3,823 matches
-
de către Parlament a unei legi speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. ... În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și
DECIZIE nr. 979 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248611_a_249940]
-
fost afectate prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2012 . Prin urmare, în continuare, Curtea a analizat excepția de neconstituționalitate cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, referitor la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, în ceea ce privește dreptul de proprietate, că despăgubirea recunoscută printr-o
DECIZIE nr. 979 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248611_a_249940]
-
care să se concretizeze dreptul persoanelor îndreptățite la acordarea despăgubirilor. În acest context, Curtea a reținut că nu pot fi primite nici susținerile potrivit cărora, prin adoptarea actului normativ criticat, Guvernul a intervenit în atribuțiile puterii judecătorești, cu încălcarea principiului separației puterilor în stat. De asemenea, Curtea nu a reținut nici criticile de neconstituționalitate potrivit cărora Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2012 este contrară dispozițiilor art. 11 și 20 din Legea fundamentală raportat la prevederile art. 46 din Convenția
DECIZIE nr. 979 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248611_a_249940]
-
opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, atât ordonanța în integralitatea sa, cât și textele de lege criticate în mod individual contravin următoarelor dispoziții din Constituție : art. 1 alin. (3) și (4) referitoare la valorile supreme ale statului român și la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 - Tratatele internaționale
DECIZIE nr. 848 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 2 lit. b), art. 3, 7, 8, 10, 11, 24 şi 35 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247104_a_248433]
-
echitabil și a dreptului la proprietate. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, atitudinea statului față de executarea unor hotărâri judecătorești în care statul sau instituțiile sale figurează ca debitor exprimă și o încălcare a principiului accesului liber la justiție și a separației puterilor în stat, prin imixtiunea legislativului și a executivului în procesul de justiție, care include și faza executării silite a hotărârilor. Judecătoria Iași - Secția civilă consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIE nr. 815 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; ... c) integral din venituri proprii." ... Se apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate, precum și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 815 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, decizie prin care Curtea a arătat că pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, nu poate fi reținută din moment ce nu se refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, acestea sunt recunoscute, iar statul își ia angajamentul ferm de
DECIZIE nr. 815 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
calitatea de titular al acțiunii disciplinare ministrului justiției și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul abaterilor disciplinare săvârșite de procurori. Atribuind ministrului justiției, ca membru al puterii executive, această calitate, se încalcă principiul separației puterilor în stat, exercitarea acțiunii disciplinare constituind o ingerință în activitatea puterii judecătorești. În același timp, conferirea de titular al acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor atât ministrului justiției, cât și președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, primul exercitând atribuții specifice
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la care se arată că, în ansamblul său, încalcă următoarele dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, art. 124 privind
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
în care ar exercita o atribuție ca titular al acțiunii disciplinare, nu ar mai funcționa ca instanță de judecată, ceea ce determină să se instituie o "suprainstanță", ce are dreptul să încalce principiul independenței judecătorului, autoritatea de lucru judecat și principiul separației puterilor în stat. Astfel, abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. r) și s) din lege privesc conținutul hotărârilor judecătorești, care nu poate fi examinat decât prin intermediul căilor de atac, iar în ceea ce privește sancțiunea prevăzută la art. 99 lit. t), aceasta
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
Inspecția judiciară (prin toți inspectorii judiciari), a ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, determină reducerea autonomiei Inspecției judiciare, încalcă independența justiției, precum și principiul separației puterilor în stat, deoarece permit executivului să aibă o influență asupra declanșării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților. Se arată în acest sens că Legea fundamentală reglementează în mod riguros competențele fiecărei puteri în stat și mai ales atribuțiile fiecărui
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
se apreciază că includerea în sfera titularilor acțiunii disciplinare, alături de Inspecția judiciară, a ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție răspunde principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat. Această soluție se regăsește în majoritatea democrațiilor occidentale (Franța, Italia, Anglia, Germania, Polonia, Cehia, Slovenia ori în țările nordice), unde ministrul justiției este singurul îndrituit să declanșeze acțiunile disciplinare împotriva judecătorilor sau a procurorilor. Influența
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
apreciază că nu poate fi reținută. Se arată în acest sens că titularul unei acțiuni disciplinare trebuie prevăzut de lege, nu de Constituție, precum și faptul că nu are nicio legătură calitatea de titular al unei acțiuni disciplinare cu încălcarea principiului separației puterilor în stat. Încălcarea acestui principiu s-ar putea constata doar în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce nu este cazul. Cu alte cuvinte, doar existența unor atribuții de decizie în sarcina unei autorități publice, alta dec��t cea constituțional sau
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
putea constata doar în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce nu este cazul. Cu alte cuvinte, doar existența unor atribuții de decizie în sarcina unei autorități publice, alta dec��t cea constituțional sau legal desemnată, poate avea drept consecință încălcarea principiului separației puterilor în stat. În sfârșit, faptul că ministrul justiției, alături de alte autorități, poate sesiza Inspecția judiciară nu reduce cu nimic autonomia acesteia, instituția în cauză fiind oricum parte a Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar dacă ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
privind statutul magistraților, având în vedere importanța funcției și rolul magistratului în societate. Cu referire la critica adusă prevederilor care reglementează calitatea ministrului justiției de titular al acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, se invocă principiul separației puterilor în stat, arătându-se că acesta se interpretează în sensul că niciuna dintre puteri nu are preeminență asupra celorlalte și nu se poate substitui în atribuțiile altor puteri, iar raporturile constituționale dintre autoritățile statului cunosc implicări reciproce ale unora
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
are preeminență asupra celorlalte și nu se poate substitui în atribuțiile altor puteri, iar raporturile constituționale dintre autoritățile statului cunosc implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, ceea ce semnifică echilibru prin cooperare și control. În domeniul justiției, separația și echilibrul puterilor se manifestă prin coparticiparea executivului și autorităților judecătorești la administrarea sistemului judiciar, ministrul justiției având, potrivit dispozițiilor constituționale și infraconstituționale, rolul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și atribuții în gestionarea justiției, ca serviciu public. Prevederile
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
menționat, se circumscriu conceptului de "independență" -, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei "se supun numai legii". Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
procesului de reformă a acesteia. V. Modificările și completările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor A. Criticile dispozițiilor care reglementează fapte ce constituie abateri disciplinare în raport cu dispozițiile Legii fundamentale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, în art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului cu referire la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în art. 124 - Înfăptuirea justiției, în art. 126 - Instanțele judecătorești și în art. 129
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
căreia extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare prin includerea, alături de Inspecția judiciară, a ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă independența justiției, precum și principiul separației puterilor în stat, prin aceea că permit Executivului să aibă o influență asupra declanșării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților. Curtea constată că noua reglementare a titularilor acțiunii disciplinare, stabilită prin art. 44 alin. (3) din Legea nr. 317/2004
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
de Integritate, ținând seama de deciziile Curții Constituționale la care ne-am referit mai sus, lipsirea de efecte a unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție poate conduce la un blocaj instituțional din perspectiva dispozițiilor constituționale ce consacră separația și echilibrul puterilor în stat și egalitatea în fața legii.[...] Din această perspectivă, punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în sensul că nu este de competența Senatului a se pronunța cu privirea la aplicarea
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie." ... De aceea, apreciază că una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român, definite în textul citat
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie." ... De aceea, apreciază că una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român, definite în textul citat, o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor". Efectul ex nunc al
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
și au putere numai pentru viitor". Efectul ex nunc al actelor Curții constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, deoarece nu soluționează cazuri litigioase, nu pronunță hotărâri cu autoritate de lucru judecat, procedura de evaluare neidentificându-se cu principiile care guvernează procedura jurisdicțională. Totodată, apreciază că este respectat principiul constituțional privind separația puterilor în stat, deoarece raportul de evaluare întocmit de inspectorul de integritate poate fi contestat la instanța competentă, conform procedurii prevăzute de lege, acest raport neproducând efecte juridice până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii instanței judecătorești. Cu privire la obligația
DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252935_a_254264]
-
verifică modul în care s-a exercitat de către prefect controlul de legalitate asupra actelor administrative ale autorităților administrației publice locale; ... g) analizează și verifică sesizările primite de primul-ministru și Secretariatul General al Guvernului privind încălcări ale legii, cu respectarea principiului separației puterilor în stat; ... h) monitorizează și controlează modul în care se elaborează și se asigură transparența raportărilor periodice prezentate, conform reglementărilor legale în vigoare, de autoritățile administrației centrale, de instituții și entități publice centrale și servicii deconcentrate; i) exercită controlul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252955_a_254284]