12,281 matches
-
și energetic Corneliu Leu; cu neastâmpăratul poet-șansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo și Julieta la Mizil” poate să revoluționeze cultură clasică... aducând-o la cea mioritica. Ei, amorezii shakespearieni încep să deruteze lumea, să pară a nu fi din romantică cetate Verona, ci din idilica urbe Mizil. Nu veronezi, ci mizileni. Oricum, acest coup de foudre al meu cu festivalul, mi-a dovedit, a nu știu câta oară, si o afirm cu ciuda bucureștenească, faptul că Provincia e Capitala țării
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
străzi Napoca. Și dacă tot am pomenit de Jókai Mór, îmi place să cred că acesta a citit fragmente din scrierile sale, auditoriului aflat pe terasa cafenelei. În romanul intitulat „Săracii bogați”, Jókai Mór prezintă, printre altele, într-un cadru romantic, o veche legendă, culeasă din folclorul locuitorilor Țării Hațegului și a văii Jiului. Legenda vorbește despre un baron maghiar, din Țara Hațegului, poreclit „Fația negra”, pentru că își acoperea fața cu o mască neagră. Îndrăgostit de o țărăncuță autohtonă, acesta s-
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352873_a_354202]
-
sunt în ochii tăi am stagnat în timp cu tine aminitirile-s văpăi Freamătul de primăvară și a vântului sfială le resimt ca prima oară în iubirea-ți de cerneală Din bobocul singuratic înflorea-un bujor subțire pe care-l doreai, romantic, rătăcind, iubind, iubire Peste primăvara noastră a turbat vara-n căldură eu, acum, sunt floare-albastră tu, mai ești doar... bun de gură Într-o seară pistruiată cu acord trandafiriu ți-ai mascat simțirea toată prefăcându-te zurliu Mi-am luat
ASCUND ÎN GER IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352895_a_354224]
-
mai dulce, să auzi cum cântă cocoșul? Cum se trezește natura la viață? Câinii latră parcă ar lătra la stele, auzi, dacă ai această șansă, cum muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât cât să nu mori de foame. Cocoși și găini putem crește și noi în curte dacă dorim să vedem cum se face oul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Conu’ Paul Talașman, al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” este azi unul dintre actorii care apără ultima redută a scenei românești de pronunțata tendință a desocializării de boierimea romantică dedată plăcerii de boemă neconvertită la modernitatea aproape de limita afectivității umane. E un boier din alaiul ceremonios al Thaliei, fără a fi încolonat vreunui șir monoton de actori scorțoși care peregrinează prin birourile teatrelor, nu în dispozitivul lor activ ori
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
lui Eminescu este prinsă magistral de poetul român din diaspora, primul și unicul său traducător în limba Premiului Nobel, Ion Miloș: „Eminescu/ Este atît de înalt/ ca nu-i vedem fata/ Ca lui Dumnezeu”. Poemele lui Nicu Ciobanu, dedicate ,,ultimului romantic al lumii”- Mihai Eminescu, cele ale lui Vasile Barbu (,,Eminescu este planetarul/ nostru cuvînt”- Dor de Eminescu), Ioan Baba, Slavco Almăjan vorbesc și ele despre semnificația mitului eminescian pentru scriitorii români din Voivodina. De la Deutsche Welle, o altă voce lirică
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
ea însăși, e clar că arta are o putere vindecătoare. Ne întâlnim cu atmosfera unui excurs sufletesc frământat, prins în mrejele unor trăiri diverse și apoi, limpezite în poem. Ne vom intersecta cu toate elementele care fac recuzita de tip romantic, dar ele sunt simboluri în lumea magiei și al jocurilor de orice fel, subtilități metaforice în cețurile întunecate ale timpului, creând propriul său ritual. Tot din aceeași sevă ies la iveală și poeme despre înțelepciunea celor vechi, anticii de preferință
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
într-un mod urât, femei care nu mai știu să pășească cu grație, femei care își consideră trupul un bun de schimb, femei care trăiesc pentru ceea ce trebuie să obțină cu orice preț, femei care nu mai știu să fie romantice și să se bucure de adevăratele comori ale vieții, clipele frumoase petrecute cu cei din jur, femei care uită că există altceva în afară de viața profesională. Fără doar și poate femeia din ziua de azi nu știe să fie rațională. Oare
SĂ FII FEMEIE... de DIANA ILIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354332_a_355661]
-
apostoli, preoți, pastori, etc., vor a face din Istoria lui Isus, o istorie/predică frumoasă pentru noi, dar adevărul este, după cum și reiese clar, că... „El a fost ucis" de mințile întunecate ale acelui timp, așa, cum și Eminescu - domnul romanticilor români (cel puțin)!- a fost ucis de alte minți întunecate ale timpului său. Mințile întunecate sau criminale, nu își pot găsi importanța omului normal, slujind Păcii sau Țăriilor lor, și nici nu pot fi influențați de morala baladelor sau psalmilor
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
circulă o aceeași sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca și în poezie, fluidul acesta creator a strâns în sine toate virtuțile, și ale solului, și ale soarelui și ale întâmplătoarelor accidente ale istoriei. Foiletonism, folclor, nuvelă romantică, nuvelă filosofică, roman social și politic, povestiri în care se reconstituie imaginea societății de altădată, bună dispoziție și umor, paralel cu meditația cea mai gravă și totul altoit pe trunchiul propriei sale biografii - iată tot atâtea aspecte ale prozei literare
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
nicio zi nu-i pentru mine. Eu ți le dăruiesc pe toate. Exist? Sum?”. „Intrând acum în substanța exprimării monumentului literar de maturitate al Elenei Cîmpan, putem afirma că jurnalul este o compilație de poezie de dragoste (cu un lirism romantic), relatare scurtă, introspecție metaforică și interogare metafizică - scrie prof. Florin I. Bojor. - Autoarea nu urmărește figurile de stil de dragul artei, ci le utilizează din explozia setei de supraviețuire, forma fiind ultimul lucru căutat, ea nu încearcă cuvântul, ci caută aer
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
nesuferitul de Albert, pentru a o putea izbăvi pe Alice de orice sentiment urât de pe lumea aceasta! Ocazia de a se confrunta cu Albert era cât pe ce să se producă! De la o vreme Alice, însoțită de Karl, își făceau romanticele lor apariții în oraș, în timpul cărora se simțeau atât de bine, mergând braț la braț. Această stare era o bucurie continuă pentru ea, știindu-se ocrotită cu atâta atenție de delicatul Karl. Pășeau încet pe străzi, cufundați în universul propriilor
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Acasa > Cultural > Modele > DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Compozitorul Dumitru Lupu e un romantic precum doinitorul, al muzicii ușoare românești. Cântecele sale sunt opere care fac o lirică legătură a omului cu marea, colosala oglindă albastră în care-i căzut cerul și-s încrucișate nesfârșite cărări fără pulbere, cu neîncetate doruri și aprinse iubiri
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
de nimeni și de nimic, decât de cei care văd o bravadă în pieritoarele lucrări ale urii. Receptivitatea compozitorului Dumitru Lupu la melancoliile vieții preîntâmpină fiecare stare sufletească umană iar din aceasta ies ca spumele din valuri melodii neasemănat de romantice și lipite de suflet. Pe cele mai multe le interpretează soția compozitorului, Ileana Șipoteanu. Doi clopoței de cristal, ciocnindu-se, rup vieții toată suavitatea ei și o răsădesc în compoziție și glas. Familia compozitorului Dumitru Lupu freamătă, dedată pe viață armoniei muzicale
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
elastan de culoare azurie la partea de jos iar slipul la partea de sus, și cu fluturași cu aripile pictate multicolor, împrăștiați pe tot materialul costumului. Citea din cartea poetei Georgeta Minodora Resteman "Descătușări - Fărâme de azimă". Îi plăcea poezia romantică în versurile căreia se regăsea de multe ori ca stare de spirit. Era o fire visătoare, chiar dacă era considerată o zburdalnică, o jucăușă și o nesăbuită. Căuta mai ales poeziile de dragoste. Era confuză. Nu știa ce se întâmplă cu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o structură romantică. Bălcescu era obsedat de ideea revoluției și a unirii până la sacrificiu de sine. Moartea eroică îi apare ca un ideal supreme, precum dacilor:”...și eu să-ți spun drept și din fundul inimii, ție, Ghico, ca mai bun prieten al
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Vezi, fii atent, când trage peștele de dop, smucește undița! îmi dădea sfaturi George. Și vezi dacă mai e momeala pe ac, poate ți-a mâncat peștele momeala!... Mă tot uitam atent la undiță, mă tot uitam... Gândurile mele plecară romantice departe peste dealuri și livezi, spre cerul albastru. - Viorele, uită-te la dop, cum vezi că peștele mișcă dopul, atunci tragi! mă dădăcea George mai ceva ca o soacră. El chiar a prins un cărășel. Hopa! Se mișcă dopul meu
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
născoceală care-i dă însuflețire, să o ducă-n nemurire! E-a privirii primeneală în straie nobiliare, pentru fast de sărbătoare! E lumina siderală în candela sufletului și-n dragostea poetului! E-a dorului tânguială în sufletul singuratic, pentru cititor romantic! E-nmiresmată petală din floare nemuritoare, ce din carte-i grăitoare! E rază sentimentală scăldată-n gând de scriitor și pusă-n ochi de cititor! Este urma de cerneală cu-a inimii frământare, ce niciodată nu moare! E a poetului
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
inversare a cifrelor, ca an al decesului, anul 1883. Cel mai pitoresc personaj al epocii pașoptiste a fost, Anton Pann. Cu o puternică influență asupra publicului larg, este legat simultan atât de lumea veche, fanariotă, cât și de cea nouă, romantică. Anul revoluționar 1848 se regăsește ca realizare muzicală în imnul Deșteaptă-te române care are la baza melodia romanței „Din sânul maicii mele ”, a cărei notație psaltică a făcut-o Anton Pann încă din 1839 și versurile poeziei „Un răsunet
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...O zi bună să vă dea Dumnezeu, cer înalt și idealuri pe măsura Cerului Cristalin! Poate că o să vă surprindă ceea ce scriu acum, să vă pară ceva ori prea romantic și întârziat sau, dimpotrivă, ceva paranormal. După o cercetare a formelor sculpturale de peste un sfert de veac, sunt tot mai interesat de a surprinde structura de funcționare a lumii, de la început până la sfârșit. Și de felul cum s-ar putea
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
tot,/ Temple - Iubiri.” (Poezia „Credeam...”). Căderile în vrie își au rostul lor. Doar așa aerul ascensional își va avea mereu păsările lor Phoenix, gata de a reînvia, pentru noi șanse. Spre ce? Înspre nemărginire! Oare nu spre aceasta tinde omul romantic schopenhauerian, în sânul filosofiei căruia Mariana Cristescu se simte așa de bine? Superbă mi se pare definiția cerbului, „violoncel, cu corzi din argintul izvorului...” (un altfel de „mistreț cu colți de argint” ionaugustindoinașian). Spiritul creștin al poemul se regăsește și
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
hotărât, ovalul feței bine conturat. Ochii adumbriți de voaleta albă se pot ghici, abia văzuți, ca fiind plini de viață, zâmbitori și încrezători (doar abia peste câțiva ani aceștia însă se vor întrista iremediabil prin pierderea prematură a mamei). Exuberanța romantică și inedită a acestei fete a rămas suspendată undeva într-un timp de mult uitat pentru că, uraganul vieții a purtat-o în valuri neprielnice, vitrege uneori, dar și cu raze de lumină care i-au marcat existența ca fiecăruia dintre
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
rufe întinse pe sârmă, nevoia de a învăța ceva nou, apoi... durerile, deja prea cunoscute, de articulații. Se apropie ploaia. Dar cât de frumoasă e, uneori, ploaia! Mira adora, în copilărie,să privească pe geam, ascunzându-se sub perdea, spectacolul romantic al ploii. Zgomotul ploii o liniștea de fiecare dată. Urmărea mișcarea dezarmantă a frunzelor în fața picăturilor căzute din înalturi. Cu câtă fericire și umilință, în același timp, primeau aceste corecții ale naturii. Cu câtă sete și recunoaștere se lăsau devorate
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut și pe tine, dar nu mai am chef să o repet. Nu ai nici o perspectivă, asta este principalul motiv. Aș rămâne un simplu profesor de țară, plafonat și atât. La oraș este altceva. De la toamnă mi
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
-i fusese destinat lui acel fragment al porții destinului, dar fapt e că acum era la el. Sau poate că da, poate chiar că ea făcuse un pas spre a fi în legătură cu el, omul interesant, ai căror ochi frumoși și romantici se-ascundeau în laptop?! La urma urmei, de ce nu?!... Acum, el i-a surprins privirea. O fracțiune de secundă. Picioarele i sau strâns. Pulpele s-au lipit. Cu toată rușinea lui, cu toată vechea sa timiditate, trecu peste sine și-
UNDEVA, ÎNTR-O CAFENEA (MOMENT) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352698_a_354027]