6,492 matches
-
ziarul fabricii, ne-a făcut poză și am apărut în ziarul Rulmentul, unde s-a scris despre fraternizarea și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.: Când și cum ați plecat din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele acasă nu mai erau atât de dese, ba chiar se răriseră de tot. Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
partid? R. R.: Da, era secretar de partid, șeful cadrelor, comunist afurisit, am aflat după aceea. Și parcă mi-a dat Dumnezeu tărie, că l-am luat un pic mai tare și i-am zis că eu vin de la Râmnicu Sărat și că n-am nicio legătură cu Ralea, moșierul care deținea și moară. Dacă nu ziceam treaba asta cred că mă lua la întrebări mai amănunțit să vadă unde m-am născut, unde am făcut școală, să verifice pe la miliție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Vaslui. Și în felul acesta mi-au fost recunoscuți 8 ani și jumătate ca fost deportat politic în loc de 10 ani, cât am fost de fapt deportat. Eu am stat în secret doi ani de zile, deși figuram la Râmnicu Sărat ca deportat politic în acea perioadă de doi ani. Dacă mă prindeau? După Revoluție, încercând să dovedesc că am fost deportat politic, am fost cu hârtia asta la Iași la poliție să mi se dea măcar o dezmințire că n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și fiicei sale Romana, asemenea nepotului Georgel (adică eu) de la Iași, asemenea cumnatului dinspre vară, Mihai Popescu, și fiului acestuia, Iancu M. Popescu. După 11 ani de detenție severă (în beciurile Ministerului de Interne, la Rahova, la Jilava, Aiud, Râmnicu Sărat) și-a aflat sfârșitul în închisoarea de la Jilava, unde fusese transferat pentru o nouă anchetă"5. A fost un martir al familiei noastre unchiul meu. Gigică Simionescu 6 (citează din nou din Petru Ioan), "a studiat dreptul, obținând licența în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ale cărui verigi au tot sporit. Baia, Siret, Suceava, Neamț, Hotin, Hârlău, Cotnari, Iași, Trotuș, Vaslui, Bârlad, Tecuci, Galați trec peste începuturile primelor domnii în Moldova. Asistăm la întemeierea altora: Piatra, Roman, Tg. Frumos, Botoșani, Huși, Fălciu, iar altele - Putna, Sărata, Crăciuna, pur și simplu dispar. Discutând despre „Pecetea Târgului Frumos" care sub Gh. Ștefan Vodă (23 iulie 7162 - 1654), „era o pasăre cu aripile întinse", după 13 ani, la 7 mai 7175 - 1667, pecetea orașului era o broască, Ghibănescu ajunge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci-l lasă să judece Curtea Domnească din Iași, adică îi creează un privilegiu. Privilegiul acesta al jurisdicției unei instanțe superioare, ce se dădea unora și altora a existat în toată vremea la noi, spune istoricul. Pe Jurj Atoc de pe Sărata îl pune să-l judece numai boierii de la Iași. Și aduce și alte argumente în acest sens: „Cu 4 ani mai înainte Alexandru cel Bun întărind lui Popa Iuga două sate, unul Miclea din Bahna la Tutova și altul Bălan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care cer desființarea județelor și înlocuirea lor cu ținuturile - unități administrativ-teritoriale mai întinse. Legea din 14 august 1938 delimitează în Moldova existența a 3 ținuturi: Dunărea de Jos - cu județele Covurlui, Brăila, Tulcea, Ismail, Cahul, Fălciu, Tutova, Tecuci, Putna, Râmnicul Sărat; Prutulcu județele Iași, Bacău, Neamț, Baia, Botoșani, Bălți, Soroca, Vaslui, Roman și ținutul Suceavacu județele: Cernăuți, Hotin, Storojineț, Rădăuți, Câmpulung, Suceava Dorohoi. Urmare a angajării în războiul împotriva URSS și reocupării Bucovinei și Basarabiei, în septembrie 1941, prin legea nr.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arhivele romane (în special cele ale Congregației "De Propaganda Fide" și ale Curiei Generale a OFMConv). A murit la 10 mai 1967, în capitala Italiei. Preotul Dumitru Sandu Matei Dumitru Sandu Matei s-a născut la 28 iulie 1913 la Sărata, județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului diecezan "Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sanchez, Ruiz / 77 Sanchez y Hervas / 78 San Miniato / 197 Sarda y Salvany, Felix / 76, 78 Sarmacand / 167 Sarzana / 195 Satu Mare / 111, 115-116, 118, 237 Sauvageot / 96 Saxonia / 166 Săbăoani / 176-178, 180, 183, 190, 193, 197-198, 200, 202, 205-206, 265 Sărata / 201 Scheffler, Ianos / 111 Schiller, Gottfried / 125 Schmourlo / 128 Schubert, Joseph / 135, 141 Scotton, Jacopo / 88 Scriban, A. / 266 Seikel, Matthaus / 143-144 Seipel / 152 Seoane / 82 Sevilla / 79 Siberia / 167 Sibiu / 115 Sighet / 116, 119, 155 Silași, Grigore / 114 Silezia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
secretul identității pe care numai Telemah și doica îl știu, refuză să-l recunoască. Povestirea debutează cu o reflecție despre cumpăna apelor: de ce, întreabă Ulise care caută întotdeauna cauzele lucrurilor, fluviile au o apă dulce ca ploaia, iar marea este sărată? Itaca este cu adevărat locul de cumpănă. Lacrimile sărate ale pământenilor au și ele un rol. Fiindcă recunoașterea regelui în acel cerșetor ridică întrebarea asupra a ceea ce se petrece în absența sa, asupra a ceea ce rămâne și a ce se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
știu, refuză să-l recunoască. Povestirea debutează cu o reflecție despre cumpăna apelor: de ce, întreabă Ulise care caută întotdeauna cauzele lucrurilor, fluviile au o apă dulce ca ploaia, iar marea este sărată? Itaca este cu adevărat locul de cumpănă. Lacrimile sărate ale pământenilor au și ele un rol. Fiindcă recunoașterea regelui în acel cerșetor ridică întrebarea asupra a ceea ce se petrece în absența sa, asupra a ceea ce rămâne și a ce se schimbă. Și Ulise, în primele pagini, nu recunoaște Itaca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
multe posturi științifice și politice de prim-plan. A. Oțetea va suferi `nsă cur`nd marginalizarea datorită manualelor sale de clasa a II-a, a V-a și a VI-a. Un adevărat scandal s-a declanșat la R`mnicul Sărat `n Gimnaziul Teoretic de fete, unde inspectorul Zuckermann și profesoara Maria Popescu au descoperit un manual de clasa a VII-a nerevizuit. Un capitol era socotit chiar denigrator la adresa regimului și plin de calomnii la adresa URSS (conținea pasajul „Teroarea comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
În special În cap și pe spinare: „La intrarea În Chestură au stat mai mulți gardieni cu niște pari În mână și am fost lovit până la sânge de gardianul cu nr. 126 care se află actualmente la Poliția orașului Râmnicul Sărat. Același număr Îl are și acum”119. Într-o anumită fază În cursul dimineții, polițiștilor li s-au alăturat și soldați germani, dar controlul absolut asupra torturilor l-au avut românii. În curtea Chesturii s-a organizat o a doua
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
față de "cei găsiți vinovați de acte de spionaj, sabotaj, dezordine sau orice alte acte înregistrate în contra Armatei și contra Țării". 14. 30 iunie 1941. Ordinul circular nr. 4599 al Ministerului Afacerilor Interne adresat Prefecturilor din Moldova, Buzău, Constanța, Prahova, Râmnicul Sărat și Tulcea, Inspectoratului General al Jandarmeriei și Direcțiunii Generale a Poliției, privind ordinul generalului Ion Antonescu de internare în cartiere evreiești și punerea sub pază a evreilor din orașe cu vârsta cuprinsă între 18-60 de ani, de interzicere a circulației
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cartier General, dosar nr. 3828, f. 32. Documentul nr. 14 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Cabinetul Afacerilor Interne Nr. 4599 30 iunie 1941 PREFECTURILE DIN MOLDOVA PREFECTURA POLIȚIEI CAPITALEI INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI DIRECȚIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI PREFECTURILE: PRAHOVA, BUZĂU, RÂMNICUL SĂRAT, TULCEA ȘI CONSTANȚA Din ordinul Domnului General Antonescu, se face cunoscut: Sovietele urmăresc să producă acte de sabotaj, dezordine și agresiuni în spatele frontului. În acest scop, lansează din avion spioni și agenți teroriști înarmați și adesea îmbrăcați în haine de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
găsiți circulând între orele 18-7 vor fi cercetați și dacă nu se vor stabili fapte pedepsibile de Lege în sarcina lor, vor fi considerați suspecți și vor fi internați în lagăr. S'au luat și 15 ostateci. II. LA R. SĂRAT. În urma ordinului primit dela Prefectura Jud. R. Sărat, organele polițienești locale au obligat pe toți evreii între 18-60 ani din orașul R. Sărat să locuiască în timpul nopții numai în imobilele situate în centrul orașului, adică pe străzile: Centrală, Principele Ferdinand
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și dacă nu se vor stabili fapte pedepsibile de Lege în sarcina lor, vor fi considerați suspecți și vor fi internați în lagăr. S'au luat și 15 ostateci. II. LA R. SĂRAT. În urma ordinului primit dela Prefectura Jud. R. Sărat, organele polițienești locale au obligat pe toți evreii între 18-60 ani din orașul R. Sărat să locuiască în timpul nopții numai în imobilele situate în centrul orașului, adică pe străzile: Centrală, Principele Ferdinand, Curcănari și Milcov, socotindu-se această zonă cartier
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
considerați suspecți și vor fi internați în lagăr. S'au luat și 15 ostateci. II. LA R. SĂRAT. În urma ordinului primit dela Prefectura Jud. R. Sărat, organele polițienești locale au obligat pe toți evreii între 18-60 ani din orașul R. Sărat să locuiască în timpul nopții numai în imobilele situate în centrul orașului, adică pe străzile: Centrală, Principele Ferdinand, Curcănari și Milcov, socotindu-se această zonă cartier evreiesc. În timpul zilei fiecare își exercită profesia respectivă. În această situație se găsesc un număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5 Comunicat: M.U. imediat în subord. ( Serv. Pretoral ( Comp. 54 Poliție ( Bat. 5 Jandarmi ( Comand. 2 și 3 Terit. ( Comand. Milit. Chișinău ( spre Insp. Jand. Iași, Galați și Chișinău ( executare Insp. Pol. Iași, Galați și Chișinău ( Prefecturile Buzău, R. Sărat, Brăila, ( Covurlui, Putna, Fălciu, Vaslui, ( Tecuci, Totova, Orhei, Lăpușna, ( Tighina, Cetatea Albă, Ismail și Cahul ( Guvernământul Gl. al Basarabiei (spre știință) SECRET Nr. 208.727 din 4.VIII.1941 ARMATA IV-a către Nota pe verso Cu onoare se fac
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5 și 11 Armată Div. 10 Inf. Div. 1 Grăniceri Bg. 1, 9 Cav. Serv. Pretoral Comp. 54 Poliție Bat. 5 Jand. Comand. 2 și 3 Terit. Comand. Milit. Chișinău Insp. Jand. Iași, Galați, Chișinău Insp. Poliție " " " Prefecturi: Buzău, R. Sărat, Brăila, Covurlui, Putna, Fălciu, Vaslui, Tecuci, Tutova, Orhei, Lăpușna, Tighina, C. Albă, Ismail, Cahul Guvernământul Gl. al Basarabiei AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 132+verso; fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 27, f. 4; fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
indescifrabil DIRECTOR, (ss) Negulescu 1102 p. conformitate Maior, ss. Angelescu Angelescu 1103 COMUNICAT: Armatelor ( Corpurilor de Armată ( interesate Comand. Terit. ( Garnizoanelor ( LISTA SECȚIUNILOR NOII ORGANIZAȚII SIONISTE DIN ROMANIA pe data de 19 Iunie 1942. București P. Neamț Ploiești Roman R. Sărat Tecuci Constanța Tg. Neamț Bârlad Tg. Ocna Brăila Vaslui Focșani Cernăuți Aiud Galați Dorohoi Arad Huși Brașov Odobești Deva Bacău Mediaș Botoșani Petroșani Fălticeni Sighișoara Iași Sibiu Moinești Timișoara Craiova *) Adnotări: "Știință. Dosar"; "14 IULIE 1942 Secția 2 comunicare. ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
același an la 26 ani muncă silnică. A fost unul dintre torționarii implicați în procesul de "reeducare" de la Pitești; condamnat la moarte și executat la Jilava la 17.12.1954. A trecut prin închisorile Suceava, Pitești, Aiud, Baia Sprie, Râmnicu Sărat, Jilava. 363 Ioan Caba (1924-?), pictor român. Membru al Mișcării Legionare, implicat în pogromul din Iași. A fost arestat de autoritățile comuniste la 04.06.1948 sub învinuirea de activitate legionară. A trecut prin închisoarea Sighișoara, fiind eliberat la 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mareșalului Ion Antonescu: captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte în mai 1946 în cadrul așa-zisului "proces al marii trădări naționale", pedeapsa fiind comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile din Aiud și Râmnicu Sărat. Moare în detenție în penitenciarul din Râmnicu Sărat la 23.01.1958. General de brigadă (din 10.05.1937); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 30.03.1943). 444 Documentul a fost înregistrat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942); ministrul Înzestrării Armatei și Producției de Război (16.09.1942-23.08.1944). Arestat în martie 1945 a fost judecat în lotul mareșalului Ion Antonescu și condamnat în 17.05.1946 la detenție grea pe viață. Moare în penitenciarul Râmnicu Sărat. General de brigadă (din 16.10.1935); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 20.03.1943). 518 Ion C. Marinescu (1886-1956), avocat, om politic și industriaș român. Licențiat în Drept, vicepreședinte al UGIR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Șeful Biroului 2 Mobilizare din cadrul Cercului de Recrutare Cernăuți (07.08.1941-13.05.1942); ofițer în cadrul Centrului de Instrucție nr. 5 Sărata evacuat la Tirol (18.05.1942-20.04.1945). Locotenent (din 01.04.1926); căpitan (din 08.06.1934); maior (din 10.05.1941). 917 Vezi documentul nr. 238. 918 Radu Lecca (1890-1980); avocat, om de afaceri și ziarist român. Studii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]