3,985 matches
-
separare, de comutare etc. Comportamentul motivat are o desfășurare procesuală. Frőhlich considera că el ar putea fi reprezentat ca un ciclu în trei faze: a) semnalarea motivului; b) punerea în acțiune a comportamentelor în vederea satisfacerii; c) atingerea scopului. De exemplu, semnalarea unei trebuințe (cum ar fi foamea) declanșează căutarea (investigarea locurilor unde este de așteptat să găsim hrana), pentru ca, în final, consumul hranei să conducă la satisfacerea trebuinței. În caz de eșec sau în situațiile în care trebuința se manifestă din
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de pericolele specifice și anume: încercarea de a diferenția caracteristici ale produsului care nu sunt percepute de către cumpărător ca reducând costul propriu sau îmbunătățind nivelul de trai; prețul-premium poate determina clientul să perceapă produsul ca fiind prea scump; eșuare în semnalarea valorii produsului către client. În contextul economic de azi se resimte însă din ce în ce mai acut nevoia de actualizare, de revizuire constantă a strategiilor și de adaptare la mediu. Apar cu recurență situații în care firma este nevoită să apeleze la strategiile
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
intitulată Amurgul lui Petre Țuțea. În câteva numere din 1960-1961 sunt comentate „cazurile” Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Cei doi autori precizează: „Nu ni s-a întâmplat niciodată să propunem această activitate fără să existe o echipă care se hotărește că nu este nevoie de nici un plan, «vor cânta după ureche», sau care alege o metodă supersofisticată de semnalare pentru fiecare rundă” (Clegg, Birch, 2003, p. 164) Am prezentat aici acest exercițiu deoarece, în învățarea problemelor de sorginte socială, uneori nu putem situa adevărul nici măcar antagonic, așa cum ne îndeamnă argumentele „bunului-simț”, alteori avem de-a face cu relații mai
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
utilitatea analizei economico-financiare pentru detectarea fraudei și evaluarea riscului de fraudă. Informația contabilă transpusă În indicatori economico-financiari (indicatori-semnală facilitează misiunea auditorului În evaluarea riscului de fraudă. Astfel, sunt analizați indicatorii propuși de Beneish și Kaminski, Penman, Messier și Hayes pentru semnalarea riscului de fraudă la nivelul companiilor. Autorul dezvoltă, În Capitolul 6, un studiu explorator asupra unui număr reprezentativ de lucrări publicate În principalele jurnale de profil, În scopul identificării direcțiilor de cercetare În prevenirea/detectarea fraudelor financiare sau În analiza
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
scopul obținerii unor soluții Împotriva fraudei, se pot fundamenta și propune noi direcții de cercetare, ceea ce asigură inovarea, progresul științific și contribuie la dezvoltarea societății umane. Obiectivele cercetării La nivelul literaturii de specialitate este cunoscută utilitatea unor indicatori financiari pentru semnalarea riscului de fraudă. Pe baza acestor indicatori, auditorul financiar poate obține probe de audit cu privire la existența riscului de fraudă și poate realiza evaluarea acestuia Într-o manieră credibilă și metodologică. Unele opinii susțin aplicarea procedurilor analitice pe baza analizei ratelor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
realiza evaluarea acestuia Într-o manieră credibilă și metodologică. Unele opinii susțin aplicarea procedurilor analitice pe baza analizei ratelor financiare, pentru detectarea și evaluarea riscului de fraudă și consideră că ratele financiare pot fi utile auditorului În cadrul misiunii sale În semnalarea existenței fraudei. Deși la nivel internațional practica și literatura de profil aduc argumente și propun noi tehnici și procedee pentru analiza și evaluarea riscului de fraudă, din punctul de vedere al practicii românești din domeniul auditului financiar, această problematică este
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
la nivelul ratelor financiare fundamentale. Tot cu ajutorul analizei economico-financiare se pot testa și principalele aserțiuni contabile și identifica eventualele fraude financiare realizate la nivelul firmei. Sub forma unor modele econometrice, particularizate În funcție de necesitățile auditorului, ratele financiare pot contribui semnificativ la semnalarea și evaluarea riscului de fraudă și atingerea obiectivelor auditorului. Pentru formularea ipotezelor generale și de lucru și pentru atingerea obiectivelor propuse În studiu, În Capitolul 6 sunt identificate principalele direcții de cercetare În domeniul prevenirii și detectării fraudelor financiare sau
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
personalului angajat urmăresc monitorizarea și evaluarea angajaților, iar cu ajutorul celor de ordin operațional se identifică elementele care semnalează fraudele asociate activității de exploatare (Coenen, 2008, pp. 47-60ă. O serie de indicatori aferenți sistemului financiar-contabil țin de control intern și de semnalarea dezechilibrelor din situațiile financiar-contabile; cu ajutorul indicatorilor de performanță financiară se pot identifica rezultatele nerealiste sau denaturate, iar cu ajutorul indicatorilor-semnal aferenți serviciilor de asigurare prestate de anumiți profesioniști pot fi identificate cauzele care au stat la baza schimbării unui auditor, a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
nu au avut loc conduce la distorsionarea nivelului real al cifrei de afaceri (Amor și Warner, 2003, p. 39ă. Maniera de lucru este relativ simplă și constă În Înregistrarea veniturilor atunci când are loc comanda și nu În momentul facturării produselor. Semnalarea acestui tip de fraudă se poate realiza prin analiza: variațiilor semnificative ale vânzărilor, În ultimele luni ale exercițiului financiar auditat, urmate de stornări ale acelorași operațiuni, la Începutul exercițiului financiar următor; marjelor comerciale pe fiecare lună În parte, În condițiile
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pentru evaluarea riscului de fraudă și detectarea fraudei În auditul financiar Sumarul capitolului 5.1. Introducere 5.2. Probele de audit privind riscul de fraudă financiară 5.3. Proceduri analitice pentru obținerea probelor de audit 5.4. Indicatori utilizați pentru semnalarea riscului de fraudă 5.5. Rate financiare utilizate pentru testarea aserțiunilor contabile și pentru identificarea fraudelor 5.6. Concluzii 5.1. Introducere Complexitatea mediului economic În care o firmă acționează, multitudinea și diversitatea relațiilor economico-financiare În care aceasta este implicată
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
baza analizei de regresie logistică (Robu, 2012ă, Însă Jaba et al. (2012aă propun analiza de supraviețuire pentru estimarea, În timp, a probabilității de apariție a fraudei, În funcție de structura financiară a firmei, pe obiecte de activitate. 5.4. Indicatori utilizați pentru semnalarea riscului de fraudă Situațiile financiare raportate de firmele auditate sunt asimilate unui bun public, rolul lor principal situându-se dincolo de ținerea unor evidențe ale tranzacțiilor trecute și de evaluarea structurii și mărimii patrimoniului. Aceste situații joacă un rol esențial și
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
373ă. Viteza de rotație a creanțelor-clienți măsoară eficiența cu care s-au Încasat creanțele clienților. În cazul În care s-au Înregistrat venituri fictive, valorile acestei rate vor crește semnificativ, de la o perioadă la alta, fiind un indicator fidel În semnalarea riscului de fraudă (Corbett și Clayton, 2006, p. 373ă. În același timp, durata de recuperare a creanțelor-clienți indică numărul de zile În care creanțele clienților sunt Încasate, de la data realizării vânzării, iar valori ridicate ale indicatorului indică o ineficiență a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
același timp, descreșteri semnificative, de la o perioadă la alta, În condițiile Înregistrării În trecut a unor valori ridicate ale indicatorului, pot semnala eventuale plăți neautorizate (Corbett și Clayton, 2006, p. 372ă. La nivelul ratelor de rentabilitate, auditorul poate utiliza pentru semnalarea riscului de fraudă rata marjei nete, ratele rentabilității economice și financiare. Rata marjei nete indică gradul de eficiență a vânzărilor, prin marja de profit pe care firma reușește să o obțină după deducerea tuturor cheltuielilor privind produsele și mărfurile comercializate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
profesorului Mesod Beneish, prin care se stabilesc o serie de indici privind existența sau nu a riscului de fraudă (Beneish, 1999, pp. 24-36; Corbett și Clayton, 2006, pp. 378-383; Singleton și Singleton, 2010, p. 156ă. Indicii propuși de Beneish pentru semnalarea riscului de fraudă, sub forma procedurilor analitice, sunt următorii (tabelul A.5.2 din Anexeă: indicele de Încasare a creanțelor comerciale, indicele marjei brute, indicele calității activului, indicele de variație a cifrei de afaceri, indicele de depreciere, indicele privind raportul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
totale (ca drepturi constatateă și activul total. În studiul lui Beneish sunt calculate valorile indicilor propuși pentru firmele cu și fără risc de a fi fraudate, rezultatele fiind obținute la nivelul companiilor americane cotate la NYSE. Utilitatea ratelor financiare În semnalarea riscului de fraudă este susținută și de Kaminski et al. (2004, pp. 15-28ă, aceștia propunând un număr de 21 de rate pe baza cărora se pot detecta eventualele fraude, sintetizate În tabelul 5.2. Studiul urmărește testarea existenței unor diferențe
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Active circulante 21 Capital de lucru/Activ total 11 Stocuri/Cifra de afaceri Sursa: Adaptat după Kaminski et al., 2004, p. 23. O serie de indicatori specifici analizei economico-financiare pot fi utilizați și pentru examinarea calității informațiilor financiare raportate, prin semnalarea eventualelor manipulări sau acte care pot afecta integritatea patrimonială a firmei. Ratele financiare utilizate pot indica o serie de deficiențe la nivelul referențialului contabil aplicat În raportare, care favorizează apariția actelor frauduloase, determinate de utilizarea raționamentului profesional, fraude, erori sau
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
corespunzătoareă (Messier et al., 2008, p. 40ă. Testarea aserțiunilor contabile la nivel de tranzacții și de solduri se realizează cu probele de audit obținute pe baza aplicării procedurilor analitice, utilizând și analiza ratelor financiare. Probele colectate pot ajuta auditorul În semnalarea eventualelor manipulări contabile la nivel de tranzacții, practici de management al rezultatului, fraude asupra raportării sau delapidări de active. Cu ajutorul ratelor financiare, auditorul poate testa aserțiunile managerilor cu privire la calitatea informațiilor obținute pe baza tranzacțiilor economico-financiare sau aferente soldurilor conturilor, pentru
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
120-122ă. Principalele norme contabile aparținând referențialelor IAS/IFRS și US GAAP pe care auditorul trebuie să le analizeze, În ceea ce privește corectitudinea aplicării, sunt: IAS 2/ ASC 330 și IAS 18/ASC 250. Indicatorii financiari utilizați În aplicarea de proceduri analitice pentru semnalarea eventualelor denaturări sunt sintetizați În tabelul 5.6. Ciclul de finanțare reprezintă totalitatea operațiunilor și tranzacțiilor pe care firma le realizează pentru obținerea de resurse pe baza cărora să-și poată desfășura și continua activitatea Într-un orizont de timp
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
9 + 1 muze”, „Bucureștii în 24 de ore”, „Bursa-Finanțe-Economie”, „Telegrame”, „Ultimele știri”, „Provincia”. Se oferă îndeosebi informații despre actualitatea politică, economică și socială din București și din provincie, dar și despre viața culturală, prin cronici, reportaje, scrieri în proză și semnalări de apariții editoriale. Ion Minulescu semnează „Cronica bucureșteană”, devenită „Săptămâna Bucureștilor”, și publică poezia Apariția nocturnă. Proza din paginile publicației poartă semnăturile lui Ion Muntean, Al. Cazaban, Const. Ștefan Voiculescu. Rubrica „Negru pe alb” conține scurte cronici literare, comentarii din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
mai totdeauna absența unor lucruri. Ele lipsesc vădit din locurile unde trebuiau să fie și prin această absență afectează calitatea acelor spații. Lipsa poate fi numită direct prin adjective care califică substantivele: Luna absentă - rece lama securii uitată În colț Semnalarea la propriu a absenței creează aici ambiguitate (cuvîntul spune că lipsa e oarecum nemotivată) și naște mister, Întunericul ascunde ceva, poate o crimă. Nu știm dacă luna este victimă sau complice la crimă. Lipsa, absența lucrurilor sau ființelor pot fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acesta a fost invitat; de asemenea arată cum acestuia i-a fost încredințată de către domnul Pickwick o misiune privată delicată și importantă (Documentele postume ale clubului Pickwick, cap. XXXVII). Formula narativă "arată cum", care semnalează narațiunea, își păstrează funcția de semnalare chiar și atunci cînd este prescurtată la "cum". Titlul de capitol stereotip din romanele timpurii care încep cu "Wie/Comment/How/Cum" este urmat, aproape fără excepție, de timpul trecut. Majoritatea titlurilor de capitol din Gargantua și Pantagruel încep cu
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
privind: etica, integritatea, atribuții, funcții, sarcini; competența, performanța; funcțiile sensibile; delegarea; structura organizatorică; performanțele și managementul riscului cuprinzând standarde referi toare la: obiective, planificare, coordonare; monitorizarea performanțelor; managementul riscului; ipoteze, reevaluări; informarea și comunicarea conținând următoarele standarde: informarea, comunicarea, corespondența; semnalarea neregularităților; activități de control reunind standardele: proceduri, separarea atribuțiilor; supravegherea; gestionarea abaterilor; continuitatea activității; strategii de control; accesul la resurse; auditarea și evaluarea din care fac parte standardele: verificarea și evaluarea controlului; auditul intern. Cubul din reprezentarea grafică din figura
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
surse publice cu privire la starea internă, în special date contabile de tipul finante.ro. Se studiază bilanțurile ultimilor ani, dar un număr de cel puțin trei ani ar fi minimumul necesar pentru a trage câteva concluzii pertinente. Sunt de colectat și semnalări cu aspect disparat din presa locală sau alte informații de tip publicitar. Publicațiile vizate ca purtătoare de informații sunt cataloagele de jucării ale marilor magazine, materialele de prezentare la expozițiile specializate sau publicațiile de tip Lumea copiilor ce se adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
moda inovațiilor socialiste” s-a estompat. Din galeria inventatorilor, care nu se suprapunea celei politice a fruntașilor în producție, s-au selectat persoane interesante cu rol de eroi. Deși nu erau recunoscuți cu această etichetă, apăreau în această postură din semnalări aparent banale. De exemplu, după o „rupere” de mai mulți ani de realitatea firmei, un „fost” întreba despre „muncitorul X” sau „maistrul Y”, mai degrabă decât despre un șef. Și din categoria șefilor au existat nume de referință interesante, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]