3,569 matches
-
Slivciuc Eduard (9,23%; PSD), Chișlari Maria (18,96%; PLDM), Burlacu Alexadru (19,15; PDM), Podrea Vasile (25,67%; PCRM) - ultimii doi au trecut în durul doi. La alegerile locale din 5 iunie 2011, pentru funcția de consilier în Consiliul sătesc, Partidul Comuniștilor a acumulat 32,07% (5 mandate) din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 24,07% (4 mandate), Partidul Democrat - 20,42% (3 mandate) și Partidul Liberal - 8,25 la sută (1 mandat). Prezența la vot a fost de 52,67
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
familiilor. Sistemul de învățământ din Petrunea este prezentat de 1 instituții preșcolare cu o capacitate de 300 locuri, la moment încadrează 140 preșcolari, ceea ce constituie 56% din contingentul respectiv de varsta; 1 liceu, în present studiază 380 elevi. În sistemul sătesc de învățământ activează 40 pedagogi.
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
pădurea de lîngă s. Cosauti și în pădurea de la Rublenita. Revenind în Basarabia , administrația romineasca și-a reinstalat toate instituțiile care au existat pînă la 28 iunie 1940. Primăria comunei Rublenita s-a instalat în localul din care dispăruse sovietul sătesc. Primar și notar fusese numit Ilie Pascan, ajutat de Simion Cătana și de Cigolea Mihai. La 28 mai 1942 primar era Ion Chirosca, secretar comunal-Ion Ciubotaru, impiegat -Teodor Chetraru, casier- Ștefan Chirosca, agent agricol- Ilie Ciobanu, jandarm-sergent Ion Banu. La
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
sat e deschisă o școală parohială cu un învățător și 63 de elevi. În 1923 în Tătărăuca Veche e prezentă o școală primară mixtă, o biserică ortodoxă, agenția 24 de percepere, poștă rurală, primărie și își desfășoară activitatea o tovărășie sătească. Tot atunci în sat funcționa o carieră de piatră, o moară de apă și 2 cârciumi. Doi ani mai târziu e menționat despre activitatea unei cooperative de consum „Tatarovca Veche”. În perioada interbelică în localitate funcționa un cămin cultural al
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
bărbați și 261 de femei) și, respectiv, 494 de locuitori (233 de bărbați și 261 de femei). Satul se micșorează văzînd cu ochii, dar nimeni nu se prea îngrijorează de aceasta. La 31 oct. 1980 Mihăilenii devin centru de soviet sătesc și are în subordine s. Groznița, dar nu pentru prea mult timp. Acum îl au din nou. După destrămarea complexului gigant de creștere a juncilor țăranii împart și pămîntul lui. Drept că nu mai au cu ce să-l lucreze
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
de stația de cale ferată Mereni. În apropierea satului la aproximativ 15 km se află aeroportul de la Chișinău. Transportul fluvial nu este dezvoltat din cauza lipsei în apropiere a râurilor navigabile. Transportul public este efectuat de 10 autocare care transportă populația sătească spre oraș. Transportul prin conducte este alcătuit din transportul gazoducte și apeducte. În anul 2003 a început gazificarea satului. Gazoductul vine dinspre orașul Chișinău. În prezent circa 300 de case sunt gazificate, inclusiv școala, 2 grădinițe de copii. O parte
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
la -22 ° C. În luna iulie, media este de +21 °C, iar temperatura uneori ajunge pînă la +45 °C (vara anului 2012). Satul Alcedar în prezent beneficiază de un gimnaziu dotat cu muzeu istoric, bibliotecă și sală de calculatoare, bibliotecă sătească, casă de cultură și grădiniță de copii. Pînă la mijlocul secolului al XIX-lea în Basarabia a existat așa-numitul învățămînt bisericesc. Studiul de atunci consta în lectura textelor scrise în slavonă, studierea calendarului bisericesc, a sărbătorilor religioase, a vieții sfinților
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea tuturor moșiilor la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării. Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul Național Democrat. Această denumire a circulat ca o
Partidul Țărănesc din Basarabia () [Corola-website/Science/306012_a_307341]
-
Alexandru Vlahuță "Semănătorul", poezia lui George Coșbuc cu același titlu, apărută la 2 decembrie 1901. Termenul de "semănătorism" este un cuvânt derivat care provine de la „a semăna” - ceea ce dă de înțeles că reprezentanții acestui curent „seamănă” concepțiile lor în mediul sătesc. Ideologia grupării conține un amestec de puncte de vedere ale „Daciei literare”, propoziții-cheie din gândirea social-politică eminesciană, teza formelor fără fond, toate raportate la climatul socio-cultural al perioadei și vehiculate în numele a două deziderate fundamentale: ridicarea ruralilor prin cultură și
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
1957 școala românească și cea sârbească se unifică. În sat a trăit și Erne Marok, care a fost parlamentar al Austro-Ungariei și al Iugoslaviei, a scris mai multe cărți, iar în 1911 a construit o centrală electrică (prima centrală electrică sătească din Banat). Ca să scrieu câte ceva despre Sărcia, trebuie neapărat să fac o mică incursiune în timp. Pe aceste pământuri, omul a pășit în epoca diluvială, în urmă cu 10.000 de ani când, prin acele păduri și băltoace au circulat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
cu îmbrăcăminte dură. În sat mai funcționau o casă de prestări servicii, un stadion. La 1 aug. 2000 în cele 311 gospodării de aici trăiau 606 oameni. Populația beneficia de un gimnaziu, biserică, punct medical, cămin cultural, o bibliotecă publică sătească și un magazin de stat. Comuna este amplasată pe o suprafață de 769,36 ha, inclusiv: Pe teritoriul comunei sunt înregistrați următorii agenți economici: Pe teritoriul comunei activează organizația obștească Asociația utilizatorilor de gaze „Const-Gaz”. Pe teritoriul comunei activează: Victor
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
acoperită cu scânduri pe deasupra tencuielii. În biserică erau câteva icoane cu inscripții moldovenești. În curtea bisericii existau 2 pietre de mormânt fără inscripții. La sfîrșitul sec. XIX sub influența dezvoltării relațiilor marfă-bani se intensifică diferențierea țăranilor în săraci și burghezia sătească. Guvernul țariței Ecaterina a II-a (1764-1796) a creat un astfel de sistem administrativ, sătesc , prin care starostii satelor și alți conducători erau aleși pe un termen de 1-3 ani. În aceste posturi nu puteau fi aleși sătenii, care nu
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
bisericii existau 2 pietre de mormânt fără inscripții. La sfîrșitul sec. XIX sub influența dezvoltării relațiilor marfă-bani se intensifică diferențierea țăranilor în săraci și burghezia sătească. Guvernul țariței Ecaterina a II-a (1764-1796) a creat un astfel de sistem administrativ, sătesc , prin care starostii satelor și alți conducători erau aleși pe un termen de 1-3 ani. În aceste posturi nu puteau fi aleși sătenii, care nu dispuneau de gospodărie, sau pământ, cei care nu erau căsătoriți și cei care nu atingeau
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
înființat în 1934 telefon propriu pe rețeaua județeană, s-au construit poduri de piatră. După venirea trupelor rusești în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au avut loc mai multe schimbări: au fost reîmpărțite pământurile, a fost schimbat președintele sovietului sătesc, au fost deportați mai multe persoane de vază, iar alții au fost arestați fără motiv. La 22 iunie 1941 încep operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică. Se spune că la Ialoveni era un mic
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
în raion nu ne primeau. Pe atunci aveam 11 ani, însă numai 2 ani n-am lucrat. Lucram săptămâna împrejur. Duminică nu aveam.” (Ne relatează dna Emilia Bortă) ”La 6 iulie 1949 la orele 2 noaptea a venit președintele Sovietului sătesc și doi soldați înarmați. Ne-au citit dintr-un caiet numele să vadă dacă suntem toți. Ne-au ținut în casă până la ora 6 dimineața. Nu ne-au dat voie să ieșim deloc afară. Căldarea cu apă ne-au vărsat
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
lor în nobilimea regatului, și prin atribuirea demnității de comite chiar voievodului Maramureșului. Este greu de precizat timpul în care apare Voievodatul Maramureșului, probabil undeva la pragul dintre milenii, în urma coagulării unor structuri de organizare la baza cărora stătea obștea sătească, condusă de un jude ales, și unde hotărîrile importante erau luate de sfatul bătrînilor. Prima mențiune documentară a sa datează din 1199 cu ocazia unei vînători a regelui Emeric al Ungariei. Denumirea de "pădure regală" cu care este atestat în
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
vînatul și culesul ciupercilor și a fructelor de pădure erau încă surse importante care completau hrana maramureșenilor. Satele erau mici, 20-25 de case, iar la o medie de 3 membri pe familie acestea nu puteau depăși 70-80 de locuitori. Obștile sătești stapîneau în comun apele, pășunile, și pădurile iar pămîntul arabil împărțit periodic membrilor obștii de Sfatul Bătrînilor, care deasemnea lua hotărîrile importante pentru comunitate. Economia s-a bazat întodeauna pe munca țăranilor liberi, iobăgia a fost cunoscută tîrziu în Maramureș
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
parte săraci, fiind obligați să trăiască din puținele produse ale gospodăriei sau sa lucreze la cele cîteva familii mai înstărite din sat. Perioada de dezvoltare și afirmare a voievodatului a corespuns cu importante schimbări sociale și politice. Organizarea în obști sătești și teritoriale, care a dominat vremurile preistorice dar și perioada migrațiilor a început sa se schimbe. Din interiorul ei s-au ridicat juzii aleși, care în timp vor cîștiga o poziție socială mai înaltă, și pînă la urma și o
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
traco-romanii. Astfel limba romanică de până în sec al VI-lea s-a transformat treptat în protoromână, cu unele influențe slave. Pe vremea migrațiilor, după ce majoritatea orașelor romane dacice au fost distruse de barbari migratori, daco-romanii s-au organizat în obști sătești, numite de istorici "Romanii populare" și de popoarele vecine "Vlahii", denumire prin care acestea le deosebeau de "Sclaveniile" slavilor, și care au lăsat toponimele ca Vlahia, Vlașina, Vlahina, Blatnița, Vlăsia, Vlașca, Romania Planina, Stari Vlah, Montana, și altele asemănătoare. Spre
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
până în secolul XIII, iar în această perioada, Banatul Severinului este menntionat în dcumentele de cancelarie maghiare. Creștinându-se, proto-bulgarii au format Primul Țarat Bulgar, care a ajuns la apogeul său teritorial în timpul țarului Samuil I cel Mare, cuprinzând majoritatea obștilor sătești ale proto-românilor, devreme ce se întindea de la Marea Adriatică la Marea Neagră, și de la Tisa și Nistru până în Macedonia. În timp, proto-bulgarii s-au amestecat cu slavii, formând neamul slav al bulgarilor. Românii din sudul Dunării sunt cel mai frecvent menționați în
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
impact major și s-au dezvoltat primele structuri politice în regiune au rămas în memoria istoriei scrise. Faptul că erau organizați politic semnifică implicarea puternică a românilor în evenimente militare și politice majore. La început românii erau organizați în obsti sătești și în uniuni de obsti. Sursele târzii atestă modul de organizare a românilor-cnezatele și voievodatele, instituții preluate de la slavi, ce erau ierarhizate geografic. Unul sau mai multe sate formau un cnezat, iar mai multe cnezate situate pe aceeași vale sau
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
mai are o instituție de învățământ, gimnaziul care este frecventat de circa 150 elevi. În fiecare an Școala de Muzică din localitate își deschide ușile pentru cei dornici să studieze: pianul, vioara, țambalul, fluierul, flautul, trompetă, acordeonul și chitara. Biblioteca sătească pune la dispoziția populației peste 5000 de volume cuprinzând literatură în limbile română, rusă și engleză. Categoriile de sport practicate sunt: fotbalul, tenisul, șahul. Localitatea este reprezentată în cadrul campionatelor de două echipe de fotbal, a școlii și cea sătească, precum și
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
Biblioteca sătească pune la dispoziția populației peste 5000 de volume cuprinzând literatură în limbile română, rusă și engleză. Categoriile de sport practicate sunt: fotbalul, tenisul, șahul. Localitatea este reprezentată în cadrul campionatelor de două echipe de fotbal, a școlii și cea sătească, precum și de membrii clubului de tenis și a celui de șah. Un teren de fotbal pe care se dispută meciurile se află situat în centrul localității. Alte două terenuri sunt amenajate pe teritoriul instituțiilor de învățământ. Liceul se poate mândri
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
a fost decorat cu Ordinul “Steaua Roșie” și cu medalii. După război a lucrat în raionul Rezina. La 05.08.1966 trăia în s. Șoldănești. Puterea Sovietică în satul Parcani a luat naștere în anul 1940. Primul președinte al Sovietului sătesc a fost Cozma Rusu. Colhozul s-a înființat în anul 1949. Primul președinte al colhozului a fost Colesnic Serghei Ivanovici. În anii 1990 în satul Parcani locuiau în jurul la 1000 locuitori. În sat se afla o școală, în care copii
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
m. În sudul satului a fost plantată o fâșie forestieră cu predominarea salcâmului ("Robinia pseudoacaci"). Satul Rogojeni de pe calea ferată a fost întemeiat în 1892 după punere în circulație a liniei Bălți-Slobodka. În perioada postbelică satul făcea partea din Sovietul sătesc (comună) Pohoarna, raionul Florești. În anii sovietici activa o fabrică de asfalt și beton, punct de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]