consilierea psihologică, personalizarea programului de educație, abandonarea stilului pedagogic rigid, coeziunea și tactul membrilor echipei de educatori profesioniști, pot ameliora incongruențele apărute. Împărtășim opiniile unor personalități în domeniu (2,26), în ceea ce privește nuanțarea comportamentului educatorului în situații de urgență și în cea de îngrijire pe termen îndelungat. Pacientul și aparținătorii sunt
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis, izolarea și rarefierea celulelor mioepiteliale; modificările sunt mai evidente în pulpa degetelor de la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ministrul de externe britanic nu făcea decât să apere interesele politice de moment ale țării sale în această parte a Europei, în ciuda pledoariei consulilor săi din Principate, cum vom vedea mai pe larg în capitolul 6. Explicația atitudinii neobișnuit de rigide a lui Palmerston rezidă din poziția deosebit de dificilă în care se găsea Austria atunci și de riscurile pe care le implica implozia acestei țări pentru stabilitatea Europei. El era convins că ocuparea Principatelor era un „rău necesar” pentru pregătirea reprimării
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis, izolarea și rarefierea celulelor mioepiteliale; modificările sunt mai evidente în pulpa degetelor de la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
într-un univers al nonarbitrarului lingvistic (tocmai pentru că aparțin unei literaturi care încearcă să dea sens, să resacralizeze, să descopere sensul/sacrul sub camuflaj) pornește, înainte de toate, de la o intenționalitate mărturisită de către Eliade, cu privire la ceea ce literatura de specialitate numește "desemnare rigidă" și "desemnarea contingentă". Referitor la prima sintagmă, există mărturisirea autorului din Încercarea labirintului, despre numele bătrânului Fărâmă (Pe strada Mântuleasa), în ce privește cea de a doua, scrisoarea din 11 ianuarie 1972 adresată lui Mac Linscott Ricketts, unde Eliade îi explică semantismul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și nume ficționale, intenția pragmatică a numelor proprii eliadești. În studiile de semantică formală găsim distincția dintre numele proprii înțelese ca "expresii semantic nestructurate care, în cazul cel mai tipic, denotă indivizi din lumea reală, identificabili pe cale ostensibilă" sau designatori rigizi (Kripke) și nume ficționale, adică "expresii lingvistice, cum ar fi Hamlet sau Don Quijote, care denotă indivizi inexistenți în lumea reală, neidentificabili pe cale ostensibilă", designatori nonrigizi. Există o opoziție între designatorul rigid ("același individ în toate lumile posibile") și designatorul nonrigid
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
indivizi din lumea reală, identificabili pe cale ostensibilă" sau designatori rigizi (Kripke) și nume ficționale, adică "expresii lingvistice, cum ar fi Hamlet sau Don Quijote, care denotă indivizi inexistenți în lumea reală, neidentificabili pe cale ostensibilă", designatori nonrigizi. Există o opoziție între designatorul rigid ("același individ în toate lumile posibile") și designatorul nonrigid ("indivizi diferiți în lumi posibile diferite"), dar și trăsături comune: atât numele ficționale, cât și numele proprii sunt nestructurate și funcționează asemenea numelor proprii, "dar denotă presupuse persoane sau entități din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]