3,827 matches
-
vârfurile lor. Ajunși sus, se aruncau în gol, se zvârcoleau puțin în lumina ruginie a înserării și se prăbușeau apoi în strălucia vălureală dintre sălcii. Tomnea, șovăitor, întinse mâna și o trase pe Magda lângă el. Porni spre barcazul dintre sălcii. Ea se prinse iarăși de brațul lui. Îl urma înfiorată, încercând doar să-și potrivească mersul după pașii lui. Coborî privirea, urmărind amuzată cum pantoful lui dinspre ea se descheiase, iar șiretul desfăcut, lung, gălbui, agățase o crenguță de salcie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sălcii. Ea se prinse iarăși de brațul lui. Îl urma înfiorată, încercând doar să-și potrivească mersul după pașii lui. Coborî privirea, urmărind amuzată cum pantoful lui dinspre ea se descheiase, iar șiretul desfăcut, lung, gălbui, agățase o crenguță de salcie cu câteva frunze, uscate, scorojite, și o târa prin țărâna șoselei.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lemn; Trecând încet ca umbre - țin pânzele umflate În fața lunei care prin ele atunci străbate, Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn. Pe maluri sdrumicate de aiurirea mării Cesaru-ncă veghiază la trunchiul cel plecat Al salciei pletoase - și-ntinse-a apei arii În cercuri fulgerînde se pleacă lin suflării A zefirului nopții și sună cadențat. Ii pare că prin aer în noaptea înstelată, Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri, Trecea cu barba albă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
e de fapt aproape un castel, construit din piatră netedă, cenușie, pe care se cațără cu tenacitate o iederă bogată. Terenul de cricket e mare cât unul de fotbal, cu o iarbă tunsă impecabil. E înconjurat de stejari și de sălcii ale căror ramuri ating pământul. În sufragerie este o masă de stejar la care încap treizeci de persoane, cu scaunele tapițate cu un damasc care mai păstrează pe margini culoarea purpurie de odinioară. Sunt trei camere de zi, toate capitonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în casă - Barney era supărat fiindcă i-a văzut pe Finn și Vanessa plecând împreună și bănuia că se întâmplă ceva, și chiar avea dreptate... Daisy privește la Finn, care a relatat deja scena petrecută între el și Vanessa sub salcie. Am încercat să-i spun lui Barney că nu se întâmpla nimic între cei doi, continuă Daisy, dar el nu voia să creadă. La drept vorbind, și eu bănuiam cam aceleași lucruri. Barney se simțea groaznic, deci trebuia să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
provocate de Luna care își găsise sălaș chiar în cuibul părăsit de pe stâlpul din fața casei, multicolorele din clasa Ginseng, contra prozodiei, lichidul roșu aprins, câte trei picături pe zi după mese, în lapte, anti Parkinson, morcovii pentru văz, coaja de salcie pentru auz, mătasea broaștei și ceaiul de tătăneasă, aloea, uleiul de măsline, gălbenușul de ou pentru menținerea trupului în poziția pe care o comanda; ce efect advers să fi avut amalgamul energetic dacă Alimentară, în ipohondria ei, devenise paranoică în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mele să rămână acolo unde au ele loc, în mintea mea. Am ajuns repede acasă și m-am despărțit de Alexandru la colțul străzii, el luând-o pe Bulevardul Principal, eu pe aleea ce este îngrădită de lalele și de sălcii plângătoare. Nu e nici un miracol faptul că mediul e toxic și totuși sălciile și lalelele împodobesc câteva alei din oraș. Plantele sunt plămânii planetei, dar nici ele nu reușeau să țină pasul cu tendința autodistructivă a omenirii și au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
repede acasă și m-am despărțit de Alexandru la colțul străzii, el luând-o pe Bulevardul Principal, eu pe aleea ce este îngrădită de lalele și de sălcii plângătoare. Nu e nici un miracol faptul că mediul e toxic și totuși sălciile și lalelele împodobesc câteva alei din oraș. Plantele sunt plămânii planetei, dar nici ele nu reușeau să țină pasul cu tendința autodistructivă a omenirii și au rămas în urmă. Când mediul a început să fie periculos de toxic și nociv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
din care încă nu băuse nimeni, iar alături - un pachet cu țigări; tânăra femeie fumează de când a venit în grădină, aprinde țigară de la țigară. Când o stinge în scrumiera așezată la mijlocul mesei, acolo de unde meșterul a început împletitul firelor de salcie, apasă cu forță, împinge țigara fără nici o emoție, scurt și cu scârbă, strivind milimetrul de tutun rămas ca pe un gândac împuțit. Fata asta nu se înfioară deloc!, gândește grădinăreasa, e brici, te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lăzile de legume, întâi fusese într-adevăr munca unor oameni și după aceea, haleala. Așa că am ascultat directivele lui nea Victor și la întoarcerea de la vărsătoare, ne-a dus pe un câmp la un loc știut dinainte, unde, sub o salcie pletoasă era un fel de groapă largă, cu pământ neted și iarbă grasă. - Ei, acum flăcăi, la odihnă! O să rămâneți aici până vin eu să vă iau. Aveți în sacoșă tot ce vă trebuie, mâncați, de closet n-aveți nevoie
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
aburi și fără să vrea, ochii deslușeau diverse forme zoomorfe, peisaje fără culoare și chiar scene cotidiene. Toate erau cu linii rotunde și cu marginile nedefinite și neclare. Ceilalți ochi, ai minții, clarificau și defineau cât de cât siluiete de sălcii pletoase, păsări cu aripile În vânt sau cocoțate pe crengi, cai maiestoși care scoteau șuvoaie de aburi pe nări, ba chiar puteau vedea binișor și caleașca trasă de ei și chiar pe Sfântul Ilie cu hățurile În mână și cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
clopot prelungit, în întinderea crepusculară. un singur gând răzvrătit, la poloboc se așează și acela-i al luminii crescute ca iarba printre lespezi de bazalt cenușiu, peste care pășesc cu fereală. doar în ochi mai mijesc mlădițe mierii ca de salcie, ascultă cum tandru trosnesc, se eliberează din trunchi, ca dintr-o platoșă strâmtă, să-și risipească în jur polenuri descântate, aproape vrăjite. e atâta putere în stropul de soare care pupila îmi violează că, pe loc, privirea mea stinsă arde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o tot povestește Christa. Pentru că, după o viață Întreagă petrecută Între străini, el știe ceva ce ea nu va Învăța niciodată. El știe să tacă. Prin geamul mașinii alunecă măslini firavi și frunzișul lor luminează albicios - la fel ca al salciei, părăsite acum câți ani? Și el, tot mai adormit, confundând Încă o dată trunchiurile măslinilor Împliniți cu ai prunilor copilăriei. Capitolul 7 Dosar „Savantul” MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Direcția a III-a Numele și pronumele lucrăt. op. care cere verificarea Lt. Gherghina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
abației Montecassino refăcute. Ofițerul german care a dus la Vatican documentele, cu o zi Înainte de bombardamente. Ce făceam atunci? Unde eram? Cu cine? Prin geamul mașinii alunecă măslini mărunți și firavi și frunzișul lor luminează albicios, la fel ca al salciei părăsite - acum câți ani? Moțăie tot mai amorțit, În scaun, Încercând să-și amintească, reușind să Întrezărească În fugă o fotografie mișcată, care se risipește În buimăceală și somn, când Încearcă să o rețină. Mereu autostrada fără sfârșit. Soarele orbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
bizară, necunoscută, a pus stăpânire pe Întreaga-mi făptură. N-am rezistat să nu privesc Înapoi. M-a cuprins un vertij cumplit și aerul din jurul meu devenise irespirabil. „Atâtea trăsături cunoscute!” Semăna atât de izbitor cu... Undeva, În umbra unei sălcii, vântul jelea o amintire... 29 nov. 2012 Întâlnirea (6 ianuarie 2003) A fost o noapte agitată, plină de frământări, Întrebări...după câteva zile În care sufletul nostru s-a chinuit, zbuciumat, fără a găsi drumul către liniște și Împăcare. Totul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
imn al bucuriei după ce ploaia s-a făcut nevăzută, cu mantia-i străvezie, din care mai picura, din când În când, câte un strop de apă, ca o boabă de mărgăritar. M-am apropiat cu grijă de lacul În care salcia Își admira pletele-i verzi, plete care fluturau leneșe, lăsându-se legănate cu vădită cochetărie, de vântul curtenitor. Într-o fulgerare de clipă, m-am zărit În apa limpede și argintată. M-am aplecat, chemată de un duh nevăzut al
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a apei, imaginea reflectată s-a destrămat și a Început să curgă În picături mici, care formau cercuri unduitoare, pierzându-se mai apoi În freamătul abia sesizabil al lacului. „Ce-ai făcut!?” mi s-a părut că aud dintr-o dată, salcia șoptind, scuturându-și supărată pletele, de ultimele picături de ploaie. Am tresărit, și-am privit-o mirată, Înțelegând Întro clipă că nimic nu durează o eternitate. Cuvintele pe care aș fi vrut să le rostesc s-au Închis temătoare, Într-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pe partea de sud a muntelui Handsk. O suprafață uimitor de mică. Inginerul îi spusese s-o facă. Aceasta se numea o vorne și nu era mai mare decât o curte. Brazii seculari trebuiau arși. Apoi urma lăstărișul. Răchite, mesteceni, sălcii, brazi strâmbi. Și câțiva scoruși. îi ardem, a spus inginerul silvic. Te descurci singur, Pettersson. De bună seamă, a răspuns Pettersson din Hugnaden. Și a făcut toate pregătirile. A tăiat după instrucțiuni un șanț de siguranță, care pe o hartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
totuși pe cea adevărată înapoi! Nu era nevoie să lămuresc ce voiam să spun. Dumnezeu știa. Această rugăciune era și mai autentică decât opera vieții mele. Stau culcat pe spate și spun asemenea lucruri. La izvoarele râului Ava au înflorit sălciile. Salcia este un arbore nobil. Nu rar, dar nobil. Ca să-mi limpezesc gândurile, mă tot întreb: Oare chiar erau sonatele lui Brahms cele pe care mi le cânta mama la pian? Sau: O să-mi aducă Manfred Marklund o gamelă plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe cea adevărată înapoi! Nu era nevoie să lămuresc ce voiam să spun. Dumnezeu știa. Această rugăciune era și mai autentică decât opera vieții mele. Stau culcat pe spate și spun asemenea lucruri. La izvoarele râului Ava au înflorit sălciile. Salcia este un arbore nobil. Nu rar, dar nobil. Ca să-mi limpezesc gândurile, mă tot întreb: Oare chiar erau sonatele lui Brahms cele pe care mi le cânta mama la pian? Sau: O să-mi aducă Manfred Marklund o gamelă plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în noapte. Culmea, nu simțeam nevoia de televizor și nici internetul nu mă mai chema cu atâta ardoare. O carte bună, în liniștea răcoroasă a vilei de la țară, unde merg în fiecare vacanță, le suprima. Piscina și balta cu nuferi, salcia pletoasă și ciripitul păsărelelor în pomii plini cu rod îmi umplu sufletul de bucuria de a fi. Îmi dau energia necesară pentru încă un an de școală departe de acest loc drag mie. Cât de luminoase au fost toate acele
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
o nouă discuție ca de la mamă la fiică. De data asta chiar era vorba de înălțimea mea și de faptul că mergeam așa de cocoșată, că aproape mă frângeam în două. —Stai dreaptă! Hai, nu te mai încovoia ca o salcie peste apă, a spus ea repede. Trage umerii spre spate și ține capul sus! Dumnezeu te-a făcut înaltă. N-are de ce să-ți fie rușine! Bineînțeles, nici ea nu credea o iotă din ceea ce-mi spusese. Cu toate că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cum mă învăluie. Privirea ei îmi pătrundea până în suflet și eu nu mă ascundeam chiar dacă îmi era într-un mod ciudat puțină rușine. Aveam două locuri ale noastre unde vorbeam ore întregi; în spatele școlii, lângă fântâna arteziană, la umbra unor sălcii bătrâne și pe a doua bancă din curte, în rândul din mijloc. Lângă fântâna aceea rotundă și verde de mușchi mi-a spus Sini pentru prima oară că n-o putea suferi pe Creața; nu pentru că nu era în stare
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
zi frumoasă de la începutul primăverii și toți eram plini de bună dispoziție. Am flecărit despre o sută de lucruri. Dra Waterford, sfâșiată, între tendințele contradictorii ale estetismului din prima ei tinerețe când mergea la petreceri îmbrăcată în rochii verzi ca salcia și ținând în mână o narcisă și, pe de altă parte, frivolitatea anilor ei mai maturi care tindeau către tocurile înalte și rochiile de la Paris, purta acum o pălărie nouă. Aceasta îi dădea o dispoziție de-a dreptul optimistă. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
el. Eu mai înot vreun sfert de oră, după care, răcorit, mă apuc să "studiez" mai atent oaza, unde ne găsim. În fața celor două barăci, deasupra cărora au fost așezate firmele Saloon și Dining Room, exista niște arbori (ceva între salcie și plop), bătrâni de peste treizeci de ani, probabil. Lângă ei au fost puse, pentru impresionarea vilegiaturiștilor, roți vechi de căruță, mai înalte decât ale țăranilor de la noi și dotate cu frâne, o căruță din secolul trecut (cred), cu coviltir, și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]