7,371 matches
-
a fost următorul: S practică = ( 43* (+2) +20* (+1) + 2*0 + 1* (-1) +1*(-2)) /67 = 1,53 S parteneriate = 1,46 S implicarea administrației = 1,26 S global = (1,53 + 1,46 +1,26 )/3 = 1,41 Pe o scală de la -2 la +2, cel mai apreciat aspect al comunității care influențează mediul școlar este practica în societăți comerciale în parteneriat cu unitatea școlară, urmată fiind de participarea la programe educaționale cu finanțare europeană. Implicarea financiară a administrației locale în
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
programe educaționale cu finanțare europeană. Implicarea financiară a administrației locale în dezvoltarea bazei materiale a unității școlare a obținut cel mai mic scor înregistrat de 1,26. Scorul global înregistrat de influența comunității asupra mediul școlar este de 1,41. Scala lui Stapel conduce la informații specifice scalelor de tip interval și este structurată pe zece niveluri, de la -5 la +5, doar că în locul cifrei 0 se află caracteristica (atributul) pe care se axează cercetarea. Respondenții sunt invitați să aleagă cifra
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a administrației locale în dezvoltarea bazei materiale a unității școlare a obținut cel mai mic scor înregistrat de 1,26. Scorul global înregistrat de influența comunității asupra mediul școlar este de 1,41. Scala lui Stapel conduce la informații specifice scalelor de tip interval și este structurată pe zece niveluri, de la -5 la +5, doar că în locul cifrei 0 se află caracteristica (atributul) pe care se axează cercetarea. Respondenții sunt invitați să aleagă cifra care se potrivește cel mai bine opiniei
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
referință definindu-și statutul social și conceptul de sine. Diferențele dintre persoanele deficiente de auz și auzitori în construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă la surzi în termenii comunicării și competenței sociale, însă, în ceea ce privește celelalte dimensiuni studiate nu a găsit nici o diferență semnificativă. Desigur, diferențe imediate
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
dezvoltat se utilizează poveștile din literatura pentru copii, la început cu text prelucrat, apoi cu textul integral. Pentru evaluarea eficacității programului de antrenament auditiv-verbal în formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală la copiii deficienți de auz s-a utilizat Scala Webster, domeniul Comunicarea. Au fost luate în considerare următoarele subdomenii ale domeniului „Comunicare”: Comunicare funcțională (FUN), Claritatea limbajului (CLA), Interacțiuni (INT), Limbaj receptiv (REC), Limbaj expresiv (EXP). Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe o perioadă de un an școlar
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
linkage dintre markerii din interiorul blocului de secvență). Dacă structura bazată pe blocuri de secvențe poate fi extinsă și la restul regiunilor genomice, atunci rezultatele HapMap vor reprezenta o bază pentru îmbunătățirea eficienței și relevanței studiilor de asociere realizate la scală mare (genome - wide association studies). Deși această strategie de analiză pare promițătoare, totuși ea nu este o soluție pentru toate regiunile din genom (exemplu, regiunile în care blocurile adiacente sunt puternic lincate, hot-spot-urile recombinaționale, existența unor variante rare care „scapă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specii de vertebrate, mai ales în perioada de reproducere. Aceeași relație a fost urmărită și la oameni, dar importanța ei a provocat multiple controverse. Studiile realizate de Gladue (1991) arată o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și auto-evaluare pe o scală a agresivității ce a avut în vedere subiecți de sex masculin. Aceeași corelație s-a dovedit a fi negativă pentru subiecții de sex feminin. Conform rezultatelor, bărbații care se descriu ca fiind foarte agresivi sunt cei ai căror nivel de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acestora. Corelația observată între aceste variabile a permis definirea unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
permis definirea unei structuri factoriale pentru descrierea personalității agresive. Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea informațiilor) implicate. Bushman și Geen (1990) observă că subiecții de sex masculin ai căror iritabilitate pe scala BDHI este mult mai mare prezintă un număr crescut de gânduri ostile și agresive după ce au vizionat un material video de o violență moderată. Autorii conchid că nivelul ridicat de iritabilitate personală reflectă o eventuală existență a unei rețele întinse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către mamă a comportamentului lor delicvent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1981 citat de Malamuth, 1998) sau violența domestică. În combinație cu alte chestionare, acestea pot fi folosite pentru măsurarea agresivitatea în situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau mai bine zis regularitatea manifestării actelor agresive la un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau mai bine zis regularitatea manifestării actelor agresive la un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să identifice stabilitatea tendințelor agresive la nivel comportamental, în termeni de ostilitate generală, de exemplu, exprimată de subiect (Buss Durkee Hostility Inventory; Buss și Durkee, 1957). În opinia lui Buss (1961), ostilitatea este o reacție de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un răspuns verbal implicit ce presupune sentimente și evaluări negative față de alți indivizi sau față de anumite evenimente (de exemplu: Eu îl detest), în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința generală de a reacționa agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința generală de a reacționa agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]