6,157 matches
-
se grefează pe o structură slavonă (cf. Willis 2000: 336), pe când pentru celălalt tip de inversiune (doar în CB.1559-60) este mai greu de găsit un model străin. Astfel, cu excepția acestor calcuri/hapaxuri, la fel ca în româna modernă, în româna veche negatorul nu blochează în general inversiunea. Efectul de blocare indus de negație se va interpreta în aceeași manieră în care a fost interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
model străin. Astfel, cu excepția acestor calcuri/hapaxuri, la fel ca în româna modernă, în româna veche negatorul nu blochează în general inversiunea. Efectul de blocare indus de negație se va interpreta în aceeași manieră în care a fost interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-i nimea, și mearse în Ierusalim (PI.~1650: 281v) c. Iară el, nepricepându-să nimica de acel cuvânt, să depărtă (VE.1703: 126r) Ridicarea obligatorie la C a gerunziului negativ se diagnostichează prin encliza pronumelor clitice, obligatorie în toate textele din româna veche (32b-c), (33): (33) a. Și înotămu, neprecepându-ne, până la o vreame și anu cu sorocu, cumu și ceia ce înoată pre mare cu precepătură (CC2.1581: 55-56) b. Iar filosoful și alalte gloate, căutându-l și neputându-l găsi, s-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe când ne-, fiind centru, se poate încorpora în structura verbului și se poate deplasa la C odată cu verbul. Această diferență se poate observa în reprezentările X-bar de mai jos (v., pentru detalii și discuții, analiza acestor fenomene prin referire la româna contemporană în §III.3.3). (35) FINP negație propozițională: adverbul nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare VP(negativ)-la-[Spec, FINP] Rezultate de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași structuri funcționale ca pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este selectat de CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin adverbul nu blochează în general
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare VP(negativ)-la-[Spec, FINP] Rezultate de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași structuri funcționale ca pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este selectat de CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin adverbul nu blochează în general deplasarea la C (inversiunea la dreapta negației este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin adjuncție la stânga în structura verbului (36a); pentru argumente suplimentare în sprijinul deplasării ca grup a verbului, v. §2.3 infra 2.2 Complementizatorul să15,16 Ipoteza pe care o susținem este că să de la subjonctiv are același statut în româna veche și în româna modernă: este un centru complementizator generat în poziția FIN0 (v. și Hill 2013); doar în structurile cu recomplementare (să...să) cele două proiecții ale complementizatorului (FORCE și FIN) sunt lexicalizate prin dubla realizare a lui să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structura verbului (36a); pentru argumente suplimentare în sprijinul deplasării ca grup a verbului, v. §2.3 infra 2.2 Complementizatorul să15,16 Ipoteza pe care o susținem este că să de la subjonctiv are același statut în româna veche și în româna modernă: este un centru complementizator generat în poziția FIN0 (v. și Hill 2013); doar în structurile cu recomplementare (să...să) cele două proiecții ale complementizatorului (FORCE și FIN) sunt lexicalizate prin dubla realizare a lui să. Vom menține aceleași diagnostice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structura se extinde rapid la argumentele propoziționale, fie nedisociată (46b) (ca să) (Zafiu 2016), fie disociată (47) (ca... să). În structurile scindate (47), spațiul dintre ca și să găzduiește constituenți cu interpretare pragmatică de topic sau de focus, întocmai ca în româna contemporană (v. Stan 2007). (46) a. am muncit mult și cu oamenii mănăstirii ca să fie sfântei mănăstiri de hrană (DÎ.1573: IV) b. mai bine-ți iaste ca să piiae unul din mădularele tale (NT.1648: 7r) (47) a. Cu giurământ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
zică în besérică în vileag, întru auzul tuturor, ca cine va fi acea fată să se mărite să vie să-ș spue numele (AAM.1713: 16r) Structura cu recomplementarea lui să în poziția înaltă de complementizator (FORCE 0) este atestată din româna veche; deși contextul preferat de recomplementare a lui să este în prezența constituentului topicalizat (nu) cumva (48a-c), spațiul sintactic proiectat între cele două lexicalizări ale complementizatorului să este mai flexibil în româna veche, găzduind și alți constituenți decât (nu) cumva
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înaltă de complementizator (FORCE 0) este atestată din româna veche; deși contextul preferat de recomplementare a lui să este în prezența constituentului topicalizat (nu) cumva (48a-c), spațiul sintactic proiectat între cele două lexicalizări ale complementizatorului să este mai flexibil în româna veche, găzduind și alți constituenți decât (nu) cumva (48d-f). (48) a. sănu cumvasă aibă smenteală creștinătatea și ceaste 2 țărî (DÎ.1600: XXXIII) b. sănu cumvasă să tâmple să fie neștine svătuit și amăgit de vicleșugul șearpelui (VRC.1645: IIr
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
posibilitatea de a se recomplementa în proiecția FORCE 0, întocmai precum ca din structura ca(...)să. Sub ipoteza prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v. §3.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
proiecția FORCE 0, întocmai precum ca din structura ca(...)să. Sub ipoteza prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v. §3.2.2.1 infra). Practic, encliza pronominală și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parțiale sau totale) între structura românească și textul original / un model străin; de exemplu, în (52a), encliza pronominală apare la dreapta negației, opțiune nepermisă de regulile de deplasare (negația propozițională realizată prin nu blochează deplasarea verbului la C, atât în româna modernă, v. §III.3.3, cât și în româna veche, v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu pronume clitic reflexiv) (v. Willis 2000: 336). (52) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un model străin; de exemplu, în (52a), encliza pronominală apare la dreapta negației, opțiune nepermisă de regulile de deplasare (negația propozițională realizată prin nu blochează deplasarea verbului la C, atât în româna modernă, v. §III.3.3, cât și în româna veche, v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu pronume clitic reflexiv) (v. Willis 2000: 336). (52) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM.1567: 238v) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se întoarcă-se înderret toți ce gilăluiescu Sionulu. (PH.1500−10: 112v) Efectele asociate cu deplasarea la C a verbului la subjonctiv vor fi discutate în §§3.2.2.1; 3.2.2.5 infra. 2.3 "Object shift" în româna veche În §III.2.1 au fost discutate, prin referire la româna modernă, condițiile necesare pentru a analiza deplasarea verbului în limba română ca deplasare a grupului verbal (VP-movement), nu doar a centrului (V0-movement). Nu toate testele sintactice aplicate datelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Efectele asociate cu deplasarea la C a verbului la subjonctiv vor fi discutate în §§3.2.2.1; 3.2.2.5 infra. 2.3 "Object shift" în româna veche În §III.2.1 au fost discutate, prin referire la româna modernă, condițiile necesare pentru a analiza deplasarea verbului în limba română ca deplasare a grupului verbal (VP-movement), nu doar a centrului (V0-movement). Nu toate testele sintactice aplicate datelor românei moderne pot fi extinse la româna veche; de exemplu, este relativ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche În §III.2.1 au fost discutate, prin referire la româna modernă, condițiile necesare pentru a analiza deplasarea verbului în limba română ca deplasare a grupului verbal (VP-movement), nu doar a centrului (V0-movement). Nu toate testele sintactice aplicate datelor românei moderne pot fi extinse la româna veche; de exemplu, este relativ dificilă aplicarea testelor privitoare la Condițiile delegare din Teoria dependențelor anaforice (engl. Binding Theory, Chomsky 1981), întrucât acestea presupun realizarea de judecăți de gramaticalitate din partea vorbitorilor, sarcină imposibilă din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fost discutate, prin referire la româna modernă, condițiile necesare pentru a analiza deplasarea verbului în limba română ca deplasare a grupului verbal (VP-movement), nu doar a centrului (V0-movement). Nu toate testele sintactice aplicate datelor românei moderne pot fi extinse la româna veche; de exemplu, este relativ dificilă aplicarea testelor privitoare la Condițiile delegare din Teoria dependențelor anaforice (engl. Binding Theory, Chomsky 1981), întrucât acestea presupun realizarea de judecăți de gramaticalitate din partea vorbitorilor, sarcină imposibilă din punct de vedere diacronic. Alte teste
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Teoria dependențelor anaforice (engl. Binding Theory, Chomsky 1981), întrucât acestea presupun realizarea de judecăți de gramaticalitate din partea vorbitorilor, sarcină imposibilă din punct de vedere diacronic. Alte teste sintactice pot fi însă invocate pentru a susține ipoteza că deplasarea verbului în româna veche funcționează în același mod ca în româna modernă (i.e. prin VP-movement); diferențele diacronice vor deriva, astfel, din nivelul deplasării verbului: V-la-I generalizat în româna modernă, cu excepția imperativului pozitiv, a imprecațiilor și a gerunziului vs o gramatică mai liberă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întrucât acestea presupun realizarea de judecăți de gramaticalitate din partea vorbitorilor, sarcină imposibilă din punct de vedere diacronic. Alte teste sintactice pot fi însă invocate pentru a susține ipoteza că deplasarea verbului în româna veche funcționează în același mod ca în româna modernă (i.e. prin VP-movement); diferențele diacronice vor deriva, astfel, din nivelul deplasării verbului: V-la-I generalizat în româna modernă, cu excepția imperativului pozitiv, a imprecațiilor și a gerunziului vs o gramatică mai liberă în româna veche, în care V-la-I este opțiunea dominantă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alte teste sintactice pot fi însă invocate pentru a susține ipoteza că deplasarea verbului în româna veche funcționează în același mod ca în româna modernă (i.e. prin VP-movement); diferențele diacronice vor deriva, astfel, din nivelul deplasării verbului: V-la-I generalizat în româna modernă, cu excepția imperativului pozitiv, a imprecațiilor și a gerunziului vs o gramatică mai liberă în româna veche, în care V-la-I este opțiunea dominantă, însă V-la-C este totuși bine reprezentată și la formele finite nonimperative (v. §3.2.2.4 infra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche funcționează în același mod ca în româna modernă (i.e. prin VP-movement); diferențele diacronice vor deriva, astfel, din nivelul deplasării verbului: V-la-I generalizat în româna modernă, cu excepția imperativului pozitiv, a imprecațiilor și a gerunziului vs o gramatică mai liberă în româna veche, în care V-la-I este opțiunea dominantă, însă V-la-C este totuși bine reprezentată și la formele finite nonimperative (v. §3.2.2.4 infra). Cu alte cuvinte, nu modalitatea de deplasare a verbului conduce la diferențe diacronice, ci nivelul la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la formele finite nonimperative (v. §3.2.2.4 infra). Cu alte cuvinte, nu modalitatea de deplasare a verbului conduce la diferențe diacronice, ci nivelul la care se deplasează verbul în structura propoziției conduce diferențele dintre cele două faze ale românei. Efectele induse de negație, analizate în §2.1.3 supra, sunt un prim argument pentru deplasarea verbului ca grup în româna veche. Un alt argument este reprezentat de disponibilitatea procesului de object shift (v. Gallego 2012) și în româna veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]