4,646 matches
-
mutră. (Vorbi mai încet.) O port mereu cu mine. Pentru lupta de aproape. Rămâne între noi: nu cred că poate face mari pagube la distanță. ― Oricum, e drăguță, confirmă Hudson aruncând o ultimă privire admirativă. Ești al naibii de tradiționalist, Hicks. Caporalul schiță un zâmbet. ― Sunt un nostalgic. Se auzi glasul lui Apone. ― Înainte. Hicks, că tot îți place să rămâi în urmă, asiguri spatele. ― Cu plăcere, sergent. Caporalul propti patul flintei de umărul drept, balansând-o lesne în brațe, cu degetul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să mă folosesc de autoritatea pe care mi-o conferă rangul. ― Ce rang? Este o chestiune care a mai fost abordată. (Din cap, ea arătă pe aleea centrală.) Mi se pare că acela care comandă aici este caporalul Hicks. Burke schiță un rânjet înainte de a observa că ea era serioasă. ― Glumești? Caporalul Hicks? De când un simplu caporal poate să ia niște hotărâri atât de importante? ― Această misiune ține de autoritatea militară. Îi aminti ea cu fermitate. Astea-s ordinele transmise lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și se închiseră și capul tresări pe neașteptate, lovind puntea. Regulatoarele sale interne putuseră să întrerupă hemoragia fluidului vital și luptau pentru reducerea consecințelor rănilor sale grave. Pe marginea sfâșiată, niște încrustații albicioase erau parcurse de scântei. Androidul reuși să schițeze un zâmbet când o văzu pe Ripley apropiindu-se. ― N-a fost rău, pentru un om. Reuși să-și controleze pleoapele cât să-i facă apoi cu Ochiul. Cu mers nesigur, Ripley ajunse la Newt, uluită. ― Mamă... mamă? ― Sunt aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
analizeze cum opera o astfel de mașinărie. Pentru că, chiar această realitate mult mai simplă - a existenței unei metode mecanice de a vorbi o altă limbă - intra... Gosseyn văzu Vocea Unu apropiindu-se de el. Omul avea întipărit un zâmbet abia schițat pe fața pătrată. Era acel surâs pe care memoria comună despre experiența acumulată pe Pământ de Gosseyn Unu și Doi l-ar fi catalogat drept răutăcios. Când individul se opri si se uită în jos spre Gosseyn, ochii lui, văzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Leej și Patricia Hardie mai înaintea ei - aici, poate că a doua dintre ele putea să dea o explicație în legătură cu faptul că nu se întâmplase nimic în noaptea pe care o petrecuse împreună cu Gilbert Gosseyn Unu. După aceste numeroase considerații schițate în minte pentru a se justifica, când ușa dormitorului se închise în spatele lui, Gilbert Gosseyn se adresă în gând dublurii sale, aflată departe în spațiu. "Poți să-i ceri Patriciei o explicație, domnule Gosseyn Doi?" Își dădu seama că spera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
puțin mai devreme, habar n-avea unde ducând. Lăsați-mi timp să-i explic doamnei ce... Ei se mișcară cu iuțeală. Chiar și puternicul Enro, conducătorul Celui Mai Mare Imperiu, după câteva cuvinte spuse de sora lui în limba sa, schiță doar un zâmbet cinic și apoi îi urmă pe ceilalți, pierind din raza vizuală a lui Gosseyn. Chiar dacă trecuseră câteva momente după ce aceștia dispăruseră din vedere, trecerea timpului nu fu înregistrată de rațiunea lui Gosseyn Trei. Avu impresia că noii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ca atunci când realizezi cu întârziere ceea ce ai auzit, dar, deodată, i se păru că ceea ce auzise era "Traada!". Și, la fel de important, avu impresia că trebuie să fi fost numele profesorului împăratului de pe nava Dzan. Mișcarea de dezgust pe care o schiță cu mâna voia să însemne că Dan Lyttle era mai tău decât Traada. Situația părea să solicite o întrebare. - Despre ce era vorba? întrebă Gosseyn. - Nume. - Oh, făcu Gosseyn. - El spune că un scaun nu este un scaun. Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
să treci nimic pe ea, nici cu cea mai fină dintre carioci; se întinde totul sau scrii în gol.“ „Mai sunt și alte hărți de-astea, supraimprimate?“, m-am interesat. „Supraimprimate, nu. Distorsionate, da. De exemplu, harta lui Bartolomeu Columb, schițată în 1503 după însemnările fratelui său, Cristofor. Acolo, America de Sud e numită Lumea Nouă, iar America de Nord apare ca un continent combinat, numit «Asia Serica». «Serica» era China, ceea ce dă «Asia Chineză». Mai sunt și mapamondurile din secolele 15-16 - un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“118.Benno Brănișteanu considera că: „Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“.De altfel Raoul Bossy era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera că: “Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“114. De altfel Raoul Bossy era convins că: “Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“115. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești 111 Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, p.74. 112 Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine.Amintiri din vremea celor de ieri, în Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani, (editori:Ion Popescu - Puturi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera că: “Regele nu avea într însul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta“114. De altfel Raoul Bossy era convins că: “Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“115. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești 111 Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, p.74. 112 Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine.Amintiri din vremea celor de ieri, în Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani, (editori:Ion Popescu - Puturi
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă de crochiu cu aproape un secol în urmă. Cât despre continuitatea identitară, lucrurilor nu pot fi mai clare: "Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și în diastima aceasta, mii și sute de fortune, prefaceri și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară a cadrului politic, reluând narativa pe care am suspendat-o în capitolul anterior. Merită reiterat caracterul succint al descrierii de față, care nu se vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele două uniri prin care s-a închegat și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului interbelic și miturile socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unificării politice a Țărilor Române: "Unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile de mai tîrziu" (Daicoviciu et al., 1992, p. 151). Discursul istoriografic difuzat de manualul de Istoria românilor din cele mai vechi timpuri... schițează chiar tema unui destin nominal al unității românești, dat fiind că "ea s-a înfăptuit dinspre Țara Românească care chiar prin numele ei întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă literară și corectă; vor construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu schițează nici cel mai mic efort pentru edulcorarea radicalității discursului (cu care, în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de acord). Și în acest punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology. În G. Eley și R.G. Suny (coord.). Becoming National: A Reader (pp. 132-150), Oxford și New York: Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drept a treia condiție a artistului, după natură și raționalitate, în afară de a proiecta o umbră de îndoială asupra caracterului de finalitate fără scop al operei de artă (geniul pare să caute, prin creația lui, comunicarea cu ceilalți, împărtășirea satisfacției frumosului), schițează, în perspectiva mai amplă a locului ființei umane în lume, si un anume rol al ei în afirmarea conștiinței autonomiei și libertății subiectului 163. Omul, spune Kant, este scop în sine și nu poate fi folosit de nimeni, nici chiar
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aparține expunerii elementului inițial, suprima autonomia acestuia, condiția lui de reprezentare susceptibila de a fi subordonată unui anumit concept: zăpadă nu mai înseamnă, în acest caz, "zăpadă", precipitația atmosferică solidă sub formă de fulgi albi (după cum ne explică dicționarul). Autorul schițează, astfel, în condițiile de dificil început ale esteticii, o idee de circulație în teoria actuala: că semnul artistic nu e limitat că cel lingvistic, izolat în funcția lui de semnificare a unui sens unic, ci deschis și integrativ 180. Cînd
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pe ruta Varșovia-Petersburg. Unul dintre ei era scund, de vreo douăzeci și șapte de ani, cu părul cârlionțat și aproape negru, cu ochi cenușii, mici, dar arzători. Nasul îi era lat și turtit, fața cu obrajii proeminenți; buzele lui subțiri schițau necontenit un surâs insolent, ironic și chiar răutăcios; însă fruntea îi era înaltă și bine făcută, înfrumusețând partea de jos a feței, conturată într-un mod cam lipsit de distincție. Pe chipul lui, deosebit de bătătoare la ochi era paloarea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tânăr frumos, tot de vreo douăzeci și opt de ani, blond, zvelt, de înălțime mijlocie, cu bărbuță à la Napoleon 11, cu fața inteligentă și foarte frumoasă. Numai zâmbetul, cu toată amabilitatea pe care încerca s-o afișeze, era cam prea afectat; schițându-l, dinții se arătau cam prea regulați, ca niște perle; cu toată aparenta lui voioșie și sinceritate, privirea îi era cam prea fixă și iscoditoare. „Probabil că, atunci când e singur, nu are deloc privirea aceasta și poate că nu râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nici timp s-o convingă și îi aruncă Variei o privire atât de amenințătoare, încât aceasta, după intensitatea privirii, înțelese ce însemna acest moment pentru fratele ei. Aici ea, se pare, hotărî să-i facă lui Ganea o concesie, așa că schiță un zâmbet spre Nastasia Filippovna. (În familia lor, toți țineau încă foarte mult unii la alții.) Cât de cât drese lucrurile Nina Alexandrovna, pe care Ganea, zăpăcit de tot, o prezentă după soră-sa și chiar o conduse pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]