4,307 matches
-
a „viermelui“. Miau! Cu toții, stăpâni și sclavi, ați devenit robii lui dumnezeu. Și, pentru prima dată dar, te asigur, ultima, sunt de acord cu tine. De altfel, trebuie să recunoști că ai Învățat multe, inclusiv asta, tot de la mine... Cu toții robi, implicit cu toții, nu doar unii, dornici de o schimbare crezând În ceva mai bun, deși astăzi trăiți mai rău... Cum adică? Păi stăpânul era obligat să-i asigure sclavului care muncea pentru el totul: hrană, haine, casă, nevastă chiar. Lupta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru asta, timp În care sclavul n’avea grija zilei de mâine. Pe când acum, tu de pildă, ești liber... să mori de foame, dacă nu găsești - tu Însuți - ceva de lucru. Dar să mă Întorc unde m’ai Întrerupt. Cu toții robi, Începe era revoluțiilor. În doar două milenii, după un sclavagism de alte patru, ca’n Mesopotamia, se succed alte trei orânduiri: feudalismul, capitalismul și chiar, dacă-mi bat joc și de democrația voastră, socialismul. Aș vrea să cred că Însuși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
împlinit toate poruncile regelui Euristeu cel sfătuit de Hera. Cea cu aducerea merelor de aur era a douăsprezecea și ultima poruncă. Dacă o împlinea, Heracle scapă de robie, dacă nu regele avea de gând să -l piardă. Dar Heracle era rob? Stai s-auzi povestea! Nu-ți mai amintești ce se spunea despre Heracle când ai citit legendele acestea? Eram mică pe-atuncea, nu mai rețin. ─ Hercale sau cum s-a numit la început Alcide a fost fiul lui Zeus și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Prin aceea se deosebesc oamenii (n.n.) pentru că unii au în ei o rază cerească care-i face să fie pătrunși de puterea suprafirei a unei stele iară ceilalți, născuți din lut și nefiind în legătură decât cu coaja pământului, sânt robi cu duhul și fericiți numai atunci dacă oamenii insuflați prin mișcarea stelelor de Dumnezeu însuși se pun în fruntea lor și le prescriu destinele 330. Or, Eminescu a fost unul dintre aceștia din urmă. NOTE 1 Mikel Dufrenne, Poeticul, Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca pe o imensă responsabilitate". Întrebându-se: "Cine știe dacă moartea este sau nu partea noastră de cer și lumină; cine știe dacă sufletul nostru nu-i mușchiul verzui de pe cruce." Și-a imaginat și propriul epitaf: "Aici odihnesc eu, robul lui Dumnezeu, care nu am tras foloase de pe urma vieții, nici de pe urma morții." Fiindcă "foloasele" rodului poeticesc ni le-a dăruit nouă, tuturor, dimpreună cu întreaga sa operă, în care strălucește poate cea mai plină de miez poezie românească a ultimelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Dar sub toleranța afișată se întrevăd colții Cerberului de la porțile Infernului". Sau: "Comunismul a răpit omului independența materială, pentru a nu o avea și pe aceea spirituală"; "Comunismul a desăvârșit ceea ce străinii nu reușiseră: au făcut din România țară de robi." Urmează o proiecție care, astăzi, nu-i tocmai acceptată: "Nu disidenții comuniști vor dărâma comunismul în România, ci reîntoarcerea în cultură a unor mari filosofi și gânditori ca Eminescu, L. Blaga, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, C. Noica sau Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sfințenie dragostea lor și avutul ce le-au lăsat părinții, că alții vindeau tot, se duceau și se plimbau, dar la ei proprietatea e lucru sfânt. Le-am zis odată, dar nu- mi mai permit să repet, ei muncesc ca robii să întrețină tot așa cum au muncit părinții împreună cu ei, care nu țineau cont de rangul care-l aveau. Mergeau la muncă, și acum ei fac la fel, merg cu sapa-n spate, mai ales că acum nu mai găsesc oameni
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
e de aruncat? O fi de folos și altcuiva scrisul nostru? Nu e o îndeletnicire de prisos, în care nu putem strânge avere, dar ne consumăm mintea, sufletul, energia, timpul? Cine ne poate da răspunsul deplin că nu greșim, devenind robii acestui chin... sublim? 2 Credem că răspunsul la aceste întrebări ni-l poate da ori numai sugera viața lui însăși. Fiindcă, în cazul lui, mai mult decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
inelul de logodnă, sabia acestuia, scrisori ale ostașilor români de la Plevna, Grivița și Smârdan trimise soțiilor, părinților, fraților, acasă pe scoarță de mesteacăn, la 1877-1878; se mai găseau și niște coarne de fier, purtate în Evul mediu, la gât, de către robii de pe moșia mănăstirii Slatina de la acești "robi cu coarne", porecliți și asemuiți cu "niște draci", s-a născut satul din preajmă, care se cheamă Drăceni. Persoanele de la care au fost achiziționate aceste piese de muzeu erau, uneori, prezente în "Buletinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ostașilor români de la Plevna, Grivița și Smârdan trimise soțiilor, părinților, fraților, acasă pe scoarță de mesteacăn, la 1877-1878; se mai găseau și niște coarne de fier, purtate în Evul mediu, la gât, de către robii de pe moșia mănăstirii Slatina de la acești "robi cu coarne", porecliți și asemuiți cu "niște draci", s-a născut satul din preajmă, care se cheamă Drăceni. Persoanele de la care au fost achiziționate aceste piese de muzeu erau, uneori, prezente în "Buletinul Muzeului" Suceava, care apărea și se răspândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
profesorului Vasile Ciurea și ale actorului Jules Cazaban, precum și a unui țăran inventator din Rădășeni, Petru Gavrilescu. Pe baza unor mărturii din arhiva vechiului muzeu fălticenean, înființat de Vasile Ciurea explică semnificația unei piese rare de muzeu: coarnele pentru tortura robilor de pe moșia mănăstirii Slatina. Participând la inventarierea și fișarea cărților și corespondenței lui Simeon Florea Marian s-a adâncit în munca aceasta; s-a îndrăgostit de viața, activitatea, personalitatea acestui mare cunoscător și explorator neîntrecut ale comorilor spirituale din universul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de revoltă... inima îi clocotea, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți. „ - Al Domnului este pământul și plinirea lui, lumea și toți cei ce locuiesc într-însa.!”. „... Întru fericita adormire, veșnică odihnă fă Doamne robului Tău, Dumitru... Odihnește, Mântuitorul nostru, cu drepții pe robul Tău..!” „.. Dumnezeu să-l odihnească în pace, să-l primească și să-l ierte !”, încheie rugăciunea Tudosă. „ - Dumnezeu să-l ierte !”, murmurară toți camarazii, și-și făcură cruci de mai multe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți. „ - Al Domnului este pământul și plinirea lui, lumea și toți cei ce locuiesc într-însa.!”. „... Întru fericita adormire, veșnică odihnă fă Doamne robului Tău, Dumitru... Odihnește, Mântuitorul nostru, cu drepții pe robul Tău..!” „.. Dumnezeu să-l odihnească în pace, să-l primească și să-l ierte !”, încheie rugăciunea Tudosă. „ - Dumnezeu să-l ierte !”, murmurară toți camarazii, și-și făcură cruci de mai multe ori, săși simtă sufletul ușurat. Baltă simți cum îl
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de noapte săgetă cerul ca un fulger negru, croncănind. * „.. Miluiește-ne Dumnezeule, după mare Mila Ta, auzi-ne și ne miluiește..!”, la lumina lunii, Tudosă citea rugăciunea de îngropăciune pentru Nechifor... ciuruit de mai multe rafale.. „.. Și, fă Doamne ca robul Tău...!”, glăsuia el, molcom, dar o detunătură frânse ruga către Domnul, și Tudosă lovit între umeri, se prăbuși peste trupul neînsuflețit al camaradului lor. Cârțu și Sofronie, dintr-un salt, îi trase pe amândoi din bătaia armelor. Milițienii cu câini
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cea a omului. Modelându-i peisajele, cântărind asupra economiei sale, vinul a trasat de-a lungul timpului contururile unei civilizații veritabile. Tocmai acestei civilizații și celor care o mențin în viață trebuie să le aducem omagiu aici: "Țărani și artiși, robi și vizionari, amatori de distracție dar și de efort, alchimiști și contabili, viticultorii îmbină toate aceste calități, de la Potop până în zilele noastre"172. BIBLIOGRAFIE (Nu sunt citate operele care figurează deja în referințele din corpul textului, nici cele care constituie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
administrativă În Imperiul Otoman; coșnițar= Împletitor de coșuri din nuiele sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și mănăstirești din Muntenia au fost eliberați În anul 1847, iar cei de pe moșii, abia În anul 1856. În fostul principat medieval al Moldovei, rromii sunt atestați În anul 1400
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nuiele sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și mănăstirești din Muntenia au fost eliberați În anul 1847, iar cei de pe moșii, abia În anul 1856. În fostul principat medieval al Moldovei, rromii sunt atestați În anul 1400, tot ca robi mănăstirești sau boierești. Prima mențiune documentară
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și mănăstirești din Muntenia au fost eliberați În anul 1847, iar cei de pe moșii, abia În anul 1856. În fostul principat medieval al Moldovei, rromii sunt atestați În anul 1400, tot ca robi mănăstirești sau boierești. Prima mențiune documentară este cea din vremea lui Alexandru cel Bun, fiind datată la 02 octombrie 1412, cînd domnitorul dăruiește lui Toader Pitic pentru credincioasa lui slujbă ”... un sat la Cobâla, unde este casa lui, unde [este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Mariana Sandu, 2005). Istoricul Nicolae Iorga era convins că rromi menționați În secolul al XIV-lea, sunt urmașii celor veniți odată cu invazia tătarilor din anii 1241-1242. După ce tătarii s-au retras, rromii au rămas sa trăiască pe pământurile românești ca robi domnești, pe lângă curțile boierești sau pe domeniile mănăstirești. "Popor bizar care trăiește cu noi de secole fără să-l cunoaștem Încă..", scria În 1848 Alecu Russo. Mult Înaintea fruntașului pașoptist, Domnitorul Moldovei, cărturarul Dimitrie Cantemir, scria: "țiganii sunt Împrăștiați În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este obișnuită tuturor țiganilor din aceste părți și este amestecată cu multe cuvinte curat grecești și cu multe chiar persane. Altă meserie, afară de fierărie și arămărie, cu greu au..." Rromii din Moldova au fost eliberați de sub robie În anul 1844, robii domnești și cei mănăstirești (sub domnitorul Mihail Sturdza) și În 1855 robii de pe moșii. Rromii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din anul 1775, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel robia a fost desființată aici printr-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fost eliberați de sub robie În anul 1844, robii domnești și cei mănăstirești (sub domnitorul Mihail Sturdza) și În 1855 robii de pe moșii. Rromii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din anul 1775, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel robia a fost desființată aici printr-un ordin al Împaratului Iosif al II-lea dat În 1783. Ca urmare a opoziției boierilor moldoveni acest ordin a fost Însă pus În aplicare cu Întârziere. Dealtfel, influența acestei schimbări asupra situației
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
secolului al XVIII-lea, când ordinul menționat se aplica, dependența formală a rromilor de boieri și mănăstiri este desființată. Cei mai mulți dintre rromi sunt obligați Însă, din motive economice, să rămână să lucreze pe moșia pe care lucrau și anterior ca robi. Ei nu aveau Însă nici acum dreptul de a poseda pământ, ceea ce transformat dependența juridică Într-una de natură economică. Din punct de vedere juridic Însă, Începând din 1803, când li se modifică și statutul fiscal rromii se află În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților de aur din albiile râurilor carpatice și extracarpatice și care plăteau dări În aur. Aceștia și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională. Acum ei sunt profund influențați de cultura românească și se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
moșiile sau chiar mănăstirile de unde au fost dezrobiți, ei sedentarizându-se prin construirea unor așezări proprii sau au migrat spre orașe. După reformele agrare din vremea lui Alexandru Ioan Cuza mulți rromi vătrași au format pe moșiile unde au lucrat ca robi sate de bordeie la Început iar mai apoi și-au construit case. Unii dintre ei care au acumulat terenuri agricole s-au apucat de agricultură cu rezultate bune economice, cum ar fi cei din zona orașului Tg. Frumos care au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
un conținut mare de fier? III. METALELE PREȚIOASE. AURARII ȘI ARGINTARII 1. Tradițiile istorice Rromii domnești adică toți robii din țară care nu aparțineau mănăstirilor sau boierilor, aveau denumiri specifice, În funcție de meserii. Aurarii sau ,,rudarii“ erau cei mai numeroși dintre robii domnești și plăteau domnitorului o anumită cantitate de aur scoasă din râurile ce străbat Moldova și Țara Românească. Procedeul de lucru Îl constituia spălarea nisipului și pietrișului adus de ape din munți. Ei sunt atestați pentru prima dată În anul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]