130,724 matches
-
Medic și scriitor, el s-a născut la 16 septembrie 1949 în comuna Țareuca din județul Orhei, în familia intelectualilor Valentina și Pavel Cuzuioc. Între anii 1956-1963 învață la școala de opt ani din satul natal. Între 1963-1966 este elev al școlii No1 din Rezina. În 1966 devine student al Universității de Medicină din Chișinău. În vara lui 1968 face parte din detașamentul studenților de la Medicină care muncesc la construcții în Kazahstan. La întoarcerea în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
când umbra Lunii a traversat Europa și România și am asistat la prima eclipsă totală de Soare. Atunci am făcut prima «expediție fotografică», dar nu într-o zonă exotică, ci la doar 60-70 km de București, pe un câmp din satul Chiselet, de lângă Călărași. Din 1999 și până acum, am «vânat» opt eclipse totale de Soare și am făcut expediții pentru observarea lor în Turcia, Siberia, China, Pacificul de Sud (Polinezia Franceză), Australia, Kenya și, anul acesta, deasupra mării Norvegiei“, a mai
Cătălin Beldea, „vânătorul de eclipse“, prezintă la F64 secretele fotografierii unui fenomen impresionant [Corola-blog/BlogPost/94146_a_95438]
-
gazetar și translator. Paralel ați scris și proză scurtă. Care dintre domeniile profesate v-a atras cel mai mult? - Deși mi-a plăcut foarte mult activitatea la școală, respectiv să lucrez cu elevii, am părăsit cu oarecare regret școala și satul Iancaid, alegând profesia de jurnalist. M-au chemat să mă angajez la Radio Novi Sad - Redacția în limba română și la C.P.E. „Libertatea”. Deci, am ales o existență dedicată scrisului. Mai precis, m-am decis pentru aventura unei vieți de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94155_a_95447]
-
Dacă documentar și oficial satul Suceveni e pomenit într-un uric din 1431 de pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și dacă analizăm atent și logic anumite momente din trecutul nostru, avem dreptul să credem că aceste locuri erau populate cu mult înaintea documentului
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
au fost cotropite și transformate în scrum și cenușă. Și de fiecare dată supraviețuitorii își începeau viața de la început. Dacă aceste meleaguri ar fi fost totdeauna numai pustiu, atunci de dragul cui ar fi venit mereu alte valuri de migratori? 2. Satul se află nemijlocit la hotarul cu fosta cetate dacă Petrodava. Fortăreața avea nevoie de produse alimentare, deci împrejurimea era chemată să îndeplinească această misiune. 3. Perioada cumană (încep. sec. XII- a.1238). Această stăpânire a fost mai loială pentru aborigeni
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
încearcă să ne treacă la catolicism, construind episcopia catolică la Rădăuți, cu subdiviziuni la Hotin și Milcov. 4. Dragoș Vodă, alungând tătarii (cu ajutorul maghiarilor) de pe aceste locuri și devenind Domn al noii țări Moldova (a.1354), recunoaște că a găsit sate și chiar orașe bine organizate. Reiese, că aceste locuri erau populate din cele mai vechi timpuri și nu erau un pustiu, cum o spun unii. Și dacă Dragoș Vodă își alege capitala or. Baia, din nou rezultă că împrejurimile orașului
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
Suceveni, a existat în toate aceste perioade. 5. Luând în considerație aceste date și conducându-ne de legea Ucrainei cu privire la dreptul localităților de a-și avea stema și standardul propriu, am încercat și noi să ne creăm o stemă a satului, care să redea specificul așezării noastre. Dar toate eforturile noastre s-au ciocnit de diferite pretenții și neacceptări din partea unor membrii (specialiști) ai centrului de heraldică - cică, e prea mult românism și prea puțină actualitate, câte și mai câte. Sesiunea
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
tinerii din țara-Mamă, de la care primeam foarte multe scrisori în care ne solicitau muzica preferată pe care nu au putut să o asculte la ei. Am colaborat iar, cu timpul am și redactat Emisiunea pentru ascultătorii din străinătate, Emisiunea pentru sate, emisiunea ,,Mozaic“, ,,Cadran cultural“, ,,Panorama culturală“. Ce înseamnă pentru Lucian Marina 35 de ani de activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală? - Viața și munca de jurnalist, de publicist, de scriitor, de animator și de cronicar cultural, incontestabil a fost
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
de informare și propagandă a acestor medii electronice, respectiv misiunile educativ-instructivă și distractivă. Diferă drastic și structura programului, în special când vorbim de teatru la microfon, emisiunile cu public sau cu telefoane deschise, emisiunile informative... În situația în care în ,,Satul global” a ajuns și Internetul cu rețelele de socializare, multe s-au schimbat, la fel ca și misiunea posturilor publice. Totodată, sub presiunea schimbărilor sociale, a conflictelor interetnice, a bombardamentelor NATO și ca urmare a vremurilor grele ale tranziției, jurnalismul
Munca de jurnalist este o revelaţie [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane ale cerului) la răscruci și pe notarul satului, care își crește copiii întru credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și neamul său“. Născut și crescut la sat, în Marga
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
pe notarul satului, care își crește copiii întru credința și frica de Dumnezeu. Să urmăm conceptul filosofic al lui Țutea care în gândirea sa și, CE GÂNDIRE! s-a situat mereu „între Dumnezeu și neamul său“. Născut și crescut la sat, în Marga de Caraș-Severin cu o moștenire etnofolclorică rar întâlnită (v. Folclor din Marga, 1979, 450 pag.), cu toate genurile muzicale și speciile literare bine reprezentate, am simțit nevoia să mă exprim public în periodicul de specialitate „Revista de etnografie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
îndemnul colegilor am început să colaborez atât la „Foaia diecezană“ cât și la „Calendarul românului“. Ba, la un moment dat am solicitat o rubrică personală cu tema „ În căutarea cântăreților de strană“. De ce tocmai această temă? Fiindcă, mai ales, în satele noastre, în ultima vreme acești „cantori“ sau, cum li se mai spune, „cântăreți strănari“ nu mai prea există și, dacă mai supraviețuiesc sunt înaintați în vârstă, destui de mulți cu o dicție defectuoasă și cu o hipoacuzie pronunțată. Lunar, am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
Aéronautique Roumaine) în „Pionniers”, No 74, 1982 [3] Lt. Herbert „Stub” Hatch, An Ace and his Angel - Memoirs of a World War II Fighter Pilot, Turner Publishing Company, 2000. [4] Eduard „Edu” Neumann, (5 iunie 1911-9 august 2004), născut in satul Molodia, Bucovina, în fostul Imperiu Austro-Ungar, a comandat Jagdgeschwader 27 Afrika ( 10 iunie 1942-22 aprilie 1943), apoi Jagdabschnittsführer Rumänien (februarie 1944-august 1944), și Jagdfliegerführer Oberitalien (decembrie 1944-ianuarie 1945). [5] Daniel Focșa, „Dan Vizanty Destinul unui pilot de vânătoare” prefață de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
monumentul Ungariei Mari, simbol al urii și intoleranței milenare, cuprinzându-i pe cei 13 generali care, la 1848-1849, prin „tribunalele de sânge” ale lui Kossuth Lajos, au ucis 40.000 de români ardeleni, au ras de pe fața pământului 300 de sate, biserici și mănăstiri ortodoxe și greco-catolice? Iar în tot acest timp al bulgăririi și maculării culturii și istoriei românilor, îl întrebăm de câte ori a luat el, Alexandru Florian, atitudine, când a avut vreo replică la obrăznicia unui Raduly Robert, primarul din
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
o familie. Am luat ca exemplu familia mea, care este una numeroasă. Încerc să fac o comunitate omogenă, în care oamenii să se sprijine și să se ajute reciproc, exact cum am făcut și eu cu familia mea. În fiecare sat am ținut să se organizeze grupuri de inițiativă, care să mă ajute să păstrez legătura cu comunitatea”, ne explică Ștefan. Din cauza numărului mic de angajați la Primărie, Ștefan Guzu își scoate locuitorii la curățenie de primăvară și toamnă în sistem
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
la curățenie de primăvară și toamnă în sistem voluntar. Dacă românii fug de voluntariat, nemții sunt încântați de inițiativa primarului importat tocmai de la poalele Munților Rodnei. La ultimul recensământ, comuna germană Ivenack, situată în nord-vestul Germaniei și compusă din 6 sate, număra abia 800-900 de locuitori. Castelele vechilor nobili nemți și vestiții stejari milenari din Ivenack, despre care se spune că sunt cei mai vechi din Europa, atrag anual în jur de 50.000 de turiști din toate colțurile Germaniei și
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
întâlniți în calea vieții lor. Nu mai suntem singuri pe lume Chiar cum a intrat în sala Muzeului din Cernăuți, doamna Ariadna a avut surpriza să întâlnească, în persoana a doi bărbați robuști, „ecouri” din timpurile când bunelul ei cutreiera satele bucovinene. Cu câteva minute înainte de deschiderea oficială a expoziției s-au apropiat de ea frații Gheorghe și Dumitru Bușilă din Lehuceni (astăzi Priprutie, raionul Noua Suliță), urmașii băiețelului din portretul „Singur pe lume”, interesându-se dacă ar putea să cumpere
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
al Culturii Cucuteni, pe cât de veche (cea mai veche din Europa, poate și din lume!...), pe atât de misterioasă, harică, purtătoare de semne încă nedescifrate. Este, acest studiu de referință al profesorului Viorel Coman, și o carte de inițiere în satul românesc, la răspântii de vreme și vremuri viforoase. Dintre vârfurile de lance ale generației literare ’60 trecute dincolo de Styx, până acum, după știința noastră, doar Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Fănuș Neagu beneficiază - în această perioadă de traversare a conului
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, a cărui viață o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
Zilele Cehilor din Banat vor fi organizate între 10 și 12 mai la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, informează un comunicat remis sâmbătă AGERPRES. „Timp de trei zile, obiceiurile vechi, limba cehă și tradiția vie a minorității cehe stabilite în România la începutul secolului al XIX-lea, vor fi subiectul principal al evenimentului. În cadrul unui program
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]
-
vor fi subiectul principal al evenimentului. În cadrul unui program amplu și divers cu muzică, dans, expoziții, filme documentare și multe alte lucruri interesante, Zilele Cehilor din Banat se vor desfășura în mai multe locuri din București, precum Muzeul National al Satului ‘Dimitrie Gusti’, Centrul Ceh, Biserica Anglicană sau Pasajul Universității”, precizează sursa citată. În Banat, mai există șase sate cu majoritatea locuitorilor de origine cehă - Gârnic, Sfânta Elena, Einbental, Ravensca, Bigar, Sumita, cehi trăind și în alte sate din zonă. Zilele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]
-
și multe alte lucruri interesante, Zilele Cehilor din Banat se vor desfășura în mai multe locuri din București, precum Muzeul National al Satului ‘Dimitrie Gusti’, Centrul Ceh, Biserica Anglicană sau Pasajul Universității”, precizează sursa citată. În Banat, mai există șase sate cu majoritatea locuitorilor de origine cehă - Gârnic, Sfânta Elena, Einbental, Ravensca, Bigar, Sumita, cehi trăind și în alte sate din zonă. Zilele Cehilor din Banat debutează vineri, 10 mai, la Centrul Ceh cu filmele documentare Piemule, în regia lui Jana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]
-
Muzeul National al Satului ‘Dimitrie Gusti’, Centrul Ceh, Biserica Anglicană sau Pasajul Universității”, precizează sursa citată. În Banat, mai există șase sate cu majoritatea locuitorilor de origine cehă - Gârnic, Sfânta Elena, Einbental, Ravensca, Bigar, Sumita, cehi trăind și în alte sate din zonă. Zilele Cehilor din Banat debutează vineri, 10 mai, la Centrul Ceh cu filmele documentare Piemule, în regia lui Jana Sevcikova, și The Wind That Broke the Land, de Ivo Bystrican, ambele filmate în satele cehești. În zilele următoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]
-
trăind și în alte sate din zonă. Zilele Cehilor din Banat debutează vineri, 10 mai, la Centrul Ceh cu filmele documentare Piemule, în regia lui Jana Sevcikova, și The Wind That Broke the Land, de Ivo Bystrican, ambele filmate în satele cehești. În zilele următoare - sâmbătă și duminică - la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vor avea loc spectacole susținute de ansambluri tradiționale de muzică și demonstrații ale meșteșugarilor și gospodinelor din comunitatea cehă. Biserica Anglicană va găzdui un concert susținut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94259_a_95551]