4,629 matches
-
cu 6-20% sau pierderea vârfului care se reface ușor, încovoierea tulpinei în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% sau crengi rupte, lujeri uscați care reduc coroană cu 21-50% sau aplecare slabă ori vârf rupt care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 26-50% din această ori răni care afectează lemnul ale
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
coroanei sau porțiuni cu decojiri mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% sau crengi rupte, lujeri uscați care reduc coroană cu 21-50% sau aplecare slabă ori vârf rupt care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 26-50% din această ori răni care afectează lemnul ale �� căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 3
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui depășesc 25% din această. e) Agenți antropici (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse la exploatarea și colectarea lemnului): Clasa 0: Coroană neafectata sau redusă cu 1-5%; vătămări ale scoarței ușor vindecabile. Clasa 1: Crengi rupte care reduc coroană cu 6-20% sau pierderea vârfului ce se reface ușor, încovoierea tulpinii în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mai mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Crengi rupte care
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
Crengi rupte care reduc coroană cu 6-20% sau pierderea vârfului ce se reface ușor, încovoierea tulpinii în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mai mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Crengi rupte care reduc coroană cu peste 50% sau aplecarea slabă a tulpinii, sau vârful rupt care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 3: Coroană redusă prin
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
încovoierea tulpinii în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mai mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Crengi rupte care reduc coroană cu peste 50% sau aplecarea slabă a tulpinii, sau vârful rupt care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 3: Coroană redusă prin vătămări cu peste 50% sau încovoierea tulpinii sub nivelul coroanei, sau vârful rupt în
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
al prezentării; ... b) să fie curate, fără nici un fel de corpuri străine vizibile, mizerie sau sânge; ... c) să nu aibă mirosuri străine; ... d) să nu prezinte pete vizibile de sânge, cu excepția celor mici și șterse; ... e) să nu aibă oase rupte proeminente (fracturi deschise); ... f) să nu prezinte contuzii severe. ... În cazul cărnii de pasăre proaspete nu trebuie să existe urme de congelare anterioară. (4) Pentru a fi incluse în clasa A carcasele și părțile tranșate din carne de pasăre trebuie
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144525_a_145854]
-
al prezentării; ... b) să fie curate, fără nici un fel de corpuri străine vizibile, mizerie sau sânge; ... c) să nu aibă mirosuri străine; ... d) să nu prezinte pete vizibile de sânge, cu excepția celor mici și șterse; ... e) să nu aibă oase rupte proeminente (fracturi deschise); ... f) să nu prezinte contuzii severe. ... În cazul cărnii de pasăre proaspete nu trebuie să existe urme de congelare anterioară. (4) Pentru a fi incluse ��n clasa A carcasele și părțile tranșate din carne de pasăre trebuie
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144524_a_145853]
-
al prezentării; ... b) să fie curate, fără nici un fel de corpuri străine vizibile, mizerie sau sânge; ... c) să nu aibă mirosuri străine; ... d) să nu prezinte pete vizibile de sânge, cu excepția celor mici și șterse; ... e) să nu aibă oase rupte proeminente (fracturi deschise); ... f) să nu prezinte contuzii severe. ... În cazul cărnii de pasăre proaspete nu trebuie să existe urme de congelare anterioară. (4) Pentru a fi incluse în clasa A carcasele și părțile tranșate din carne de pasăre trebuie
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144519_a_145848]
-
se înfășoară cu viteză redusă pe tambur, roată de fricțiune, moleta, roată cu alveole sau rola, după caz. 3.5. La verificarea cablurilor se va urmări dacă există următoarele defecte: - deteriorări (striviri, ruperi de toroane, aplatizări etc.) sau înnodări; - sârme rupte, plesnite sau încrucișate; - uzuri (provenite din exploatarea normală, din ruginire, din corodare etc.). 3.6. Un cablu se scoate din funcțiune conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare. La scoaterea din funcțiune a unui cablu se vor avea în vedere
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
din corodare etc.). 3.6. Un cablu se scoate din funcțiune conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare. La scoaterea din funcțiune a unui cablu se vor avea în vedere cel putin următoarele criterii: a) unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.); ... b) prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidala, deformare în colivie, extrudare a toroanelor sau firelor, creștere sau diminuare locală a diametrului cablului, aplatizare, ochiuri sau bucle strânse, frângeri; ... c) numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.); ... b) prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidala, deformare în colivie, extrudare a toroanelor sau firelor, creștere sau diminuare locală a diametrului cablului, aplatizare, ochiuri sau bucle strânse, frângeri; ... c) numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât cel indicat în anexa A; ... d) prezintă rupturi ale firelor în dreptul fixărilor de capăt; ... e) concentrația de rupturi de fire este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se situează într-
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
decât cel indicat în anexa A; ... d) prezintă rupturi ale firelor în dreptul fixărilor de capăt; ... e) concentrația de rupturi de fire este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se situează într-un toron, chiar dacă numărul de fire rupte este mai mic decât cel indicat în anexa A; ... f) crește numărul de rupturi de fire până la valorile indicate în anexa A; ... g) se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor periodice sau prin analize specializate; ... h) prezintă coroziune exterioară, interioară sau
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
din lungimea ei; ... k) s-a produs ieșirea sârmelor din inelele presate (în cazul cablurilor de legare presate), ruperea sau deformarea acestor inele. ... 3.7. Dacă prin construcție un cablu nu se încadrează în prevederile anexei A, numărul de sârme rupte care determină scoaterea acestuia din uz se stabilește înmulțind numărul de sârme prevăzute în anexa A pentru cablul de construcția cea mai apropiată cu un coeficient de corecție egal cu raportul dintre numărul de sârme ale cablului care trebuie încadrat
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
ale cablului care trebuie încadrat și cele ale cablului de referință. 3.8. Cablurile instalațiilor de ridicat pentru persoane, precum și cele pentru manipularea metalelor topite sau incandescente, substanțelor toxice, explozive, inflamabile sau acide se scot din uz atunci cand numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât jumătate din cel indicat în anexa A pentru cablul respectiv. 3.9. Secțiunea utilă a cablului aflat în exploatare se determina scăzând secțiunea însumata a sârmelor rupte sau corodate din secțiunea totală a
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
scot din uz atunci cand numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât jumătate din cel indicat în anexa A pentru cablul respectiv. 3.9. Secțiunea utilă a cablului aflat în exploatare se determina scăzând secțiunea însumata a sârmelor rupte sau corodate din secțiunea totală a sârmelor cablului nou. Pentru o determinare corespunzătoare a sârmelor defecte este indicată folosirea mijloacelor de control nedistructiv. 3.10. Numărul de sârme rupte se stabilește pe porțiunea cea mai uzata a cablului. Dacă sarcina
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
cablului aflat în exploatare se determina scăzând secțiunea însumata a sârmelor rupte sau corodate din secțiunea totală a sârmelor cablului nou. Pentru o determinare corespunzătoare a sârmelor defecte este indicată folosirea mijloacelor de control nedistructiv. 3.10. Numărul de sârme rupte se stabilește pe porțiunea cea mai uzata a cablului. Dacă sarcina se suspendă pe două cabluri separate atunci fiecare cablu se înlocuiește în funcție de starea lui. 3.11. La ascensoare, atunci când cabina sau contragreutatea se suspendă pe două sau mai multe
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
calculate ale rupturilor vizibile cu ochiul liber trebuie să fie │ │ rotunjite la un numar întreg. În cazul cablurilor având în toroanele │ │ exterioare fire de diametru mai mare decât cel standardizat evidențierea │ │ în tabel se face prin asterisc(*). *3) Un fir rupt poate avea două extremități vizibile. │ │*4) d-diametrul nominal al cablului. *1) Un fir rupt poate avea două extremități vizibile. │ │*2) d-diametrul nominal al cablului. Anexă B AUTORIZAREA agenților economici pentru construirea elementelor de legare și prindere a sarcinii
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
În cazul cablurilor având în toroanele │ │ exterioare fire de diametru mai mare decât cel standardizat evidențierea │ │ în tabel se face prin asterisc(*). *3) Un fir rupt poate avea două extremități vizibile. │ │*4) d-diametrul nominal al cablului. *1) Un fir rupt poate avea două extremități vizibile. │ │*2) d-diametrul nominal al cablului. Anexă B AUTORIZAREA agenților economici pentru construirea elementelor de legare și prindere a sarcinii B.1. În vederea acordării autorizației, agentul economic va înainta la ISCIR în a cărei rază
ORDIN nr. 643 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT R 14-2002, editia 1, "Cerinţe tehnice privind introducerea pe piaţa şi verificarea în exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carligelor şi elementelor de legare şi prindere a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147202_a_148531]
-
grupuri reprezentative de porci care prezintă aceste semne, pentru a se confirmă boală și a se efectua diagnosticul diferențial față de febră aftoasa. 2. În aceste exploatații probele de referință pentru diagnostic sunt epiteliul și lichidul vezicular recoltat de la vezicule proaspăt rupte sau nerupte și prelevate de la porci care prezintă semne tipice de boală și la care pot fi detectate virusul bolii veziculoase a porcului, antigenele sau genomul acestora. Se recomandă să fie prelevate probe de la 5 sau 6 asemenea porci. 3
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
adiacente, pentru testare virusologica. ... 4. Probele trebuie să fie prelevate și transportate conform următoarelor proceduri: a) pentru probe epiteliale și lichid vezicular: ... 1. trebuie să fie prelevat, daca este posibil, cel putin 1 g de țesut epitelial de la o vezicula ruptă recent sau una neruptă. Se recomandă că porcii să fie sedați înainte că probele să fie prelevate, pentru a se evita vătămarea personalului și din motive de bunăstare a porcilor; 2. dacă transportul probelor către laboratorul național este efectuat imediat
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
în mod normal, după două săptămâni. Virusul poate fi izolat din fecale până la 20 de zile după infecție, deși a fost raportată prezenta să până la 3 luni. Acesta poate persistă pentru o perioada considerabilă în țesutul necrotic asociat cu vezicule rupte și în fecale. Capitolul 10 Seruri de referință pentru boala veziculoasa a porcului
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
a mai mult ca perfectului: prinSE-(sem) etc. F. - Tema participiului. Este o temă liberă, formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care, la aceste verbe, are două realizări, determinând, prin aceasta, constituirea a două clase flexionare: V1: sufixul -T: rupT, fripT etc. V2: sufixul -S: scriS, prinS etc. Observații: 1. Ca și în structura temei perfectului, rădăcina acestor verbe prezintă (de asemenea, în afara câtorva excepții: a rupe, a scrie etc.) în structura temei participiului, forme diferite în raport cu alte teme. 2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-n sau -r (ninse, -ninS, arse-(i)-arS), precum și verbele care au rădăcina terminată în vocală (scrise-scriS). Au sufixul -T, în structura temei de participiu, verbele care, în structura temei de perfect, prezintă rădăcina terminată în consoana -p: rupse-(i) - rupT, fripse-(i) - fripT, copse-(i) - copT etc. Observații generale: • La toate verbele, indiferent de tipul de flexiune, s-ar putea vorbi de o temă secundară pentru pluralul perfectului simplu și mai mult ca perfectului, formă constituită din tema verbală (pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primară a perfectului; cânta(tema perfectului) cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă primară: rupse(tema perfectului) - rupt (tema participiului), frânse(tema perfectului) - frânt (tema participiului) etc. Sintagma perfectului compus este disociabilă. Între auxiliar și tema de participiu a verbului se pot introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se adaugă sufixul specific, în structura verbelor din tipurile I-IV de flexiune: cânta+t: cântat, lucrat, dormit, coborât, urât, părut, vândut; • ca temă primară, de la rădăcina verbului, prin sufixele: - t; la verbele din tipul V de flexiune, clasa 1: rupt etc. - s; la verbele din clasa 2 a tipului V de flexiune: prins etc. SUPINULTC "SUPINUL" Este o formă verbală absolută, sinonimă cu infinitivul; denumește acțiunea verbului. Spre deosebire de infinitiv, neutru sub aspect semantic, supinul dezvoltă sensul de „finalitate, scop”® exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]