3,443 matches
-
guița ca un porc dus la tăiere. Puțea: se cufurise pe el de groază... Îmi venea să vărs de scârbă. Taie-l!! am poruncit gâdelui. Alexandru bate din palme, cu bucurie: L-ai răzbunat pe bunicu'! Capul descăpățânat s-a rostogolit într-o mocirlă. Își găsise tronul. L-am ridicat de chică: picura cu noroi și sânge... Am văzut multe trunchiuri descăpățânate, cu ciotul gâtului gâlgâind de sânge înspumat, dar niciodată nu m-a cuprins o scârbă mai mare privind stârvul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichiță? Tremuri... Zău, nu mănânc veverițe, îi spune zâmbind și îi descântă ochii făcând cruciulițe peste pleoapele lăsate: "Frunzuliță sălcioară, Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală"... Din colțul pleoapelor, o boabă de lacrimă strivită se sparge și se rostogolește șiroind pe obrazul Voichiței. Ooo! Veverița mea dă apă la mâțe... E grav... Cine te-a supărat?! Acu scot spada! Voichița, cu ochii împăienjeniți de lacrimi, printre sughițuri, bolborosește: Mă... Măria ta... Ștefane! o corectează el. Ște... Ștefane, Măria ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stranie bucurie: Îl beau din nou... pentru o altă nuntă... Îl îmbrățișează cu o privire caldă, învăluitoare, ce-i mângâie pletele, umerii, spatele; ochii i se înrourează... Își mușcă buzele, o lacrimă se sparge în colțul ochilor și mută se rostogolește pe obraz... Un zâmbet trist îi luminează chipul: Pentru o altă "Cale Albă"... rostește ridicând paharul și îl duce la buze. Nuuuu!!! țâșnește țipătul îngrozit al Voichiței. Ștefan zvâcnește, se întoarce: Maria!!! Nuuu!!!... Maria a încremenit cu paharul la buze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu ca de obicei, fulguind mai întâi, ezitant, și abia după un timp pornindu-se ninsoarea adevărată. Ci dintr-o dată și foarte des, cu fulgi mari și apoși de parcă, la semnul cuiva, peste fațada sumbră a capelei s-ar fi rostogolit în valuri o pânză de voal de o albeață imaculată. Era extraordinar, mirific. (Cineva din mine înregistra, pentru mai târziu, spectacolul.) Totul nu a durat decât câteva zeci de secunde. Nu mai văzusem niciodată și n-aveam să mai văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
câteva clipe, și îi cere foarte politicos prizonierului să-i aducă de pe o colină din apropiere o creangă de brad. Acesta se execută la fel de amabil și când ajunge numai la un pas de copac este împușcat pe la spate. Trupul se rostogolește îndelung până la vale, inert ca un sac. Dar nu numai prologul acestor tragedii cinematografice, care, mai înainte de a începe cu adevărat, sacrifică deja un om, este identic, identică este și tema, reluată obsedant, dureros. Prologul anunță tema, tema puterii, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dusă la vale cât au putut de tare pentru că strinși de hățuri, căruța îi loveda peste picioarele de dinapoi. La terminarea coborâșului era o curbă largă, în care strânși de hățuri caii s-au împiedicat în hamuri, căruța s-a rostogolit , și caii au căzut unul peste celălat. Au sărit oamenii de la prima casă, l-au scos pe tata care era înghemuit în coșul căruății înțepenit în fundătoare, cu hățurile în mână, au tăiat șleavurile și caii s-au ridicat. Tata
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
strat de solzi căzu, apoi un altul, și inima Dragonului fu descoperită. Atunci Dragonul începu să tremure, nemaiputându-se mișca. Înainte de a trage a patra săgeată, băiatul spuse unchiului: «Ești mort de frică, vino lângă mine, altfel Dragonul se va rostogoli peste tine». Unchiul alergă către el. Atunci băiatul luă ultima săgeată, care pătrunse inima dragonului, cu un urlet enorm, făcând să se zguduie munții, corpul lui alunecă de-a lungul a patru prăpastii, oprindu-se într-un canion. Imediat, nori
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care nu l-am uitat niciodată s-a petrecut demult de tot... Era o dimineață strălucitoare, proaspătă și colorată ca imaginile din abecedare. Așa sunt diminețile în Elveția, unele dimineți elvețiene. Nițel mai atent să fii, auzi apa pe munte rostogolindu-se repede, în gâlgâituri ca mici hohote de râs, printre pietrele albite și lucioase de atâta spălat. Dar nu eram în Elveția. Unde mă aflam era încă mai frumos decât în Elveția. Era în preajma toamnei, în Țara Hațegului, stăteam tolănit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
terasamentului cresc niște spini cu flori mov. Liniile au fost furate de țigani, care au furat și tramvaiul. Acum, între linii înfloresc o mulțime de maci sălbatici. Pe câmpia în dezordine, roți ruginite, zdrențe, câte un șobolan obraznic... Vântul șuieră rostogolind butelii de plastic, zbârnâind printre fragmentele ruginite ale unei foste macarale; de departe, pare a fi un exotic schelet de mamut. Încolo, nimic, un peisaj arid, nici câini maidanezi, nici bufnițe noaptea, nici pisici, numai bulgări de pământ calcaros, uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu o smuncire s-a eliberat de hățuri și a dispărut în zare ca vântul. Podețul era strâmt și fără parapet. Caleașca nu s-a prăvălit în apă, dar cei trei nefericiți s-au rănit. Cele două surori s-au rostogolit în jos pe o pajiște, iar Francesco a sfârșit-o sub roțile caleștii. Au sosit ajutoarele. L-au eliberat pe sărmanul conte de sub greutatea caleștii. Gamba dreaptă era dublu fracturată: tibia și peroneul rupte. Cele două surori, din fericire, și-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
oaspeții: cînd apare Paléologue, Regele face un pas către el: "Dați pălăria" zice, întinzînd brațul, în timp ce cu cealaltă îi strîngea mîna ministrului, încît acesta, fără să se gîndească, îi oferă pălăria de paie. Domnule urlă atunci regele, lăsînd să se rostogolească pe jos pălăria buclucașă eu nu sînt omul de la garderobă"... Astfel recurgea Ferdinand la tot felul de mijloace ciudate cînd rumega anumite răzbunări. În această privință, șefii de misiuni trebuiau să se păzească, fiind într-o stare permanentă de alarmă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spirală, ca niște piste de tobogan, în timp ce curtea din spate se termina deasupra prăpastiei la înălțimi amețitoare, susținută de niște proptele putrede. Această îngrămădire de locuințe nesigure, ca o aglomerație tibetană, la puțin timp după sărbătorile oficiale urma să se rostogolească în Iantra, dispărînd trei sferturi din Tîrnovo. În programul festivităților figura o desfășurare de forțe armate cu adevărat ostentativă. În locul unei diviziuni, am văzut defilînd o armată întreagă. Abia mai tîrziu, odată cu declarația de război din octombrie, această adunare de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unanimitate. Așa că măcar această filosoficală federală e vorbă goală, după cum vorbe goale au însemnat cam toate întîmplările unei zile a cărei rezultantă a fost că Nașu’ n-are nici o putere atunci cînd n-are chef să aibă. Dacă ar fi rostogolit piatra filosofală un pic mai la vale, Mircea Sandu ar fi putut descoperi și alte cugetări interesante. „Cine votează cu Blatter, suportă consecințele“, o teză lansată de filosoful scandinav Johansson. Sau: „Cînd n-ai un stadion ca lumea în țară
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii îmbujorați ai fetiței. Lasă, nu mai plânge! Harnice cum sunt, vor repara repede ce ai stricat tu.Dar aș vrea să stai aici, să vezi ce vor face. Fetița s-a așezat să privească. A observat cum furnicile
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
dar nu m-am clasat printre învingători. Eram dezamăgit. Îmi dorisem enorm să ocup și eu un loc pe podium. Au fost însă alți copii mai buni ca mine. Lacrimi grele de regret și neputință se pregăteau să mi se rostogolească pe obraji. - De ce ești trist, Iulian? Învingătorii n- au dreptul sa fie triști, mi-a spus doamna învățătoare. - Dar eu sunt un învins, nu un învingător, am spus gata-gata să izbucnesc în plâns. - Nu-i adevărat! Ai participat pentru prima
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și-a încercat să o ia la fugă.Am prins-o de mână: - Stai! Ce faci?De ce fugi? Sunt eu Andreea, colega ta. De ce n-ai venit anul acesta la școală? Doamna a întrebat de tine. Lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii fetiței. Stătea împietrită în fața mea și plângea cu suspine. Am strâns-o în brațe. Într-un târziu,după ce am ajuns la mine acasă și mama ne-a dat să mâncăm o supă caldă,Cecilia ne-a spus trista
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și abordează lumea drept un balon-jucărie, tot astfel dragostea este privită și întrebuințată de zeul ei precum o minge de joc cromatic colorată și inscripționată ce închide un conținut de profunzimi insondabile, dar care, asemeni oricărei mingi, ușor se poate rostogoli îndepărtându-se. Și tot astfel, precum pe copil nu îl interesează conținutul interior al mingii, nici Cupidon nu pune preț pe adâncimile de trăire ale dragostei, ci doar pe aspectul ei extern cu ornamentele sale de fațadă. În experiența iubirii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la vale cât au putut de tare pentru că strinși de hățuri, căruța îi loveda peste picioarele de dinapoi. La terminarea coborâ șului era o curbă largă, în care strânși de hățuri caii s-au împiedicat în hamuri, căruța s-a rostogolit , și caii au căzut unul peste celălat. Au sărit oamenii de la prima casă, l-au scos pe tata care era înghemuit în coșul căruății înțepenit în fundătoare, cu hățurile în mână, au tăiat șleavurile și caii s-au ridicat. Tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe Keats să rezoneze într-atît, încît cel din urmă a dedicat memoriei sale poemele Endymion (1818) și Sonnet to Chatterton, în acesta din urmă proclamînd că Chatterton se află "printre stelele celui mai înalt Cer", cîntînd dulce "sferelor ce se rostogolesc", și fiind deasupra "lumii cei ingrate și-a fricilor omenești" (Keats 1994: 285; Keats 2001: 8; vezi și comentariile lui Coote 1995: 22). Simțindu-se cumva pedepsit de soartă, Chatterton a ajuns să declare în sus-menționata scrisoare adresată lui Catcott
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de către Chatterton a stării degenerate a societății din vremea lui. Ethelgar, A Saxon poem / Ethelgar, un poem saxon (4 martie 1769) - "nori negri" "răzbubuind cu tunet" "pe munții morții", "nori suri", "zvîrliți de vînturi șuierînd", "sărind peste șuvoaiele ce se rostogolesc", plutind peste "pădurea cea străbună"; lupul urlînd, "groaznic ca glasul rîului Severn"; "planta morții" tămăduind "rana sabiei"; cînd "marea de suferință și necaz" copleșește sufletul, omul trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
trebuie să privească la Domnul, și atunci va rămîne "în picioare ferm în zilele ispitei, precum semețul deal al lui Kinwulf; zadarnic valurile se izbi-vor de tine; stînca ta va sta-n picioare"*; stelele dansînd la cîntecul omului; anii rostogolindu-se, mărturisindu-l pe om ca om sau ca neom; "nori sumbri, ca de smoală" învăluind "fața soarelui"; vînturile sinistre vuind "ca zgomotul unei bătălii"; "umbrele morții" unduindu-se în fața ochilor omului; "valurile disperării" grăpînd sufletul omului "cum rîul Severn
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
însumi și cu tot ce este-al meu, ferecați în lanțul nenorocului"; "Iadule, ajută-mă! pune în juru-mi diavoli să m'asiste, / Ca să mă sinucid și s'omor dragostea-mi și deopotriv' pe vajnicu-mi prieten"; "Dacii zburînd peste cîmpia-întinsă se rostogolesc"; "modestia fecioară"; "suferință și durere groaznică"; Știi bine apriga putere-a dacilor; Cu ei o clipă izvodește-otravă pentru ani întregi; / Eu nimicesc tărîmuri într-un singur ceas"; "Țara ta însîngerată"; Deși dacă mă duc mă întîlni-voi cu săgeata / Morții sigure
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
rugăminți. Aș vrea să-mi risipești incertitudinile care mă cuprind. Caut seninul, liniștea, pacea sufletească, binele. Uneori urc piatra speranței pînă aproape de vîrful muntelui. Acolo, sus, aș vrea să-mi pun mîinile căpătîi și să mă odihnesc, dar piatra se rostogolește iarăși în văile umbrite de anxietăți. Nu stau prea mult și reiau urcușul. Astfel, viața mi se cheltuie între opinteli și căderi. Anii nu-mi aduc împliniri. În mare parte, realizările mele sînt niște simulacre, de a căror insignifianță sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a venit. *Visele mele (cele pe care le țin minte) se desfășoară adesea în tren. Uneori ele sînt foarte agitate. În cel de aseară, de pildă, treceam pe lîngă un marfar în mișcare din ale cărui vagoane unul s-a rostogolit. Încărcătura, un snop uriaș de bare metalice, amenința să mă lovească. În loc să fug, am stat încremenit. O clipă chiar am avut senzația că voi fi zdrobit, dar minune!, la doar un centimetru de mine, barele s-au îndoit și au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]